■ Viorel Dolha

ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI ŞI CONGRESUL NAŢIONAL AL ÎNVĂŢĂTORILOR

,,Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie,, (după spusele unui învăţător arădean la 1923), învăţătorii îşi au ziua lor în 30 iunie. Puţine sărbători au rămas neclintite in calendare atât sub monarhie cât şi sub regimul comunist dar şi sub guvernările post decembriste.

De ce? Fiindcă este chiar data de ,,naştere,, a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. În 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul AGIRo cu nr 12686 prin sentinţa nr 39. Se oficializa atunci manifestarea solidarităţii de breaslă la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească.

De ce neapărat 30 iunie? Autentificarea statutului AGIRo în chiar 30 iunie şi marcarea an de an la 30 iunie a zilei celor care învaţă copiii (fiind asimilaţi aici şi profesorii şi educatoarele) a fost aleasă fiindcă la 30 iunie ortodocşii au în calendar ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,, , iar greco-catolicii ,,Adunarea celor 12 Sfinţi Apostoli,,. Învăţătorii din România şi-au asumat şi îşi asumă zi de zi misiunea de apostoli şi înţeleg să sărbătorească de chiar ziua apostolilor. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost (şi sperăm ca vreun guvern democratic să îl restituie asociaţiei noastre) pe strada Sfinţii Apostoli la nr 14.

30 iunie s-a împământenit. În calendare oficiale, autorităţi publice sau sindicale mai mult sau mai puţin efemere fixează uneori date care să convină agendei lor sau confundă Ziua Învăţătorului din România cu zile internaţionale ale educaţiei. În numele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România transmitem urări de bine dăscălimii române. Ştim că unii din ei vor marca această zi ca şi altădată. Vor primi felicitări de la mai marii zilei şi se vor bucura că nu au fost uitaţi că sunt apostolii neamului. Dacă vor fi uitaţi şi nu vor fi felicitaţi vor primi cu seninătate această uitare de chiar ziua lor şi a apostolilor şi vor reflecta că se confirmă iar şi iar sensurile reale ale apostolatului. Unii se vor întâlni poate grupuri-grupuri şi vor discuta despre profesia lor, îşi vor desemna delegaţii la Congresul Învăţătorilor din 6 septembrie. Vor discuta despre cum abia mai fac faţă să îşi ţină proprii copii pe la şcoli înalte sau să îi aşeze pe la casele lor şi, cumpătaţi, vor cădea de acord să reducă la 5 lei de persoană consumaţia pe care ar fi vrut-o de de ziua lor de 10 lei.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România invită colegii din ţară în 6 septembrie la Bucureşti la Congresul Naţional al Învăţătorilor din România şi al Învăţătorilor Români de peste Hotare. Preşedintele Camerei Deputaţilor ne-a aprobat să ţinem congresul la Palatul Parlamentului.

La precedentul congres, pe lângă 650 de învăţători din toate judeţele României au fost prezente şi 40 de cadre didactice de etnie română din Ungaria, Transcarpatia, Bucovina de Nord, Basarabia de Sud, Transnistria, Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia, Albania, Timoc, Banatul Sarbesc.

Suntem siguri că ne vor onora cu parteneriatul şi sprijinul lor cele mai înalte oficialităţi române, ministerul nostru, sindicatele, univesităţi, administraţie locală. Contăm şi pe faptul că învăţătorii din capitală ne vor fi gazde bune.

Pentru a vă anunţa prezenţa sau disponibilitatea de a sprijini acest eveniment sunaţi la tel 0723259290 şi consultaţi informaţiile de pe FORUMUL paginii www.aiarad.ro

_______________

PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI DIN DIASPORA

Un grup de europarlamentari şi parlamentari de la PDL, PNL, PRM, PC şi PSD au fost printre iniţiatorii unei liste de demersuri pe care se angajează să le pună în practică pentru progresul comunităţilor româneşti de peste hotare. Aceştia, împreună cu Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, lansează tuturor demnitarilor români, dar şi formatorilor de opinie să subscrie documentului de mai jos anunţând aceasta la e-mail vioreldolha@yahoo.com sau telefon 0723259290.

LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE

PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE

Demnitarii români semnatari ai acestui document, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia internaţională, cu înţelegerile bilaterale şi cu legislaţia proprie a fiecărui stat vizat, ne angajăm să întreprindem de urgenţă următoarele acţiuni care privesc comunităţile româneşti istoriceşte constituite dincolo de frontierele României:

PREAMBUL

În prezentul document facem referire doar la acele comunităţi româneşti de peste hotare care sunt autohtone în spaţiul pe care îl locuiesc.

Acţiunile concrete enunţate mai jos nu trebuie interpretate ca fiind îndreptate împotriva statelor în care trăiesc respectivele comunităţi româneşti. Aceste acţiuni sunt menite să întărească democraţia în respectivele state, să fie premise ale întăririi prieteniei dintre acele state şi România, să pună în practică normele instituţiilor internaţionale, a legislaţiei respectivelor state, a acordurilor bilaterale şi a altor acorduri la care sunt parte.

România a făcut la rândul său obiectul a numeroase condiţionări şi sesizări din partea altor state privind minorităţile. Demersurile acelor state nu au afectat relaţiile lor cu România ci le-au întărit şi pus pe o bază sinceră. Statul român a reuşit să devină un model privind soluţiile aplicate minorităţilor naţionale de pe teritoriul său. Este firesc ca România, ambasadele sale, diplomaţii săi, fiecare reprezentant al ei în instituţii internaţionale, orice demnitar român să acţioneze urgent şi ferm prin orice mijloc permis de legislaţia internaţională pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor de peste hotare.

ACŢIUNI CONCRETE:

a)SERBIA

În zilele imediat următoare vom aduce Serbiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Belgrad că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:

1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Belgrad şi a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum a solicitat Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (Vlahe) –organism oficial legal constituit şi finanţat de statul sârb.

2.Punerea în aplicare a articolului 13 al legii sârbe a minorităţilor naţionale prin aducerea la cunoştinţă de către directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din localităţile dintre Morava şi Timoc în care românii/vlasii sunt în procentul prevăzut de articolul 11 al legii respective. Asigurarea de urgenţă a posibilităţii de studiu al limbii române în şcolile din Slatina de Bor, Brestovaţ şi Ranovaţ fiindcă aici părinţii au solicitat acest lucru deja de 3 ani prin cereri adresate ministerului învăţământului din Belgrad.

3.Aplicarea alineatului 6 al articolului 13 din legea sârbă a minorităţilor prin consultarea de către minister, inspectorate şcolare şi şcoli a consiliilor minorităţilor naţionale în privinţa elaborării planurilor de învăţământ destinat învăţării limbii materne şi elementelor de cultură naţională.

4.Respectarea propriei legislaţii privind cultele religioase şi anularea documentelor Ministerului Cultelor şi a autorităţilor locale din Svilainaţ-Ciupria (şi a altora similare) prin care condiţionau acordarea dreptului de a ridica biserică română de avizul ierarhilor bisericii sârbe.

5.Introducerea expresă a Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ printre bisericile recunoscute în Serbia cu aplicarea în consecinţă a prevederilor legale privind salarizarea şi studiul religiei în limba română în şcoli.

6.Recunoaşterea oficială de către ministerul învăţământului de la Belgrad şi inspectoratele şcolare sârbe a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română conform art 14 din legea invocată mai sus.

7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.

8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.

II.

Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună la dosarul de preaderare a Serbiei la UE a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb. Fără îndeplinirea acestor condiţii sau fără angajamente ferme că aceste condiţii vor fi puse în aplicare cu o atentă monitorizare, România nu poate fi de acord cu accesul Serbiei în UE.

III.

Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună ca amendamente la viitoarea rezoluţie a Consiliul Europei pe tema drepturilor românilor din Serbia (documentul 11528 APCE) a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb.

IV.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

b)UCRAINA

Vom informa Kievul că orice acord dat de România pentru o eventuală aderare a Ucrainei la instituţii euro-atlantice va fi condiţionat de aplicarea de către aceasta a legislaţiei şi acordurilor asumate privind minoritatea română şi după consultarea organizaţiilor comunităţii româneşti din această ţară în privinţa măsurilor legale şi administrative ce se impun în acest sens în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi în special în regiunea Odesa unde sunt nesemnificative posibilităţile de conservare şi dezvoltare a identităţii naţionale a comunităţii româneşti. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Ucraina.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice aceste măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului ucrainean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c)BULGARIA

În zilele imediat următoare vom aduce Bulgariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Sofia că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:

1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Sofia că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum au solicitat în mod public organizaţiile româneşti din Bulgaria care reprezintă cele peste 30 de localităţi în care trăiesc români în jurul Vidinului şi a altor câtorva zeci de pe malul Dunării.

2.Introducerea în orarul şcolilor din aceste localităţi a unor cursuri de cultivare a limbii materne. Este de netolerat ca studiul limbii materne să se facă doar sâmbăta şi duminica, de regulă în case particulare şi doar sporadic în spaţiul public al şcolii şi fără finanţare de la statul bulgar. Este aberant să existe liceu român la Sofia fără ca să existe posibilitatea cultivării limbii române în grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziu. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din Bulgaria.

3.Respectarea legislaţiei bulgare privind presa în limba minorităţilor în cazul minorităţii române.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului bulgar la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c)UNGARIA

În zilele imediat următoare vom aduce Ungariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Budapesta că aşteptăm luarea unor măsuri de retrocedare către comunitatea românească în drept a patrimoniului lăsat prin testament de Emanuil Gojdu.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice această problemă la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

d)ALBANIA

În zilele imediat următoare vom aduce Albaniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Tirana că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne de pe teritoriul său:

1.Anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române sau a dialectului aromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Albania. Nu se poate continua ca limba maternă pentru această comunitate să fie cultivată doar prin burse în România sau prin cursuri în case particulare cum este cazul în Diviaka. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii aromâne din Albania.

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromânească de pe teritoriul statului albanez la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

e)CROAŢIA

I. În zilele imediat următoare vom aduce Croaţiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Zagreb că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/istroromâne de pe teritoriul său:

1.Măsuri pentru salvarea de la dispariţie a dialectului istroromân (idiom aflat pe lista UNESCO a idiomurilor pe cale de dispariţie) prin cultivarea lui în şcolile din Jeiani şi Şuşnieviţa. Croaţia şi-ar face astfel o datorie de onoare faţă de patrimoniul cultural mondial, un gest de suflet faţă de România şi o datorie faţă cetăţenii săi aparţinând minorităţii istroromâne/rumere/vlahe.

2.Asigurarea cultivării limbii materne române pentru comunitatea română/băiaşă/valahă.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/băiaşă/valahă şi istroromână de pe teritoriul statului croat la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

f)MACEDONIA

În zilele imediat următoare vom aduce Macedoniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Skopje că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la consolidarea măsurilor vizând drepturile comunităţii române/ aromâne/ meglenoromâne/ vlahe de pe teritoriul său şi aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână. Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Macedonia.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului macedonean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

g)GRECIA

În zilele imediat următoare vom aduce Greciei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Atena că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne/vlahe de pe teritoriul său:

1.Este nejustificată rezerva Greciei de a acorda zecilor de asociaţii aromâne a posibilităţii de a-şi cultiva limba maternă. Grecia acordă acestora doar dreptul de a dansa în limba lor. În România, urmaşilor comunităţii aromâne venite din Grecia prin 1926 li se asigură în şcolile de stat după o programă oficială posibilitatea păstrării dialectului propriu şi a elementelor proprii de cultură. Ar fi necesare şi în Grecia astfel de măsuri şi anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii materne sau a dialectului aromân/meglenoromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii materne sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână/meglenoromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Grecia.

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

3.Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Grecia.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea română/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului grec la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

h)REPUBLICA MOLDOVA

Chemăm oficialităţile Republicii Moldova să renunţe la orice rezerve şi suspiciuni faţă de România fiindcă suntem în mod evident nu doar vecini şi prieteni ci suntem incontestabil şi fraţi. Dacă este cineva în care RM poate avea încredere, aceea este România.

Asigurăm poporul Republicii Moldova că îi vom sta alături mereu şi că o eventuală integrare culturală, politică mai articulată între cele două maluri ale Prutului va fi doar una dorită de el, în condiţiile în care ar dori-o şi în forma pe care ar dori-o.

Susţinem ferm unitatea RM şi integritatea sa teritorială.

Faţă de Transnistria este evident că avem interese fiindcă acolo cea mai importantă populaţie (chiar după ultimul recensământ organizat de autorităţile smirnoviste) este cea română. Dacă guvernul de la Chişinău va agrea ideea, vom solicita ca prin România să nu fie permisă trecerea niciunei persoane sau mărfi care să nu aibă documente emise de Chişinău şi să interzicem comerţul cu firme neînregistrate la Chişinău. Să determinăm astfel persoanele şi firmele de dincolo de Nistru şi din Tighina să intre sub jurisdicţia legală a Chişinăului.

Vom sesiza la toate instanţele europene şi internaţionale faptul că mii de elevi şi cadre didactice de etnie română sunt nevoiţi să facă naveta traversând Nistrul şi trecând zilnic de două ori prin autoimpuse ,,vămi,, pentru a putea învăţa în limba română. Este cazul câtorva şcoli şi licee care au fost interzise de regimul de la Tiraspol şi care funcţionează acum exilate în clădiri din dreapta Nistrului. Vom sesiza şi calvarul la care sunt supuşi agricultorii care nu au acces la pământurile lor de dincolo de câte o linie trasată de grăniceri nelegitimi.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema drepturilor la identitate naţională a românilor din raioanele de est ale RM şi problema trupelor ruseşti a căror evacuare a fost cerută de Chişinău la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

i)ACŢIUNI GENERALE PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PESTE HOTARE

Susţinem modificarea de îndată a Legii cetăţeniei de către Parlamentul României prin introducerea următorului text: ,,La cerere se acordă gratuit şi fără nici o altă condiţie cetăţenia română oricărui etnic român sau vorbitor al unui dialect al limbii române indiferent de statul din care provine. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române se face prin documente emise de autorităţi ale administraţiei statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român.,, Nimic mai firesc decât ca ţara mamă să ţină uşa deschisă pentru fiii ei. Cel mai înalt oficial al UE a spus la chiar tribuna Parlamentului Român că singură România îşi elaborează legea cetăţeniei după cum doreşte. Argument în plus este că România are deja un deficit de braţe de muncă.

II.

Vom face de urgenţă demersuri pentru a obţine acordul UE de a renunţa la regimul de vize pentru statele vecine dar şi pentru cele din Balcani, în special pentru cele în care există comunităţi româneşti. Vom fi fermi în cererea noastră fiind gata să creştem în acelaşi timp măsurile de securitate la frontiera UE.

Până la ridicarea regimului de vize vom face demersuri de simplificare a acordării vizelor pentru toţi etnicii români sau vorbitori ai unui dialect al limbii române. Acestora viza să le fie acordată gratuit, pe o perioadă cât mai lungă de timp. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române să se facă prin documente emise de autorităţi ale administraţiei statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român. Vom face demersuri ca acestora să li se acorde viza la chiar punctul de frontieră.

III.

Vom face demersuri pentru recunoaşterea oficială de către ministerele învăţământului şi inspectoratele şcolare din statele de reşedinţă a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română şi alţi cursanţi de etnie română. Prin aceste protocoale se vor recunoaşte în mod reciproc şi în România astfel de documente obţinute în acele state.

IV.

Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, alte organisme, institute, societăţi care au atribuţii asemănătoare vor face demersuri şi aloca resurse pentru introducerea în grilele societăţilor de televiziune prin cablu din localităţile statelor în care există comunităţi româneşti a unor posturi de televiziune româneşti. Asigurarea fondurilor pentru abonarea instituţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare la publicaţii româneşti din România, carte şcolară şi material didactic, pentru susţinerea publicaţiilor românilor de peste hotare.

Pentru o reală integrare culturală şi pentru cunoaşterea în România a realităţilor din comunităţile româneşti de peste hotare este necesară introducerea (chiar subvenţionată) în grilele societăţilor de cablu tv din România a posturilor de limbă română (sau cu emisiuni în limba română) din ţările în care trăiesc comunităţi româneşti şi abonarea cel puţin a tuturor bibliotecilor judeţene la publicaţiile româneşti de peste hotare.

VI.

Vom pleda pentru introducerea ca o regulă de protocol a întâlnirilor externe bilaterale atât la nivel central cât şi la nivel local a prezenţei şi a unui reprezentant al comunităţii românilor în delegaţia din statul în care există o asemenea comunitate, atât în cazul când delegaţia străină cere să fie primită, cât şi în cazul când oficiali străini dintr-un stat cu comunităţi româneşti vor primi o delegaţie din România.

PRECIZĂRI FINALE

Repetăm că aceste demersuri la care ne angajăm să procedăm nu sunt îndreptate împotriva unor state ci vin în sprijinul acestora şi al comunităţilor româneşti de peste hotare, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia respectivelor state şi normelor internaţionale la care au subscris. Ceea ce nouă ni s-a cerut este firesc să cerem şi noi altora. Pentru chiar rezolvarea unor asemenea lucruri s-a născut diplomaţia, ambasadele, instituţiile internaţionale.

Declarăm că a veni în apărarea drepturilor conaţionalilor noştri şi a cere aplicarea legislaţiei internaţionale în domeniu nu poate fi niciodată şi niciunde un demers inoportun.

_______________

LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE

LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE

PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE

PREAMBUL

În prezentul document facem referire doar la acele comunităţi româneşti de peste hotare care sunt autohtone în spaţiul pe care îl locuiesc.

ACŢIUNI CONCRETE:

a)SERBIA

7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.

8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.

II.

III.

IV.

b)UCRAINA

II.

c)BULGARIA

3.Respectarea legislaţiei bulgare privind presa în limba minorităţilor în cazul minorităţii române.

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului bulgar la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c)UNGARIA

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice această problemă la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

d)ALBANIA

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

II.

e)CROAŢIA

2.Asigurarea cultivării limbii materne române pentru comunitatea română/băiaşă/valahă.

f)MACEDONIA

II.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului macedonean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

g)GRECIA

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

II.

h)REPUBLICA MOLDOVA

Susţinem ferm unitatea RM şi integritatea sa teritorială.

i)ACŢIUNI GENERALE PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PESTE HOTARE

II.

III.

IV.

VI.

PRECIZĂRI FINALE

Declarăm că a veni în apărarea drepturilor conaţionalilor noştri şi a cere aplicarea legislaţiei internaţionale în domeniu nu poate fi niciodată şi niciunde un demers inoportun.

_______________

ROMÂNII TIMOCENI. NUMĂR. LEGISLAŢIE. RESPONSABILITĂŢI

>>>apăsaţi aici pentru descarcare>>> romanii-timoceni-numarlegislatieresponsabilitati.pdf

Lista localitatilor din Serbia de rasarit in care traiesc romani/valahi (in paranteza localitatile in care alaturi de ei traiesc si alte nationalitati):

Judetul Branicevo

Plasa VELIKO GRADISTE: Doljasnica, Topolovnik, Cesljeva Bara, Durakovo, (V.Gradiste, Ram);

Plasa GOLUBAC: Brnjica, Dvoriste, Zitkovica, Krivaca, Kurdes, Snegotin, (Golubac);

Plasa ZABARI: Vitezevo, Kocetin, Mirijevo, Porodin, Svinjarevo, Polatina, Ticevac, (Vlaski Do, Zabari);

Plasa ZAGUBICA: Breznica, Laznica, Milanovac, Osanica, Seliste, Sige, (Bliznak, Zagubica, Krepoljin, Medvedica);

Plasa KUCEVO: Blagojev Kamen, Brodica, Bukovska, Voluja, Vukovic, Duboka, Kacna, Ljesnica, Mustapic, Neresnica, Radenka, Rakova Bara, Sena, Srpce, Turija, Ceremosnja, Cerovica, Sevica, (Kucevo);

Plasa MALO CRNICE: Aljudovo, Vrbnica, Zabrega, Kobilje, Kravlji Do, (Veliko Selo, Sljivovac);

Plasa PETROVAC NA MLAVI: Busur, Vitovnica, Dubocka, Zdrelo, Kladurovo, Leskovac, Manastirica, Melnica, Orljevo, Ranovac, Rasanac, Stamnica, Slarcevo, (Bosnjak, Oreskovica, Pankovo, Petrovac);

Plasa POZAREVAC: Ostrovo, Recica, (Kostolac, Pozarevac, Poljana);

Judetul Pomoravlje

Plasa DESPOTOVAC: Beljajka, Jasenovo, Resavica Selo, (Despotovac, Zibilje, Lipovica);

Plasa JAGODINA: Dobra Voda;

Plasa SVILAJNAC: Bobovo, Macevac, Prostinac, Subotica, (Dubnica, Svilajnac, Troponje);

Plasa CUPRIJA: Batinac, Bigrenica, Vlaska, Isakovo, (Cuprija, Supska);

Judetul Bor

Plasa BOR: Brestovac, Bucije, Gornjane, Zlot, Krivelj, Luka, Metovnica, Ostrelj, Slatina, Tanda,Topla, Sarbanovac, (Bor);

Plasa KLADOVO: Brza Palanka, Vajuga, Velesnica, Velika Vrbica, Velika Kamenica, Grabovica, Davidovac, Kladusnica, Korbovo, Kostol, Kupuziste, Ljubicevac, Mala Vrbica, Manastirica, Milutinovac, Novi Sip, Podvrska, Reka, Recica, Rtkovo, Tekija, (Kladovo, Petrovo Selo);

Plasa MAJDANPEK: Boljetin, Vlaole Golubinje, Debeli Lug, Jasikovo, Klokocevac, Leskovo, Miroc, Mosna, Rudna Glava, Topolnica, Crnajka, (Donji Milanovac, Majdanpek);

Plasa NEGOTIN: Bukovce, Veljkovo, Vratna, Dupljane, Dusanovac, Zlokuce, Jabukovac, Kobisnica, Kovitlovo, Mala Kamenica, Malajnica, Milosevo, Mihajlovac, Mokranje, Plavna, Prahovo, Radujevac, Samarinovac, Slatina, Srbovo, Urovica, Crnomasnica, (Negotin);

Judeţul Zajecar

Plasa BOLJEVAC: Bacevica, Bogovina, Valakonje, Dobro Polje, Osnic, Podgorac, Savinac, (Boljevac, Lukovo, Mali Izvor);

Plasa ZAJECAR: Vel. Iasikovo, Vel. Jasenovac, Gamzigrad, Glogovica, Gradskovo, Dubocane, Lubnica, Mala Jasikova, Mali Jasenovac, Nikolicevo, Prlita, Tabakovac, Halovo, Cokonjar, Sipikovo, Sljivar, (Grljan, Zajecar).

Extrase din Legea minoritatilor din Serbia.

Din Art.11 Unitatea autonomiei locale va introduce obligatoriu în uz oficial, pe principii de egalitate, limba şi alfabetul minorităţii naţionale dacă procentul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale respective atinge 15% din numărul total al locuitorilor de pe teritoriul său, conform rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei.(vezi tabelul de mai sus)

Din Art. 13 Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul la instrucţie şi educaţie în limba maternă în instituţiile de învăţământ preşcolar, elementar şi mediu.

În cazul în care în momentul adoptării prezentei legi nu există învăţământ în limba minorităţii naţionale, în cadrul sistemului educaţiei publice pentru persoanele aparţinând minorităţii naţionale, prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, statul este obligat să creeze condiţii pentru organizarea învăţământului în limba minorităţii naţionale, iar până atunci va organiza cursuri bilingve sau învăţarea limbii minorităţii naţionale cu elemente ale istoriei şi culturii naţionale pentru persoanele aparţinând minorităţii naţionale.

Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale nu exclude învăţarea obligatorie a limbii sârbe.

Programa analitică pentru nevoile educaţiei prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, în partea referitoare la conţinuturile naţionale în bună măsură vor cuprinde teme care se referă la istoria, artele şi cultura minorităţii naţionale.

La elaborarea planului de învăţământ pentru nevoile cursurilor prin care se exprimă specificurile minorităţii naţionale în limba minorităţilor naţionale, bilingve sau învăţarea limbii minorităţilor naţionale cu elemente de cultură naţională, prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, participă obligatoriu consiliile naţionale ale minorităţii naţionale.

Neaplicarea legii în Serbia de NE. Responsabilităţi

Prevederile legii nici nu au fost puse în discuţie în vederea aplicării lor în nord-estul Serbiei. Aici nu se cultivă limba română în nici o şcoală măcar o oră/săptămână. În Voivodina funcţionează clasă în română cu 4 elevi. Potrivit legislaţiei se întrunesc condiţiile ca în majoritatea şcolilor din regiunea populată de români-vlasi (cele 15 procente se depăşesc în întregul judeţ Bor şi în 7 raioane) să se introducă măcar facultativ o oră/săptămână de iniţiere în scris cititul limbii române concomitent pentru toate clasele I-VIII în grupe de vârstă omogene sau simultane. Pentru predarea a doar ABC-ului limbii române ar putea fi angajate cadre didactice de naţionalitate română din zonă (care ar urma un stagiu de câteva zile la Vârşeţ sau în România) sau personal necalificat recomandat de CNR cum bineînţeles există şi la alte discipline sau dascăli din Voivodina sau voluntari din România. Consiliul National al Romanilor din Serbia ar putea solicita aplicarea legislatiei de mai sus în NE Serbiei fiindcă la constituirea lui electorii din NE Serbiei au intrat în componenţa lui şi adus documente pe care scria ,,român numit şi vlah,,. Statul sârb a recunoscut competenţa CNR in NE Serbiei prin deschiderea filialelor CNR din Kladovo şi Bor. CNR trebuie să ceară şcolilor să respecte legea introducând în orar posibilitatea studierii limbii române şi anunţând acest lucru la şedinţele cu părinţii. Studierea limbii române nu trebuie lăsată a fi cerută de părinţi prin liste de semnături. Semnăturile adunate de părinţi în 3-4 localităţi ori n-au fost susţinute ori au fost susţinute de CNR într-o clandestinitate inexplicabilă. CNR în această problemă şi în cea a limbii în uz oficial zice că se bagă dar, vorba aceea, nu se implică. Sfâşiat de lupte intestine provocate de obligaţii faţă de partidele la putere în Serbia şi de zâzania provocată de unii diplomaţi români, CNR nu a revendicat la modul serios drepturi pentru cei al căror exponent spune că este. Nici în faţa Belgradului, nici în faţa organismelor internaţionale, nici prin campanii publice prin care să sensibilizeze segmentul ataşat democraţiei al poporului sârb.

S-a constituit şi Consiliul National al Rumânilor (în sârbă-vlasi-lor) din Serbia fiindcă o mare parte a românilor de aici au sfârşit prin a-şi asuma numele cu care erau numiţi de sârbi şi anume ,,vlasi,,. Acesta nu este recunoscut de statul sârb mai ales după ce a emis o hotărâre cum că limba maternă pe care vor a o cultiva este limba română. Sigur că introducerea în şcoli la nivel scris a ,,valahei,, ar fi păguboasă fiindcă ar trebui să treacă între 7-10 ani pentru standardiza cele câteva graiuri locale, a elabora şi aviza şi aproba şi tipări gramatica unei limbi noi, programa, primul manual. Mai trist ar fi că nu înveţi o limbă pentru a citi doar o carte fiindcă alta nu s-ar găsi tipărită (s-au poate vor apare una-două pe an). În limba română toate pot fi luate de-a gata din Voivodina. La nivel oral şi în şcoli sigur că se poate vorbi în graiul local. Va mai fi recunoscut oare acest nou consiliu? Va fi el mai activ oare decât celălalt?

Organizaţiile neguvernamentale din NE Serbiei sunt binevenite, unele foarte active, însă nu au autoritatea şi logistica pe care o au consiliile. A decepţionat prin excluderi pe bandă rulantă şi nemişcare Mişcarea Democrată a Romanilor din Serbia.

Necultivată fiind, româna vorbită de ei o pot folosi doar în discuţiile care se referă la lucruri din gospodărie. Neologismele intrate în româna literară în ultimul secol le sunt necunoscute. Excepţie fac neologismele împrumutate de sârbă din aceeaşi limbă din care au fost împrumutate şi în română (exemplu ,,televiziune-televizie,,). Nici românii din România sau Voivodina nu ştiu citi, nici scrie şi nici purta o discuţie în română elevată dacă nu învaţă româna în şcoală. La fel ar păţi cu sârba sârbii din Serbia dacă nu ar studia-o la şcoală. Până când o mare de români nu va putea citi şi scrie, iar pe teme elevate nici vorbi în limba maternă? Oare statul român nu are nici o responsabilitate? Dacă abordarea tangenţială a problemei la nivel bilateral nu a dat roade de 16 ani, nu ar fi cazul ca România să ridice problema în faţa organismelor internaţionale? Dar statul sârb? Dar reprezentantul Misiunii de Monitorizare a UE în Serbia –Louise Mousberg? Dar Consiliul Europei sesizat de europarlamentarul Vlad Cubreacov? Dar presa şi societatea civilă?

_______________

LA “TIMOCENI” NU SE INVATA ROMANESTE

În timp ce la Bucureşti, statul român dă drepturi cu caracter secesionist cui vrei şi cui nu vrei, în Serbia românii nu au voie să înveţe deloc în limba lor.

BELGRADUL ÎI SFIDEAZĂ PE ELEVII ROMÂNII DIN NE SERBIEI ŞI PROPRIA LEGISLAŢIE

Draghi Cârcioabă (tel 00381638752554) din Slatina de Bor mi-a dat copii de pe cererile semnate de peste 80 de părinţi din Slatina şi Brestovaţ (jud Bor) şi Ranovaţ (jud Morava) prin care solicită studiul limbii române în şcoală de către copiii lor. Au depus fără rezultat astfel de cereri ministerului sârb pentru învăţământ şi în urmă cu doi ani. Au reînnoit cererile în 2007. Nici azi 28 aug 2007 nu au primit vreun răspuns îmi declară telefonic domnul Perici Draghişa (tel 0038163378166)-cel care a adunat semnaturile din Ranovaţ.

Iată articolele 11 şi 13 din legea sârbă pentru minorităţi (în paranteză precizările noastre):

Articolul 11,,Unitatea autonomiei locale va introduce obligatoriu în uz oficial, pe principii de egalitate, limba şi alfabetul minorităţii naţionale dacă procentul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale respective atinge 15% din numărul total al locuitorilor de pe teritoriul său, conform rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei,,. (În realitate este vorba de 17 raioane din 4 judeţe, dar luând în calcul datele oficiale limba română ar trebui să fie în uz oficial în 8 raioane, mai ales după ce Belgradul tocmai a recunoscut oficial Consiliului Rumânilor/Valahilor că limba lor maternă este româna!)

Articolul 13: ,,Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul la instrucţie şi educaţie în limba maternă în instituţiile de învăţământ preşcolar, elementar şi mediu.

În cazul în care în momentul adoptării prezentei legi nu există învăţământ în limba minorităţii naţionale (cazul românilor din NE Serbiei din judetele Bor, Zaiecear, Branicevo şi Morava), în cadrul sistemului educaţiei publice pentru persoanele aparţinând minorităţii naţionale, prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, statul este obligat să creeze condiţii pentru organizarea învăţământului în limba minorităţii naţionale, iar până atunci va organiza cursuri bilingve sau învăţarea limbii minorităţii naţionale cu elemente ale istoriei şi culturii naţionale pentru persoanele aparţinând minorităţii naţionale.

În exercitarea drepturilor prevăzute la alineatele 1 şi 2 din prezentul articol prin lege poate fi reglementat numărul minim de elevi necesari care nu poate fi mai mare decât numărul minim de elevi stabilit prin legea pentru asigurarea formelor corespunzătoare de instrucţie şi educaţie. (Sute de şcoli rurale din Serbia ca şi din România funcţionează cu 3-7 elevi. Doar românilor timoceni li se condiţionează orele de limbă română de numărul de 15 elevi din acelaşi an. Este imposibil de realizat acest număr în cel puţin 100 de localităţi rurale în care ei sunt majoritari din motivul că toţi elevii din sat sunt sub 15 în clasele I-IV. Se încalcă flagrant acest alineat al legii. Mai mult, până şi în satele mai mari –vezi Slatina, Brestovaţ, Ranovaţ- unde au reuşit să adune între 20 şi 31 semnături/sat acest drept le este refuzat.)

Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale nu exclude învăţarea obligatorie a limbii sârbe.

În vederea stimulării toleranţei faţă de minorităţile naţionale, planul şi programul de activitate în instituţiile de învăţământ şi în şcolile cu limba de predare sârbă, trebuie să cuprindă materii referitoare la istoria, cultura şi situaţia minorităţilor naţionale şi alte conţinuturi care vor promova toleranţa reciprocă şi viaţa în comun. Pe teritoriile în care limba minorităţilor naţionale este în uz oficial (ar trebui –conform legii- acolo unde sunt peste 15%), planul şi programa în instituţiile de învăţământ şi în şcolile cu limba de predare sârbă trebuie să conţină posibilitatea de învăţare a limbii minorităţii naţionale.,, (Acest alineat coroborat cu recensământul din 2002 ar trebui să conducă automat-fără liste de semnături ale părinţilor- la introducerea în orar de ore facultative de română în toate şcolile –chiar şi pentru copiii sârbi -în întreg judeţul Bor dar şi în raioanele Zagubica, Kucevo, Petrovac din jud Branicevo, în raionul Bolievac din jud Zajecear, în raioanele Bor, Maidanpek, Negotin din jud Bor. Ce generoasă legea sârbă! Practic nicio oră de română nici unde este cerută cu insistenţă)

Legea sârbă însă nu se aplică românilor din NE Serbiei cu complicitatea de după 1989 a Bucureştiului, a europarlamentarilor noştri, a reprezentanţilor noştri la Consiliul Europei. Voi saluta sincer şi pe toate căile dacă vreun oficial român va reclama această situaţie din Serbia (şi punctual din cele 3 localităţi amintite) la vreuna din organismele internaţionale de la care îşi ia salariu. Ce bine ar fi dacă ar aduce această situaţie la cunoştinţa lui Jürgen HERRMANN de la Consiliul Europei (Deutscher Bundestag, Platz der Republik 1 11011 – Berlin, Tel: (49.30) 227 32 830, Fax: (49.30) 227 36 123, juergen.herrmann@bundestag.de ) care monitorizează drepturile românilor din Timoc. În paralel cu aceste demersuri ar putea Bucureştiul să plătească el câte 3 ore pe săptămână pentru 3 cadre didactice de etnie română din regiune şi/sau Voivodina şi/sau România astfel încât din octombrie elevii români din Slatina, Brestovaţ şi Ranovaţ să poată studia în şcoală şi limba română.

Cât de dezamăgiţi ar fi aceşti copii dacă nu li se va împlini visul întreţinut de 3 ani de acele cereri ale părinţilor lor. Unii au terminat deja ciclul primar şi pentru ei rezolvarea pozitivă a semnăturilor din 2005 ar veni oricum prea târziu. Măcar pentru cei care mai sunt în şcoală ar trebui urgent solicitat ministerului educaţiei de la Belgrad aplicarea legii sârbe şi/sau alocarea unor fonduri de la Bucureşti pentru plata susţinerii unor cursuri de limbă maternă mai mult sau mai puţin oficiale în amintitele localităţi.

_______________