■ Adrian Botez – arhiva

_______________

LA CE NI-S BUNI AROMÂNII…!?

Aromânii – “fraţi di mumă şi di-un tată”(IV)

Ca să-mi confirme, încă o dată, tristul adevăr al lipsei de solidaritate a românilor – moştenire, zice-se, de la traci – am auzit într-o zi o voce a unui om nu prost, ci inconştient, ca nu puţini români de azi, zicând: “La ce ni-s buni şi basarabenii ăştia? Lasă-i să stea acolo, cu ruşii lor! Dac-or veni la noi, îi avem iar, în România, pe cioloveci…!”

Da, te pomeneşti că stimabilul respectiv – şi câţi ca el… – tocmai de aceea îi uită, dimpreună cu guvernanţii României de după 1989, şi pe aromâni, adică să nu-i avem în România, Doamne fereşte-ne, iar pe fanarioţi! “Cugetătorul Nuşici zice pe undeva: <<Să te ferească Dumnezeu de ce-ţi spune sârbul pe faţă, să te ferească Dumnezeu de ce-ţi face grecul în socoteli>> – iar eu aş mai adăuga una: << Să te ferească Dumnezeu de ce-şi fac românii unul altuia>>”(cf. Teohar Mihadaş, Aromânii şi rolul lor în Balcani).

Nu erau de-ajuns nemerniciile spuse de “fraţii ortodocşi” greci pe seama aromânilor (au ajuns să-I numească până şi …”popor de homosexuali”!) – trebuia şi noi, acum, fraţi de sânge, să-i scuipăm în obrazul lor de Hristos Atotîndurător! Căci pesemne, fără această Golgotă a trădării lui Iuda şi a Sacrificiului Mielului – Neamul Românesc n-ar putea împlini misiunea sfântă ce-o are pe Pământ, între toate neamurile.

La ce-s buni aromânii – ROMÂNII ABSOLUŢI, cum le zicea Petre Ţuţea?!…

Întâi, să fie soldaţi eroici ai lui Alexandru Macedon, cuceritorul lumii – asta, înainte chiar de a se altoi cu sânge traianic, de romani (tot de cuceritori ai celor patru zări) şi a căpăta nume de români-aromâni. Apoi au fost buni “să reprezinte populaţiile latine în Imperiul Bizantin”(cf. V.Tega, Aromânii, aceşti necunoscuţi), apoi, tot buni au fost să întemeieze, între sec. X-XII, “state independente: Vlahia Mare (în Tesalia), Vlahia Mică (în Etolia), Vlahia de Sus sau Anovlahia (în Epir) şi Mica Vlahie Albă, formând astfel baza Imperiului Româno-Bulgar”(cf. V.Tega, art. cit.). Şi tot buni au fost să mai tempereze trufia prădalnică a împăraţilor bizantini şi a unora dintre cruciaţi.

În timpul turcilor, mulţi dintre aromâni s-au refugiat în munţii Pind şi Balcani, dar de asemenea mulţi, în sec. XVIII, au jalonat drumul dintre Constantinopol şi Viena (însă şi spre Italia; Germania – până în America, la Philadelphia), cu Agenţii Comerciale Macedonene, aproape MONOPOLURI!!! Unii i-au numit chiar evreii Europei – dar ei erau creştini adevăraţi, deci binefăcători; ceea ce se uită, de mulţi, este că oraşul Trieste, în mare parte, este o creaţie a Companiei Macedonene (cf. N.Iorga, Macedonenii), şi că întregul comerţ şi artizanat din Zemun (punct-cheie al comerţului între Austria şi Turcia) erau aromâne (cf. istoricul sârb, de origine aromână, Duşan Popovici – care mai afirmă ceva extraordinar: aromânii au născut burghezia sârbă contemporană: “Aromânii erau (n.n.: atenţie, vorbeşte un istoric sârb!), din punct de vedere intelectual şi artistic, cu mult superiori germanilor şi sârbilor(…) influenţa lor a fost foarte mare, mai ales la populaţia oraşelor, unde au pus bazele comerţului sârbesc(…). Când într-o zi se va face analiza sângelui marilor noştri oameni, se va vedea că un mare număr dintre ei(…) aerau urmaşii acestor oameni – macedoromânii(…). Din rândurile lor au ieşit cei mai mari filantropi ai noştri: Anastasijevici, Bozdu, Trandafil şi alţii(…), nume ilustre din viaţa literară şi artistică a Serbiei (…)”. Într-o altă ramură, fraţii Manaki, pionieri ai cinematografului, de reputaţie europeană, au fost aromâni din Macedonia (cf. Neagu Giuvara, Diaspora aromână în sec. XVIII-XIX).

Aspiraţiile de unitate de stat şi independenţă ale Albaniei (1912) au fost susţinute de aromâni (cf. Gelcu Maksutovici, Raporturile dintre albanezi şi aromâni, la începutul sec. XX): ”Aproape că nu se făcea deosebire între acţiunile albanezilor şi aromânilor (…) se constituie un Comitet Cultural Studenţesc, în cadrul Societăţii Albaneze “DRITA”, din care făceau parte Dobre Ionescu Bujor, Alex. Paraschivescu, Ovidiu Tino, Mărăşescu Teodor, Gheorghe Lazăr, Dumitru Anghel, Rene Polizu şi Pandele Dormişe – după cum se poate constata, majoritatea o constituiau aromânii(…), la fel în componenţa noului Comitet al Societăţii “DRITA”, ales în 1907, format din N.N.Naciu, preşedinte Nik Hristu şi Manole Boscu, vicepreşedinţi – Ion Hristu Pani, D.Tacica, Marcu Trifan, Mihalache Belo, P. Dumitru, membri – Ilie V.Costuri, casier – Theodor Cona, secretar – teodor Lopa, Naum Gheorghe, Ilie Th. Emanoil, cenzori – iar ca preşedinte onorific continuă să fie Dimitrie Butculescu”.

Puţini ştiu că însăşi Ungaria şi Grecia datorează, în mare parte, unui aromân, SIMEON GHEORGHE SINA, întemeierea lor ca state moderne: “instituţii fundamentale ale statwelor mai sus amintite îi datoresc existenţa lor (…); el a contribuit (n.n.: şi acum urmează un citat dintr-un document maghiar): <<la înfăptuirea Creditului agrar ungar, la întemeierea Societăţii de Asigurare Maghiare, la promovarea căilor ferate şi la navigaţia cu vapori, la canalizarea fluviilor, la ridicarea şi îndreptarea agriculturii, a îngrijit de şcoală şi de educaţie, de Muzeul Naţional, Spitalul de copii şi alte spitale, leagăne, orfelinate, Institutul orbilor, Academia Comercială, Conservatorul, Corpul Pompierilor, Casina Naţională, Basilica din cartieru Leopold, Casa Artelor Frumoase şi, mai presus de toate, Palatul Academiei de Ştiinţe Ungare. Toate îi vestesc numele ca unui întemeietor.>>

În faţa acestor opere, un glumeţ (n.n.: şi nu prea…) ar putea spune că baronul Sina a întemeiat, cu ajutorul ungurilor – statul maghiar însuşi” (cf. Victor Papacostea, Civilizaţie românească şi civilizaţie balcanică). Bancherul Sina era “deţinător al uneia dintre cele mai mari averi din Europa” – aliindu-se cu ţarul Rusiei, împotriva Rotschil-ilor (cf. Neagu Djuvara, op. cit.). Ironia sfântă a sorţii a făcut ca victimele grecilor – aromânii – să fie binefăcătorii călăilor lor!(după strictul model Cristic) şi să sprijine, o istorie întreagă, “helenismul”, să fie eroi şi martiri pentru “elephteria”(libertatea) grecilor, în 1921 (cf. Neagu Djuvara, op. cit.), Theodor Colocotroni, generalissimul armatelor din Peloponez, generalul Coletti Constantin, Rhigas Phereos, autorul Marseillaisei grecilor – apoi, în bătălia eteristă, pe pământ românesc: Iordaki Olimpiotul, Iani Farmaki şi Diamandi Giuvara (toţi, morţi martiric, pentru independenţa statului grec!). Baronul Sina nu şi-a uitat “patria de origină” (Grecia…): “Între altele, înfiinţează, dotându-le bogat, Observatorul şi Academia din Athena(…). Recunoscătoare (n.n.: faţă de individ, iar nu faţă de etnia din care provenea), Grecia îl numeşte ministrul său la Viena, München şi Berlin”(cf. Neagu Djuvara, op. cit.).

Francezul Victor Berard, profesor la Écoles des Sciences Politique, din Paris:”Valahii au fost, de 50 de ani, binefăcătorul elenismului. Aproape toate monumentele din Athena – Academia, Observatorul, Polytechnion etc. – au fost construite de valahi. Aproape toţi donatorii celebri, ale căror donaţii şi cadouri au sprijinit statul şi comunităţile greceşti, sunt de rasă valahă: baronul Sina este valah din Moscopolis, Dumbas este valah din Nikuliţa – Tuşiţă, Sturnari, Averof sunt valahi din Meţovo.”

Blestemată soartă! Cum răsplătesc grecii binefacerile constructorilor Athenei moderne, cum răsplătesc sârbii şi toţi vecinii, pe ctitorii lor valahi?

Cu prigoană, silnicie, asimilare forţată. Şi totuşi, neclintiţi au fost românii-aromâni în credinţa lor în Hristos, şi asta o remarcă străinul-sârb (deci, oarecum, “adeversar balcanic”…) Duşan Popovici:”dintre toate popoarele din Balcani, ei (aromânii) au rămas cei mai perseverenţi ataşaţi credinţei lor (…). AU PREFERAT SĂ ÎNDURE ORICE, DECÂT SĂ SE LEPEDE DE LEGEA (CREDINŢA) LOR”(s.n.). Aromânii, ctitorii “Balcanilor moderni şi ai Europei Centrale Moderne”.

Cine vrea să recunoască acest adevăr absolut ştiinţific, azi, la Consiliul Masonic al Europei? Vin, vin fraţii din Sudul Apei (Dunării…), mai ageri – către fraţii din Nordul Apei – fraţi care iar…stau să adoarmă în post, gata să-şi uite Sfinţenia Misiunii de Neam Ales (cf. Mihai Eminescu, Misiunea noastră ca stat). Unitar întru Făptuire: “Apa unui izvoraş de pe umărul unui munte înalt, atâta timp cât el nu va seca, ea va curge mereu pe panta acelui munte din care ţâşneşte – nu o vei putea-o da peste capul muntelui, chiar dacă în josul ei ai ridica un zid mai înalt decât acel munte. Izvoraşul vieţii munteneşti a aromânilor îşi mână stropii lui spre plaiurile României. Monstruozităţile <<româneşti>> ce ar încerca stăvilirea sau devierea lor, drept răsplată vor fi spălate de aceşti stropi de orice murdărie, fără însă a putea fi stăviliţi”(cf. Tache Papahagi, Aromânii, 1932).

Şi ei, veniţi la Învierea de Neam, ne dăruiesc nu doar averi materiale (a se vedea moştenirea Gojdu, de care statul român îşi bate joc, cedând-o, iresponsabil, fără ruşine, Ungariei!!! – dar şi moştenirile Mocioni, Dumba, Darvari, Ruja, Bellu, Hagi Mosco, Meitani etc.); ei ne dăruiesc sufletul lor – vâlvătaie, iar românilor din Nord de Dunăre le-au dat pleiade de oameni ieşiţi din comun prin spiritualitate – ca Dosoftei (Barila), Ion Neculce; muşata, frumoasa Teodora, mama lui Mihai Viteazul (…). Urmează Şaguna, Gojdu, Vulcan (“naşul” lui Eminescu…), Mesota, Sina, Cavaliotti, Roja, Boiagi, Mocioni, Goga după bunic, Blaga după mamă, Titu Maiorescu după mamă, Bolintineanu, Odobescu după mamă, Dimitrie Anghel (“poetul florilor”…) după mamă, Carafoli – creatorul aeronauticii româneşti, medici de seamă, creatorii primelor spitale din România, cărturari de elită, ca Naum, Bezdechi, Murnu, Capidan, Caracostea, Papacostea (familii întregi!), cei 4 Papahagi, Iorga după bunic, Tache Ionescu – mare politician etc. – apoi actori ca Vraca cel cu glas de tunet, Caragiu – acel Anthony Quinn al scenei româneşti – chiar şi sportivi de excepţie, precum “drăcuşorul “ de Gaţu şi “dracul “ de Hagi(…)”(cf. Teohar Mihadaş, op. cit.).

Se spune că şi Eminescu ar fi descendent, pe linie paternă, de aromâni. Şi eu cred că altfel nici nu se poate: căci unde-i focul mai mare, unde-i instinctul naţional mai viu – acolo trebuie să fie toate geniile noastre! (Chiar dacă istoria actuală, comandată din exterior, respinge orice discuţie, pe faţă şi cu documente pe masă, despre Mişcarea Legionară – trebuie să ştiţi că cei mai înfocaţi tineri patrioţi şi cinstiţi apărători ai creştinismului şi ai Spiritului Neamului Românesc, din Legiune, au fost “macedonenii” – dintre care îl amintim aici doar pe martirul/mucenicul Sterie Ciumetti, cel mai credincios şi profund înţelegător al Misiunii Arhanghelice, izbăvitoare de Rău nu doar a României, ci a planetei Terra! – a lui Corneliu Zelea Codreanu). Dar Ţara Unitară şi Suverană a Românilor Liberi are obligaţii de sânge şi onoare, faţă de fraţii neliberi, martirizaţi în istoria omenirii, acolo, în Sudul Apei Uitării: AROMÂNII.

“Dar România, statul cel mai important din sud-estul european, poate purta, trebuie să poarte tratative în acest sens (pentru obţinerea de drepturi culturale pentru aromânii din sudul Dunării), cu Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria. În definitiv, nu se cer decât drepturi dobândite deja în trecut. Este acesta un lucru imposibil, într-o Europă care şi-a făcut un crez de onoare din respectarea drepturilor minorităţilor naţionale?(cf. Hristu Cândroveanu, Matricea stilistică românească – în Caleidoscop Aromân – care, prin volumele I-III, ne-a oferit o parte din documentaţia prezentei lucrări).

La ce ni-s buni aromânii?!…

Ni-s buni, ca să nu uităm cine suntem. Ei, aromânii, sunt, în spiritul lor arzător în România, ca şi-n Sudul Apei Sacre şi Blestemate (totodată) – “buletinul de identitate” al tuturor românilor-români. Dar fie că vor sau nu ele, aromânii sunt “buletinul de veritabilă identitate” al tuturor naţiunilor balcanice moderne şi al unora dintre cele mai trufaşe/arogante ţări din Centrul Europei.

_______________

ANII TRĂDĂRILOR

În 1997, preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, şi Ministrul de Externe, tot de atunci, Adrian Severin, dădeau Ucrainei, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, printr-un Tratat (…”de prietenie şi bună vecinătate”…) mârşav, fără a fi siliţi de tancuri şi mitraliere, Basarabia de Sud, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei, Insula Şerpilor (cu tot cu platforma petrolieră submarină…)…Peste 10 ani, în octombrie 2007, care va să zică, preşedintele de acum, Traian Băsescu, şi Ministrul de Externe de acum Adrian Cioroianu, nu îndrăznesc să ridice capul din pământ, ca doi repetenţi, în faţa lui Victor Iuşcenco, atunci când acesta se răsteşte la România şi la români (prin intermediul „aleşilor”… – cine naiba i-o fi ales şi pe ăştia…?), afirmând, despre Canalul Bâstroe, că e parte a Ucrainei SUVERANE… – şi-o să-l sape până ce s-o dărâma pământul sub ei…şi-o dispărea, sub pământ, Delta Dunării…De fapt, „suveranii” ăştia ne făcuseră cadou, imediat după 1989, pe Canalul de Mijloc-Sulina, un vas încărcat cu bare de fier, Rostock, pe care, râzându-ne în nas, l-au scufundat, sub ochii noştri blegi, pentru a bloca traficul pe Dunăre şi a-şi crea un pretext pentru construirea actualului Bâstroe, care distruge TOATĂ DELTA DUNĂRII!!! (…Abia prin 2005 am reuşit noi să ridicăm Rostock-ul la suprafaţă…dar deja apăruse Bâstroe!… – să fi ştiut Iliescu ceva?…nu m-ar mira deloc şi nimic, la acest „prieten slav”, din fruntea românilor „revoluţionaţi”…).

Îmi venea să intru prin televizor, şi să-l iau de gât şi să dau de pământ cu laşul ăsta de preşedinte român, care se dă cocoş faţă de…Cocoş(i), şi faţă de alegătorii/admiratorii lui din Ferentari, dar când e vorba cu adevărat de ceva bărbătesc, se dovedeşte a fi tot atât de bărbat cât un clapon…”babă turcească”, cum le ziceau românii cei vechi – hadâmbilor…Îi erau galbene izmenele, în tur, de emoţie că l-a vizitat şi pe el cineva, chit că venise „cineva”-ul să-l jefuiască…

Auzi cine cutcurigeşte la noi, cine se „sumuţă” cu…SUVERANITATEA!!! Un NIMENI, al UNUI VID GEOGRAFIC!!! Cronicarul spune că Duca Vodă a primit ordin de la sultanul de atunci (secol XVII) să facă o ţară… – şi a adunat ce pleavă o fi găsit pe drumuri…fel de fel de nemernici…tătari prinşi prin poiată, moldoveni cu ştreangul de gât…ruşi la cerşit… – şi a rezultat …Ucraina…”SUVERANA”…Ptiu! Arză-l-ar focul iadului pe Duca Vodă, în veci de veci…!!!

Dar, cu ocazia asta, se mai vede ceva: se vede cât de săritoare sunt, la nevoie, ţările faţă de care ne-am căciulit (alea din UE…) şi organismele internaţionale, faţă de care ne-am înrobit, cu viaţa şi moartea…De ce-om fi intrat în NATO, nu ştiu… – că nu dă fuga decât, mereu, spre petrolul asiatic… dar până şi UNESCO1, despre care se zice că a declarat Delta Dunării Patrimoniou Mondial, Zonă de importanţă ZERO (adică, eu credeam că asta ar însemna „MAXIMĂ”, iar nu „DELOC”..), tace „ca scroafa-n păpuşoi”, cum zice gros românul, când îl iau ofurile…

…Aşa ne trebuie…Să mai deschidem ochii, înainte de a ne oferi, şi ţara şi soartă de neam, şi pe noi înşine, pe tavă, legaţi de mâini şi de picioare, cuiva…

…Deci, din zece în zece ani, câte-o trădare mare…în rest, dintr-alea obişnuite:

-Ministrul de Externe al României acceptă noţiunea de „limbă moldovenească”… (nu le-a venit nici ruşilor să creadă că poate exista un ministru, al vreunei ţări, atât de prost, încât să înghită o aşa găluşcă… – ei lansaseră „poanta” aşa, „la derută”…dar baboiul cel tălâmb s-a prins în undiţă…).;

-nici nu s-a demonstrat că nenorocitul ăla de ţigan, Nicolae Mailat, e vinovat…de viol şi de uciderea Giovannei Ranieri (că, dacă n-ar fi fost soţul ei, Dumnezeu s-o ierte, amiral, şi dacă, pentru campania electorală a primarului Romei, Walter Voltrano , ăsta n-ar fi avut nevoie de „ţap ispăşitor”, nici nu se băga de seamă, într-o Italia cuminţică, în care Mafia lichidează 2-3 guguştiuci la minut…) – şi s-au şi format patrule civile şi Forza Nuova, nişte „vigilantes”, ca-n Vestul Sălbatic, care-i belesc pe românii din cizma Italiei, de la Torino până la Palermo, vinovat-nevinovat, la grămadă, că…ESTE!!! Care e reacţia Preşedintelui Băsescu şi a Guvernului deşteptului de Cioroianu, faţă de „democraţia” asta vestică, cea care nici n-a auzit de „prezumţia de nevinovăţie”?! Aţi ghicit: reacţie cu eficienţă ZERO!!! Şi doar soluţia e la îndemână: la fiecare român „belit” de-al nostru, expulzăm câte-un „om de afaceri” italieneşti…de-al lor…de s-ar constata c-avem mai mulţi huligani italieni care „belesc” România, decât „mailaţi” care poate c-o violează, poate nu, pe doamna Italia…Asta, măcar până-şi face ancheta, tândăloasa aia de Poliţie italiană…”carabinieri”, deh…Vezi să n-aibă curajul să facă asta, căcăcioşii noştri de conducători, care ne-au adus în genunchi, pe toţi şi pe ne-întrebatelea, în UE, la 1 ianuarie 2007…

-desfiinţarera Armatei României (marţi, 30 octombrie, Băsescu a anunţat pe TVR-1 că reduce angajaţii MapN cu 1480 de militari şi cu 1750 civili… – cine-o mai fi rămas pe-acolo, s-o ajute pe femeia de serviciu, la „teu”?!); cu o zi mai devreme, se anunţa, pentru „echilibrarea situaţiei”, angajarea ca mercenari, în slujba SUA/NATO, a încă 4.400 de tineri români…care, cică, s-au săturat să mai fie „căpşunari”…Bucuria guvernanţilor n-a fost proastă: în definitiv, aş clasifica ACEASTĂ TRĂDARE, la fel de „majoră”, precum aceea a cedării teritoriilor străbune şi a autorităţii de stat: SĂ-ŢI ALUNGI TINERETUL, spre mercenariat şi slugărit prin străinătate – în loc să pui piciorul în prag jafului/înstrăinării naţional/naţionale, şi creând locuri de muncă pentru români, în România (…nu să aştepţi, cu bucurie, nigerieni, chinezi şi pakistanezi, pe care să-i plăteşti cu o douăzecime din salariul normal…);

-desfiinţarea zootehniei româneşti, prin ascultarea, în genunchi, a parascoveniilor criminale ale UE: un cioban de la Mihail Kogălniceanu spunea (…şi ştiu, dureros de bine ştiu, că-i adevărul adevărat…) că un chil de lapte de oaie costă 11.000 lei vechi (…jumate de kg de apă minerală costă 30.000 lei vechi!!!), un chil de lapte de vacă – 5.000 lei vechi, iar lâna de oaie…tot 5.000 lei vechi chilul…KILOGRAMUL DE LÂNĂ DE OAIE !!!NEBUNILOR ŞI ASASINILOR DE ŢARĂ!!! DE CE ÎI BATJOCORIŢI PE CIOBANII ŢĂRII „MIORIŢEI” TRACICE?!

AR FI MULT MAI DEMN ŞI CINSTIT SĂ-I UCIDEŢI, TRĂDĂTORI NEMERNICI CE SUNTEŢI!!!„De aceea, vezi mata buruienile alea din fund? – aşa, alea…am îngropat toată lâna tunsă acolo…mi-a fost milă să-i dau foc…”; zi-i „destin mioritic”… şi pace!…nu?!;

-ne mor copii, sub patru ani, de cancer!!!… – în România, ultimele statistici spun că există peste 60.000 (ŞAIZECI DE MII!!!) de copii, sub 4 ani, bolnavi de cancer…Şi ce dacă? „Pierderi colaterale” ale liberalismului şi democraţiei româneşti, de tip (şi după mintea şi limba de lemn otrăvit…) american!!!

-17.449 de şcoli rurale se dărâmă peste elevi, iar la Poiana Negustorului, din judeţul Bacău, familiile sunt atât de sărace, încât care copil sare dimineaţa primul în UNICA pereche de izmene, respectiv în UNICA pereche de bocanci a familiei (zestre păstrată, cu sfinţenie, din generaţie în generaţie…), acela câştigă, în ziua aceea, premiul de a se duce la şcoală…Vi se pare poveste? Duceţi-vă la Poiana Negustorului, SĂ VĂ VEDEŢI INCREDIBILA POVESTE!!!;

-Băsescu încurajează gaşca de haidamaci a lui Tökes (CNMT-ul… – Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania…), iredentişti până în dinţi… – sporind, astfel, implicit, şi nivelul pretenţiilor UDMR, care, dacă nu ar creşte pretenţiile lor faţă de români, măcar la jumătate cât Tökes, şi-ar piede alegătorii maghiari…- simplă şi logică şi limpede ca teorema lui Pitagora, este nemernicia „made in” România…;

-până şi în sânul B.O.R. se petrec trădări, de un fel sau altul: pe 1 noiembrie 2007, am primit veste şi dovezi incredibile, dar de netăgăduit, de la un prieten, precum că, în Catedrasla Ortodoxă din Timişoara (deci, cum s-ar zice, ÎN CASA LUI DUMNEZEU!!!) – Ordinul Templierilor (The Sovereign Military Order of Malta – SMOM) a efectuat, sub comandă austrică şi malteză, primirea a 20 de noi Templieri – români şi italieni…Ordinul Templierilor funcţionează, în România, din 2001. După cum bine se ştie, Cavalerii Templieri nu mai sunt decât o ramură a satanicei Masonerii…Dracul în Biserica lui Dumnezeu-Hristos…sau, vorba veche românească: “Cruce mare, drac bătrân”…

-peste toate calamităţile astea, rânjesc, „pe sticlă”, tot felul de borfaşi şi şuţi, care, după ce ne-au buzunărit şi ne-au „săltat” bruma noastră de agoniseală, cu sudori de sânge muncită, vin şi „belesc fasolele” la noi, cu bucuria „intangibililor/inamovibililor”: „Ce ne puteţi face? NIMIC!” Păi cum naiba să vă facem ceva, câtă vreme CNA-ul l-a scos „basma curată” pe primul infractor al ţării…300 de milioane de dolari daună (atâta făcea, cică, flota României…) transformându-se, prin farmecele (specificul naţional românesc contemporan : farmecele…) Justiţiei, în pagubă…ZERO???!!!

Există, în Danemarca, nu oameni mai buni decât în România contemporană, ci un strop de bun-simţ în plus: LEGEA JANTE – „legea modestiei”: cine e bogat, sau foarte inteligent (…bine, asta „nu se pune”, la baştanii din România…), n-are dreptul să se împăuneze oficial…(probabil, „se dă mare” doar acasă, faţă de soacră…). Ei, spune-le de LEGEA JANTE lui Gigică Becali, ori lui Hrebenciuc, Vântu, Prigoană, Irinelului Columbelului…

Cu ce se mândreşte, totuşi, România contemporană?! Chiar nu are ea nimic bun, suav, profund uman?! Cum de nu: sâmbătă, 27 octombrie 2007, la TVR-1, nişte juni elevi de liceu (şi câţiva studenţi…) se mândreau/grozăveau, în plin Bucureşti, că au putut realiza ceva unic în lume, RECORD MONDIAL…la ce credeţi?…- hai, daţi-vă „cu părerea”, încercaţi…eh, nu sunteţi buni la intuiţie: SE MÂNDREAU CĂ I-AU BĂTUT PE THAILANDEZI, LA LUNGIMEA LANŢULUI DE PREZERVATIVE…cică ăia l-au făcut de 2,7 km, iar „ai noştri ca brazii”, l-au reuşit de 3 km…

„Viitor de aur ţara noastră are”…

-UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, conform denumirii originale din engleză, United Nations Education, Science and Culture Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Îşi are sediul în Paris, Franţa, dar are şi 73 de suboficii active în diverse ţări ale lumii.
Constituţia adoptată în Conferinţa de la Londra din noiembrie 1945 şi aplicată începând cu 4 noiembrie 1946, a fost adoptatî de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franţa, Republica Dominicană, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Brazilia, Liban şi Grecia).

UNESCO are 191 de state membre (octombrie 2003) şi 6 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.

_______________

ASTA LE LIPSEŞTE DIN EDUCAŢIE BANDIŢILOR NOŞTRI…: DISCREŢIA

DESPRE CAIAFELE MONDIAL/MONDIALISTE…

Acum mai bine de 10 ani, pe când , la Antena 1, mai era emisiunea Tucă Show …(deloc simpatică mie, prin realizatorul ei infatuat… degeaba…), în respectiva emisiune a apărut, alături de vreo 5-6 politicieni români demagogi, dl Virgil Măgureanu (fost şef al SRI-ului…). Agasat de amatorismul imbecil al discuţiilor, dl Măgureanu (care numai prost şi neinformat nu se poate spune că este…) a izbucnit, deodată, cam aşa (citez din memorie): “Eu nu ştiu de ce tot bateţi domniile voastre apa-n piuă: nu există nici măcar prefect de judeţ, care să nu fie obligat, pentru a accede la şi a rămâne în post, să nu facă parte din Loja Masonică Internaţională Cercul…care este imediat sub Loja (cu componenţă eminamente iudaică) B’nai B’rith…”

Ce m-a făcut să-mi aduc aminte de ieşirea, cam “neprofesionistă” (ţinând cont de “discreţia” reglementară şi necesară a Serviciilor Secrete, din orice ţară… – iar din Serviciile Secrete nu se “iese la pensie”…)? M-a făcut, în primul rând, declaraţia, din 2004, a dlui Dominique Strauss-Kahn (…de fapt, Cohen…este israelit francez sefard), devenit director general al FMI – apărută în articolul lui Thierry Meyssan (teribilul ziarist şi scriitor francez, care a dat vălul la o parte şi de pesate mârşăvia criminal de cinică a CIA, din 11 septembrie 2001 , directorul lui Reseau Voltaire: “Gouvernance globale. Dominique Strauss-Kahn, l’homme de<<Condi>> au FMI”. Ce zicea, în 2004 – şi, deci, are consecinţe cu atât mai puternice, pe planeta Terra, din 2007, de când DSK a devenit directorul general al FMI? Iată: “Eu consider că oricare evreu din diaspora şi din Franţa trebuie să ajute, din toate forţele sale, Israelul. Aceasta este, de fapt, raţiunea, pentru care este important ca evreii să pună mâna pe responsabilităţi politice. (…) În funcţiile mele şi în viaţa mea zilnică, în ansamblul tuturor acţiunilor mele, eu încerc să aduc modesta mea piatră, la edificiul/construcţia Israelului”.

…Şi doar am fost avertizaţi, de mult (de Kogălniceanu şi Alecsandri, care ştiau ce vorbeau, căci făceau parte din elita masonică a sucursalei Marelui Orient Francez în România…, de vizionarii patrioţi Haşdeu, Eminescu…, de genialul descoperiotor al insulinei, dr. Nicolae Paulescu…): “Evreii nu sunt niciodată loiali ţării unde locuiesc, ţării care le-a dat/le dă pâinea… – ei nu pot fi loiali decât Comunităţii Evreieşti/Israelite Internaţionale…”

Deci, atunci când a fost desemnată, în alegerile prezidenţiale – 2007, puţin credibila Segolène Royal, contracandidată a lui Nicolas Sarkozy, pentru Palatul Eliysée, aceasta a fost manevra trecută prin mâinile omului CIA, actualul DSK: omul de la Elysée, Sarkozy, este israelit maghiar, deci poate fi ajutat de DSK, israelit francez…pentru ca, amândoi, să-şi ajute…nu Franţa, care le-a dat pâinea, ci Israelul, în detrimentul Franţei…pentru călcarea în picioare a intereselor Franţei… şi chiar pentru distrugerea ”patriei” care i-a adoptat…Premiul lui DSK, pentru reuşita planului de instalare a lui Sarkozy? Director general al FMI, cum altfel?! Israeliţii sunt, faţă de coreligionarii lor, foarte “parolişti”şi teribil de generoşi…pentru că generozitatea lor e de tip “bumerang” – “lovindu-i“ cu binefacere/mondialism biruitor, întru prădălnicie… (chestia talmudică, aceea cu “Tob şebagoim harog!” – “Ucide-l pe cel mai bun dintre creştini!” este valabilă, evident, doar pentru noi, “goimiii”…). Păi, când “a brăzdat” el, DSK, lumea, pe banii mult-răbdătoarei/naivei Franţe, doar nu vă-nchipuiţi că a făcut-o împotriva candidaturii sale la şefia FMI?!

…Cineva râdea, pe sub mustaţă, la Televiziunea Română: “Ce tot vorbiţi de evreii din România? Ei aproape că nu mai există!” De fapt, corect ar fi fost să zică: “Nu sunt vizibili, precum celebra scrisoare <<descoperită>> de detectivul Auguste Dupin, al lui Edgar Allan Poe: era agăţată sub nasul tuturor, la vedere!!! “

Aşa şi cu evreii din România: sunt “invizibili” – pentru că sunt singurii…vizibili, 24 de ore din 24, pe micul ecran…”Invizibilizaţi”, prin oboseala ochilor noştri suprasaturaţi de imaginea lor…Ei conduc România, dar, fireşte, după reţeta dezvăluită de DSK: toate eforturile României, pentru prosperitatea…Israelului (…şi a aliaţilor/dulăilor lui…în primul rând, “axa” Washington-Londra… – deci, SUA, Anglia etc. etc. etc.).

Să ne mai mirăm că Germania re-iudaizată “s-a unificat”, iar România – nu…???!!!Să ne mai mirăm de “fraternitatea” întru crimă ritualic-talmudică, spurcătoare de DUH, de la Crăciunul 1989, a lui Iliescu-Gelu Voican Voiculescu-Petre Neulander/Roman…?! De poziţia aberantă a lui Emil Constantinescu, în 1999, când a dat drept de zbor, de pe aeroporturile Arad şi Timişoara, pentru bombardierele americane, care lansau, peste ortodocşii sârbi şi peste românii din Novy Sad, rachete scrise cu vopsea albă, prin care le urau celor bombardaţi, cu un cinism infinit, pornit dintr-o ură viscerală faţă de Creştinism-Ortodoxie,“Paşte fericit”?!

…Şi, în fine, de slugărnicia unui oarecare conducător numit, se pare, Braunovici, care înrobeşte România către SUA… – şi de aberaţia grotescă a numirii Elenei Udrea (cea care numea, mai ieri, preşedinţi prin Norvegia…) – “conferenţiar pentru geopolitica şi geostrategia de la Marea Neagră” – plătită cu 750 de euro/per cursant (…şi s-au găsit, pentru “conferenţiarul” Elena Udrea 160 de cursanţi… – pe când, pentru patriotul genial Gheorghe Zamfir, nu s-a putut afla loc, la catedra de NAI , pe care o înfiinţase el însuşi…)…?!

Nu, dragi “români”, care vă uitaţi spre “Orient”…e drept, acolo este Ierusalimul tuturor religiilor Bibliei, dar voi l-aţi transformat în centrul de decizie al globalismului/mondialismului, care numai vouă, negustori/”păcălici”, din mileniu în mileniu, vă foloseşte…

…Vom încheia amarul nostru periplu comparatist, prin mentalitatea europeană (de la Franţa, prin SUA, spre România…) – rezumându-l, pe acelaşi curajos Thierry Meyssan: pe când toată lumea credea că DSK se pregăteşte să ajute Franţa, prin funcţia sa proaspăt dobândită (de director general al celui mai contestat for internaţional: FMI…), dar şi în calitate de membru al celor mai “cunoscute” societăţi secrete ale Marii Finanţe Internaţionale (CFR, Bilderberg etc.) – dl cu pricina “mijlocea” o afacere grozav de spornică: la Seminarul European de la Yalta (…Yalta, mereu Yalta, devenită simbolul marilor/decisivelor trădări mondiale…) “puneau gabja”, fiecare dintre participanţi, pe câte 7 milioane de euro, vărsaţi de un alt “fidel de Israel”: celebrul Sörös…evreu maghiar (frate, deci, cu Sarkozy…) – în vederea susţinerii “revoluţiei portocalii” (…din România-Ucraina…până în Uzbekistan şi Mianmar/Birmania, unde călugări buddhişti poartă “portocaliul” în mod firesc/ritualic…ca modă milenară…). Ei, şi Agenţia de Relaţii Publice TD International, oficină a CIA (cea care l-a sprijinit, întru totul, pe bietul DSK, în pelerinajul său generos…, pe două continente… – …vă rugăm să vă scoateţi din cap că SUA şi UE sunt autentice rivale: cum naiba “ar rima”/s-ar potrivi asta, cu frăţia coreligionară, dintre americanii Rockefeller şi europenii/englezii Rotschild…???!!!) este condusă de un oarecare William A. Green…”expulzat în 1995, pentru motive de-o gravitate aşa de mare, încât n-au fost niciodată dezvăluite în public”…Dom’le, ceea ce mă umple de respect, faţă de aceşti oameni de o fidelitate excepţională (n-are importanţă faţă de cine…) este discreţia lor exemplară…

Asta le lipseşte din educaţie bandiţilor noştri…: discreţia.

”Remember!” – …vorba unui rege, care i-a supărat aşa tare pe “fideli”, că s-au uitat la amigdalele lui direct, fără să se mai împiedice de capu-i încoronat…

_______________

CE FACI, FACE-ŢI-SE-VA…

Astăzi, 13 decembrie 2007, toţi jurnaliştii s-au vânzolit, pe chestiunea expulzării celor doi diplomaţi români, de către aşa-zisa “Republică Moldova”…

N-are rost să mai amintim de crima morală a lui Ion Iliescu, cel care a recunoscut (primul din lume!), aşa-zisul stat…de i-a dat prilejul şi justificarea lui Ion Berlinski, directorul de la “Moldova suverană”, din Chişinău, să afirme, cu sfruntare, când a fost prins “în flagrant delict de vorbire a limbii române”, de către Dana Grecu, de la Antena 3 – care i-a cerut să traducă, din română în…”moldoveneşte”, ceea ce spusese până atunci… – că el, de fapt, în acel moment, vorbea o limbă străină, şi numai silit de interviul Danei Grecu…Dar coţcarul de la “Moldova suverană” a mers şi mai departe cu obrăznicia, până ne-a “plesnit în pălărie” pe noi, pe toţi românii: “Eu vorbesc limba de care vorbea dl Băsescu, la Harghita!”(…se referea, evident, la afirmaţia “marelui român Băsescu” despre posibilitatea ca limba maghiară să fie a doua limbă oficială a statului român… – dar nu greşea nici dacă se referea la deşteptul de Ministru de Externe, Cioroianu, care acceptase tacit, cu vreo lună în urmă, sintagma absurdă – absurdă cât şi starea de “ministeriat external” a lui Cioroianu!… – de: “limbă moldovenească”…). Aşa ne trebuie, dacă acceptăm să fim guvernaţi de aceşti impostori!

Dar problema, de fapt, are…”context”! Şi asta nu a observat-o niciunul dintre ziariştii bătători de apă în piuă. De ce generalul maior de miliţie sovietică, Voronin, a vorbit ACUM, a expulzat ACUM?! Pentru că se petrece, în politica europeană, ceva ce-l favorizează TOTAL!!! E vorba de crima morală a “summit”-ului de la Lisabona, aceea de a accepta/vota proclamarea “independenţei şi suveranităţii” provinciei Kossovo…Şi România şi-a votat SINUCIDEREA!!! VORONIN NU “BLEŞTEA” NIMIC DIN GURĂ, FĂRĂ LISABONA… – şi nici Tökes (care aflase de decizia preaputernicilor lumii, din timp…a se slăbi cu prostia, turnată de toată presa, în legătură cu “competiţia” dintre UE şi SUA…!!! “words, words, words”, pentru fraieri: interesele generale sunt comune, pentru membrii Guvernului Mondial, de pe cele două maluri ale Atlanticului!) n-ar fi îndrăznit să devină, prin fraudă majoră, “europarlamentar al României”, pe care Românie face totul s-o dezintegreze!!! Nu vedeţi că se creează situaţii de similitudine politică, de “precedent” politic?! SUA, manevrându-i pe eternii mercenari ai Europei de sud-est, ALBANEZII… – au schimbat, radical, raportul între etnii, în Kossovo…în defavoarea sârbilor, care consideră Kossovo “inima lor” (tot aşa cum noi considerăm Ardealul Sarmizegetusei lui Decebal!)…fapt ce seamănă, ca două picături de apă, cu situaţia din Harghita şi Covasna, pe care guvernanţii (şi, pe lângă ei, şi noi, condamnabil de pasivi şi inconştienţi!) o privesc/privim cu nepăsare…În Kossovo, după “modificarea proporţiilor etnice”, se cere “suveranitate”…în Harghita-Covasna, după procesul îndelung minimalizat de guvernanţi, din 1990 până azi, al alungării românilor…a urmat referendumul din mai 2007…şi proclamarea autonomiei “Ţinutului Secuiesc”…”Seklerland”…hmmm…

Dar lucrurile nu se vor opri la „vecinii” maghiaro-secui…la „vecinul” Tökes, care „a bătut palma” cu „patriotul” Băsescu…(de i-au ieşit mii de voturi, în judeţe unde avea 2-3 unguri rătăciţi!!!). Interesele Guvernului Mondial trec exact prin această zonă…Calea spre PETROL! Deci, aici trebuie menţinută o ceaţă permanentă…o stare „deşertică” (politic, de autoritate şi demnitate naţională, în primul rând…!!!) permanentă…Până la transpunerea în realitate a termenului tehnic de…HAOS!!! Absolut necesar, pentru cei care vor să se plimbe, către Orientul asiatic…Războaiele mondiale din secolul XX lansaseră termenul de „spaţiu vital” – acum, se lansează sintagma „spaţiu de energie vitală”…Tot un drac…şi cam acelaşi…Rasa cea mai „intrepridă” trebuie adusă şi menţinută în stare de dezbinare/sclavie/îngenunchere/prostire/mancurtizare…ca să nu mai întârzie planurile „iluminaţilor” nici cu cinci minute…şi-aşa au amânat cam mult, multe…

Dacă n-aţi băgat de seamă că a izbucnit războiul al treilea mondial, prefaţat, ca întotdeauna, de forma lui cronică – RĂZBOIUL ECONOMIC…e cazul să vă treziţi…

À propos de trezire…Mă întreb şi eu, ca „simplu cetăţean”: cum de, totuşi, numai Ciprul(grecesc…) a fost conştient de primejdia „precedentului politic”…şi n-a votat pentru „independenţa şi suveranitatea” provinciei Kossovo?! Probabil, pentru că grecii ştiu ce daruri otrăvite au făcut ei, altor neamuri…”timeo danaos…” – ba, să învăţăm de la „danai” vigilenţa…Poate că i-or fi iuţit la minte, pe „danai”, şi „rezoluţii” de turci…În definitiv, ei, grecii, creştini (ba chiar, zice-se, ortodocşi ca şi noi…), ştiu şi din Sfânta Scriptură, că „Ceea ce faci, face-ţi-se-va…” Dar noi, noi ROMÂNII!!! – de ce am uitat şi de Sfânta Scriptură, şi de tot…?!…şi ne pregătim, după toate semnele, sinuciderea, ieşirea din istorie…(lucru care nu e DELOC imposibil, dacă nu învăţăm, nimic şi niciodată, din istorie…).

_______________

CIOROIANU: AFARĂ!!!

DOMNUL CIOROIANU ŞI PUSTIUL…„Scrisoare deschisă către dl Ministru Adrian Cioroianu”

Pe 11 februarie 2008, am primit de la profesorul, cărturarul şi marele patriot HRISTU CÂNDROVEANU, liderul cultural şi moral-spiritual al aromânilor din România, o scrisoare cu mare scârbă şi durere îmbibate în ea…Alăturat scrisorii, era motivul scârbei şi durerii: copia xerox a deciziei MAE (Departamentul DRRP – …adică, al Relaţiilor cu Românii de Pretutindeni…) de a da “aviz negativ” (datat 18 decembrie 2007), în ce priveşte susţinerea editării, în continuare, a SINGUREI reviste a aromânilor, care se mai ţinea în viaţă: Dimândarea…:

“Stimate domnule Preşedinte (n.n.: al Fundaţiei Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”),
Vă informăm că cererea dumneavoastră de finanţare depusă la DRRP privind susţinerea proiectului <<Susţinerea editării revistei Dimândarea >> a fost supusă spre analiza Comisiei de evaluare şi selectare a programelor, proiectelor sau acţiunilor destinate sprijinirii românilor de pretutindeni şi organizaţiilor reprezentative ale acestora în data de 17 decembrie 2007 şi a primit aviz negativ.
Cu stimă, Laura Jerca , Coordonator

Domnului Hristu Cândroveanu , Preşedinte Fundaţia Culturală Aromână <<Dimândarea Părintească>>”

Trecem peste faptul, absolut evident, că MAE nu organizează, pentru angajarea funcţionarilor săi, un concurs serios, prin care să le fie testate cunoştinţele de limbă românească (…nu numai că virgula este un soi de “Terra Incognita”, pentru coordonatoarea Laura Jerca, nu numai că fraza este construită cu picioarele-n sus, aducând data lângă…”avizul negativ” – dar ce-o fi aceea: “susţinerea proiectului susţinerii…”???!!! – când erau atâtea alte formulări, care să sune curat româneşte, cea mai simplă fiind “aprobarea proiectului susţinerii”… – dar ce atâta grijă şi pierdere de timp, pentru leul rănit al aromânilor – dl HRISTU CÂNDROVEANU…??? – …suntem bănuitori că această “neglijenţă” traduce nu doar un dispreţ imbecil, pentru cauza aromânilor, atât de greu oropsiţi, ba chiar sălbatic hăituiţi, de către vecinii României, tocmai pentru că România şi-a luat mâna de deasupra lor, în ultima vreme … – cum şi-a părăsit/TRĂDAT şi propriul ei destin, de altfel… – ci chiar rea-credinţă programată şi afişată…, în tot MAE!!!… – însă… “Passons!”…). Dar nu se poate trece peste:

1-”avizul negativ” în sine (…iar ministrul să nu se prevaleze de existenţa unui aşa-zis „vot democratic”, al unui „Consiliu de evaluare şi selectare a programelor” etc., pentru că politica generală a oricărui minister este fixată de către MINISTRU, de comun acord cu membrii cabinetului Primului-ministru şi cu toate „comitetele şi comiţiile”…!!!) – pentru că, dacă nu susţii unica revistă a fraţilor aromâni, dintre care mulţi au venit chiar în România! … (dl. prof. CÂNDROVEANU “la Bucureşti este”…după sintaxa gen dna Jerca… – şi tot la Bucureşti este şi redacţia asasinatei reviste Dimândarea!!!), atunci ce speranţe să mai aibă ceilalţi români din străinătate, pentru ajutor/susţinere/apărare…???!!! – …şi dacă MAE nu ajută românii “de pretutindeni”, atunci cel puţin patru cincimi din rostul său dispar!!! – pentru că relaţiile internaţionale (fertile şi utile!!!), din ultimii ani, ale României (ne referim la cele demne, de pe picior de egalitatea şi colaborare, nu la cele de slugăreală a Marilor Puteri, căci pentru slugăreală n-am avea nevoie de MAE, miniştri, ambasadori etc. – ci de orice onorabil rândaş, onorabilă femeie de serviciu ori spălătoreasă…)sunt admirabile, sublime, dar… lipsesc aproape cu desăvârşire…!!!

2-…Şi nu putem trece nici peste sigla MAE, care înfăţişează o pajură, cu burta plină de cele trei steme…dedesubtul căreia scrie : “Ministerul Afacerilor Externe” – iar deasupra ei scrie : ” SEMPER FIDELIS PATRIAE”… “Fidel”…cărei patrii, domnule Ministru ADRIAN CIOROIANU?! Pentru că, dacă nu sunteţi fidel patriei românilor, şi aromânilor, şi meglenoromânilor, şi istroromânilor, şi bucovinenilor şi basarabenilor…EU NU CUNOSC O ALTĂ PATRIE!!! Am auzit că dvs. cunoaşteţi şi o altă patrie a românilor, aromânilor etc.: porţiunea de deşert saharian, dintre Alexandria şi Cairo…Acolo aţi dori să fie duşi “anumiţi români”…dar, la ora aceasta, cu “avizul negativ”, referitor la UNICA PUBLICAŢIE A AROMÂNILOR, ţinută în viaţă, ani în şir, cu eforturi titanice, de către patriotul HRISTU CÂNDROVEANU… – încep să mă întreb care vor fi fiind acei “anumiţi români”… – şi răspunsul pe care încep să mi-l dau este: “TOŢI ROMÂNII” …care mai au conştiinţă de români!!! În rest, “yesmanii” şi trădătorii (cu voie sau…prin incompetenţă!) de ţară pot sta pe lângă dvs., în linişte, la Bucureşti…Spun asta pentru că şi eu, ca şi domnul prof. CÂNDROVEANU (…pe lângă extrem de multe alte fapte de ctitorire culturală românească, şi autorul unui extrem de util, pentru adevăraţii apărători de istorie – Caleidoscop aromân…), ne amintim anumite lucruri care ţin de istorie (şi, domnule Ministru ADRIAN CIOROIANU, vă pâra, nu ştiu cine, că aţi fi “specializat în istorie”…cu toate că, după emisiunea de anul trecut, de pe TVR-1, de la “Zece pentru România“, când apărarea lui Ion Antonescu v-a revenit dvs., iar dvs. , din apărător, aţi devenit procuror-acuzator public al lui Antonescu – …ceea ce mi-a trezit amintiri oribile, despre mascarada de proces al soţilor Ceauşescu…decembrie 1989!!! – încep să bănuiesc un lucru urât: că faceţi parte dintre cei care sunt plătiţi să distrugă istoria poporului lor!)… Ne amintim, de exemplu, că liberalii adevăraţi, Brătienii, au dat bani, din vistieria Românei, pentru ca, în Sudul Dunării, să funcţioneze, pentru fraţii aromâni, 135 de şcoli în limbă română (primare, licee teoretice şi şcoli profesionale de fete şi băieţi…) – câte şcoli aţi făcut, în Sudul Dunării, dvs. şi partidul dvs., CARE GUVERNEAZĂ ÎN ACESTE ZILE!!!…domnule ADRIAN CIOROIANU?! – NICIUNA!!! – ăsta e răspunsul corect…şi aţi permis să fie desfiinţate şi cele înălţate/ctitorite şi subvenţionate de poporul român, prin liberalii Brătieni…azi stau şi mă-ntreb ce mai înseamnă “PNL”…???!!! – …”N” de la “nimeni/nimănui”, probabil… – se poate face şi o traducere mai acuzatoare…! – …şi “L”…de la ce, oare?…sunt foarte multe cuvinte neplăcute, care încep cu “L”…de la “lichele”, până la “lingăi”…dar, încă sper, PNL-ul să mai însemne şi altceva… – să zicem, “libertate”…

…Tot liberalii Brătieni i-au adus, în Patria –Mamă, pe AROMÂNI!!! Dvs., domnule Ministru ADRIAN CIOROIANU (dimpreună cu toţi colegii dvs. de partid, în frunte cu dl Călin Popescu Tăriceanu!!!) – DE CE VĂ LEPĂDAŢI, AZI, DE AROMÂNI???!!! Probabil, pentru că Petre Ţuţea a spus, cu toată îndreptăţirea, că “Macedo-românii nu sunt români! SUNT SUPER-ROMÂNI! ROMÂNI ABSOLUŢI – atât de loviţi şi de goniţi, că au instinct naţional de fiare hăituite (…) SUNT SEMIZEI!!! (…) Au o bărbăţie atât de perfectă!!!“… – iar evreul Beniamin Tudela întărea, din adâncul veacurilor (1770):”Nimeni nu se poate război cu ei, niciun rege nu poate domni asupra lor!”…

Da, domnule Ministru ADRIAN CIOROIANU, se pare că dvs. de aceea îi prigoniţi şi nu le daţi dreptul NICI MĂCAR LA O SINGURĂ REVISTĂ, ŞI ACEEA AFLATĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI!!! – …pentru că sunt “PREA ROMÂNI”, pentru că mai au “SENTIMENTUL/INSTINCTUL NAŢIONAL” (ceea ce stăpânii dvs. de la Washington, de pe axa băsesciană Washington-Londra-Bucureşti… – nu mai acceptă!!!…ci vin/ar veni cu bombele cu uraniu sărăcit, cum au procedat la sârbi…)…pentru că sunt ” SEMIZEI” – …ceea ce pune în inferioritate evidentă pe oricine nu poate fi măcar… “om întreg” … – pentru că “AU BĂRBĂŢIE ATÂT DE PERFECTĂ”, în aceste vremuri în care ţara noastră, ca şi lumea întreagă, este condusă doar de criminali laşi ori de ţaţe…de efeminaţi pidosnici şi de “fameni”, cum zicea alt SUPER-ROMÂN, de care (la fel ca de aromâni!) nu mai aveţi nevoie să vă dea bătăi de cap: EMINESCU…Probabil că dvs., domnule Ministru al MAE, doriţi (ori chiar pregătiţi…) PUSTIUL ROMÂNESC!!!

Domnule Ministru ADRIAN CIOROIANU, toate aceste bănuieli, formulate mai sus, se vor transforma în CONVINGERI ABSOLUTE, dacă veţi păstra “avizul negativ”, asupra UNICEI reviste aromâneşti!!!

Şi, acum, preiau această luptă (contra nemerniciei unor politicieni români şi contra încercării, de către ei – se pare, având în spate forţe oculte şi antiromâneşti străine – a distrugerii sentimentului/instinctului naţional românesc), ÎN NUME PROPRIU: numai ţărâna îmi va putea închide gura, în demersul meu de a vă demasca, de câte ori veţi mai da prilejul (şi dvs. aveţi înnăscuta măiestrie să daţi astfel de prilejuri aproape ZILNIC!!!)!!!

Alătur articolului (care poate servi şi ca scrisoare deschisă către dl Ministru ADRIAN CIOROIANU) copia scanată a deciziei MAE, de a da “aviz negativ” solicitării dlui prof. HRISTU CÂNDROVEANU, în legătură cu susţinerea UNICEI REVISTE AROMÂNEŞTI – “DIMÂNDAREA“.

_______________

„DE CE…?“

Este ziua bilantului summit-ului NATO de la Bucureşti. Cu ce s-a ales, concret, România, după acest summit? Cu ce ne-au „plătit” marile puteri („Superputerea”, în primul rând…) bunăvoinţa noastră, de „hotelieri” amabili? Răspuns: CU 150 DE MORŢI ROMÂNI ÎN PLUS – e vorba de angajamentul de a suplimenta trupele româneşti, din Afghanistan, pentru „Zona Morţii” – sudul Afghanistanului…

În rest…NIMIC!!! Doar bătaia de joc a lui Bush, când i s-a sugerat că SUA ar trebui, pentru un aliat atât de fidel (a se citi: SLUGARNIC), să nu mai „cenzureze” măcar vizele…(37 % dintre vizele pentru SUA, în ce-i priveşte pe români, sunt respinse! – este cel mai mare procent de respingere, pe care-l înregistrează vreun popor terestru, din partea SUA…până şi arabii lui Bin Laden, până la 11 septembrie 2001, aveau parte de un tratament…dar ce vorbesc eu? – arabii lui Bin Laden erau PRIVILEGIAŢII CLANULUI BUSH!!!): Ar trebui să înţeleagă aceia…, îşi începea discursul George W. Bush – „aceia”, adică noi, să înţelegem că trebuie să ne moară copiii, pe fronturile războaielor americane, FĂRĂ SĂ CRÂCNIM!!! OBLIGATIVITATEA ABSOLUTĂ ŞI NECONDIŢIONATĂ A MORŢII, ÎN LOCUL AMERICANILOR…!!!

…Dar, ceea ce m-a scandalizat pe mine, în primul rând, nu a fost atât „şfichiuiala” străinilor (o cam meritam, ca slugi ce ne tot arătăm, cu orice ocazie… – cred că românii gură-cască, cei care chiuiau la vederea lui Bush, cel ieşit din maşină aproape cu tot corpul, ca să primească saluturile cu urale…ce terorişti, ce frică de atentate…unde?! – în România?!…ha-ha-ha – cea mai bună glumă a deceniului!… – da, cred, după intensitatea chiuiturilor valahe, că mahalagiii noştri, de pe traseul lui Bush, aveau orgasme multiple… – A NU SE CONFUNDA OSPITALITATEA, CU AMNEZIA ŞI VULGARITATEA ŞI LIPSA DE DEMNITATE/IRESPONSABILITATEA!!!) – ci a fost BĂTAIA DE JOC A POLITICIENILOR ROMÂNI, FAŢĂ DE ROMÂNIA: să susţii intrarea Ucrainei, în NATO, pe motiv că, odată intrată în NATO, Ucraina va…va CE??? Ne va da Insula Şerpilor înapoi, de frica… – păi, nu mai are nicio frică, odată intrată în NATO!!! Se bate pe spate cu SUA, pentru că Ucraina nu e invitată pentru ochii frumoşi ai ucrainiencelor, CI PENTRU CĂ ESTE PUTERE ATOMICĂ!!! Ne va da Basarabia, Herţa, Bucovina…hai, lasă!… Va acorda statut privilegiat minorităţii româneşti din Ucraina?! Nici vorbă! Priviţi cum Grecia, care este membră NATO şi membră UE, nici nu vrea s-audă de existenţa aromânilor din Eleda…şi, în general, de nicio minoritate: eşti pe teritoriul Greciei – EŞTI GREC!!! (Admirabil ştiu grecii să-şi negocieze interesele naţionale: blocarea intrării Macedoniei în NATO, prin lobby făcut asiduu şi profesionist, în „zona europeană” a NATO – Germania, Franţa, Spania, Italia – a fost unul dintre exemplele strălucite, la care niciun politician român nu va medita, SUNT SIGUR!!!).

Şi dl Băsescu crede (CREDE pe naiba! – …e un dulău, care-şi câştigă osul, făcând sluj la uşa stăpânilor! – pentru a-şi asigura încă un mandat prezidenţial!!!) că Ucraina va proceda altfel, ne va face nouă o favoare, că suntem „băieţi buni şi breji”… – după ce consilierul rus, pe probleme de politică externă, Serghei Markov, a spus, cu buza de jos răsfrântă, în auzul lumii întregi, referindu-se la motivele care fac ca gazul rusesc să fie mai scump pentru români (CEL MAI SCUMP!!!): Pentru că bulgarii sunt mai deştepţi decât voi!

…Am ajuns să nu-mi mai fac nicio iluzie, în legătură cu conducătorii români ai viitorului, precum că vor fi netrădători, patrioţi până-n dinţi etc. etc. După Băsescu 1, va urma Băsescu 2… – aşa cum, după trădarea lui Constantinescu, din 1997 – Tratatul cu Ucraina, a urmat trădarea lui Băsescu (precedat de Iliescu…), din 2008 (în definitiv, alt trădător marcant, evreul Adrian Severin, are dreptate: Tratatul nu era bătut în cuie – el putea fi denunţat, după 10 ani, cu perioadă de „preaviz” de 1 an…deci, în 2005-2006… – n-a fost să fie…de fapt, N-A AVUT ROMÂNIA CONDUCĂTORI ROMÂNI!!!). Şi mă întorc: nu-mi mai fac iluzie că vor ajuta conducătorii români România, ci, alături de Dumnezeu, PÂNĂ ŞI DUŞMANII NE VOR AJUTA MAI BINE DECÂT PROPRIII NOŞTRI CONDUCĂTORI, scoşi din şanţ…De ce spun asta?! Pentru că cetăţenii ucrainieni NU VOR ÎN NATO!!! Iar o cetăţeancă de pe străzile Kievului ştie mai multe despre NATO/SUA decât dl Băsescu…: NU vreau ca Ucraina să intre în NATO, pentru că n-am de dat copii, care să moară în războaiele americanilor!!! …şi NU VREAU CA UCRAINIENII SĂ ASCULTE DE LEGILE AMERICANE!!!

Doamne, rău am ajuns, jos de tot am căzut…dac-am trăit clipa când să rămân cu gura cascată de emoţie, în faţa lucidităţii/NEADORMIRII DUHULUI-CONŞTIINŢEI unor oameni simpli, din Ucraina… – cea „confecţionată” de Duca Vodă, la porunca Porţii Otomane…Rău am mai ajuns, fraţi români, dacă ucrainienii sunt nemăsurat mai lucizi decât românii, în legătură cu INTERESUL NAŢIONAL…aşa, în general…

De ce, Doamne, ne-ai… – nu: n-are Dumnezeu ABSOLUT nicio vină că noi am adormit de tot!!! Deşteaptă-te, ROMÂNE!!!

_______________

„ECUMENISM?!…SAU PUCIOASĂ?!“

În numărul din 22 noiembrie 2007, revista ROST publica următoarele:

“Miercuri, 21 noiembrie, începând cu ora 16.00, la Café DEKO (în clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti), a avut loc o dezbatere pe marginea Acordului de la Ravenna, dintre Bisericile Ortodoxe (mai puţin cea rusă şi cea bulgară), Biserica Romano-Catolică şi Biserica Greco-Catolică.

Invitaţi să-şi spună punctul de vedere au fost Daniel Barbu – profesor la Universitatea Bucureşti, Petre Guran – istoric al religiilor, Remus Rădulescu – jurnalist la Radio România, Mirela Corlăţan – jurnalist la Cotidianul şi Corvin Ariciuc – jurnalist la Adevărul. Dar, după expunerile făcute de Daniel Barbu şi Petre Guran, au putut interveni în discuţie toţi cei prezenţi, între care Răzvan Codrescu, Răzvan Bucuroiu (Lumea credintei şi preşedinte AZEC), Gelu Trandafir (România Libera), George Damian (Ziua), Bogdan Teleanu (Biroul de presă al Patriarhiei Române), Mirel Bănică (sociolog al religiilor şi publicist la Dilema veche). Întrunirea, moderată de Marius Vasileanu, şi-a propus să lămurească felul în care a fost reflectat evenimentul semnării Acordului de la Ravenna şi motivaţiile acestei reflectări. S-a discutat însa mai mult despre conţinutul documentului.(…)

În debutul dezbaterii, Marius Vasileanu a citit o serie de titluri apărute cu acest prilej în cotidianele naţionale românesti, prin care se anunţa un fapt incredibil: ortodocşii (n.n.: care ortodocşi? – evident că DOAR trimişii Patriarhului României, iar nu noi, cei “de rând”…) îl recunosc drept şef pe papă.

(…)Daniel Barbu a afirmat, uzând de mijloace diplomatice, că documentul de la Ravenna recunoaşte primatul papal.

(…)Mirel Bănică s-a declarat pesimist cu privire la evoluţia dialogului ortodoxo-catolic, întrucât suntem formaţi în doua matrici spirituale diferite, în virtutea cărora catolicii vor recepta Acordul ca pe o cedare din partea ortodocşilor, iar ortodocşii ca pe o o posibilă capcană.

La rindul sau, Remus Radulescu a atras atentia ca este inadmisibil ca Acordul sa fie o recunoastere a primatului papal – caci acesta este, din punct de vedere ortodox, o erezie.”

Noi am fi dispuşi, mai curând, să acceptăm opinia dlui Claudiu Târziu, directorul revistei ROST: “Înainte de a se discuta primatul papal s-ar fi cuvenit sa se inlăture diferentele dogmatice, mai ales ca unele sint considerate erezii de catre ortodocsi. Pina ce Bisericile nu stabilesc ca marturisesc aceeasi credinta, nu are sens sa discuti cine e primul dintre patriarhi. In sfirsit, consider ca Biserica Ortodoxa Româna ar trebui sa elaboreze o “traducere” a Acordului, pe limba fiecarui credincios, in care sa se arate ce anume s-a hotarit la Ravenna. Deoarece, la modul cum ni s-a servit textul pina acum, noi am putea sa credem fie ca Biserica noastra a admis o abdicare de la dogma ortodoxa, fie ca la Ravenna nu s-a decis nimic [Este neverosimil ca reprezentantii Bisericilor semnatare au avut nevoie de o saptamina de discutii pentru a concluziona: este adevarat ca inainte de schisma ortodocsii si catolicii alcatuiau o singura Biserica! Pentru ca asta spune in esenta comunicatul-precizare semnat de PS Petroniu Salajanul]” –

…şi acceptăm aceasta, pentru că, în primul rând, prin afirmaţiile domniei sale, dl Claudiu Târziu pune o altă problemă gravă, şi anume ambiguitatea în care ne lasă, în mod egal, textul Acordului, cât şi Patriarhia Română, prin netraducerea adecvată a prevederilor respectivului Acord. Este firesc ca, în atari condiţii, să ne punem întrebări peste întrebări, despre bună-credinţa unor ierarhi de-ai noştri, care, după ce stau, în secret, la taclale, O SĂPTĂMÂNĂ ÎNCHEIATĂ, cu reprezentanţii Vaticanului, nu manifestă un minim respect faţă de Neamul Românesc Ortodox: SĂ COMUNICE, ÎNTR-O ROMÂNEASCĂ LIMPEDE, CE S-A DISCUTAT!!! Pentru că nu s-a pus în discuţie preţul cartofilor, CI SUFLETUL NOSTRU!!! Orice speculaţie poate fi valabilă, atâta timp cât, pe de o parte, nu există un comunicat oficial al BOR – iar pe de altă parte, ne informează o româncă, practicantă ortodoxă şi rezidentă, de multă vreme, în Franţa: “La Radio France Info, post ascultat de mulţi automobilişti în timp ce conduc, s-a anunţat semnarea unui acord între toate bisericile ortodoxe(mai puţin cea rusă/Alexei al II-lea) şi biserica catolică, acord prin care se recunoaşte primatul papei. Comentariul concluziona că, de acum încolo, papa este recunoscut ca şef al tuturor bisericilor catolice şi ortodoxe din lume (minus cea rusă). La radio se spunea ca Vaticanul priveşte această nouă situaţie cu reţinere şi fără triumfalism, mai ales din cauza abţinerii Rusiei.”

Şi, stimaţi fraţi catolici, fiţi siguri că nu vă va merge cu Rusia, Bulgaria şi cu Grecia, aşa cum, se pare (din păcate, după cum vedeţi, şi francezii au înţeles acelaşi lucru pe care l-au dedus unii români, ca Marius Vasileanu şi Daniel Barbu – din “scurgerile” către presă, de la Patriarhie… – probabil că Patriarhia vrea să ne obişnuiască cu ideea Primatului Papal Absolut!!!…dar, după opinia mea, aţi reuşit cu totul altceva, ce nici n-aţi visat, probabil: SCHIMBAREA OPINIEI PUBLICE, FAŢĂ DE ŢĂRILE SLAVE!!!…şi, pe cale de consecinţă logică, slăbirea admiraţiei (fără limite şi bun-simţ!) faţă de SUA… – ceea ce nu-i chiar rău, pentru o Românie care a uitat de abecedarul logicii diplomaţiei, care-ţi dictează să iei seama, mai curând, atent-veghetor şi cu prioritate, la vecinii “de proximitate”, de care depinzi direct şi vital! – …şi mai cu măsură, demnitate şi înţelepciune la… “transatlantişti”…: “Îl admir pe IPS Alexei al II-lea! Bravo lui – şi bulgarilor!” – exclamă românca, rezidentă în Franţa…), v-a mers cu România, în care “Opus Dei” şi Masoneria ne-au ales Patriarh…Demn de luat în seamă este că Patriarhul României contemporane a luat apucăturile politicienilor…”mireni”: ne pune, DICTATORIAL, în faţa faptului împlinit, fără O MINIMĂ CONSULTARE( se pare…). Ce urmăreşte? Chiar crede că românii sunt “proştii satului”?! Sau i s-a sugerat (…”de-acolo”…de unde a şi fost propus spre numire…) să işte O SCHISMĂ, în sânul BOR – ceea ce ar fi extrem de probabil, dacă lucrurile stau aşa, precum a mirosit presa, cu nenorocitul ăsta de Acord (extrem de problematic şi ambiguu) de la Ravenna

…”Oikoumenos”…”spaţiul/locul comun, al împreunălucrării (de DUH)?! Păi, fraţilor, nu prin “tragere în piept”, nu prin “repedea mişcare de mână şi nebăgarea de seamă a <<adversarului>>”(???!!! -…iar nu <<fratelui spiritual>>, cum presupune autentica “oikoumenos”…) şi specularea “crăpăturilor din armură” ale unui Patriarh, ales “cu obscuritate”, iar nu “mistic”, prin Pogorământul Sfântului Duh!!!) , se va putea realiza AUTENTICA ÎMPREUNĂLUCRARE, PENTRU BUCURAREA SFÂNTULUI DUH!!!

…N-au trecut două luni întregi, şi iată ce aflăm, datorită unui material trimis nouă de către dl dr. ARTUR SILVESTRI, prin Reţeaua ARP – de la ieromonahul Eftimie Mitra, de la Schitul Huţa – demis din calitatea de egumen, de P.S. Sofronie, “din pricini de neadaptare la ecumenismul mondial/mondialist”…(redăm în întregime textul ex-egumenului Eftimie Mitra, trimis nouă prin bunăvoinţa dlui ARTUR SILVESTRI şi a reţelei ARP, pentru ca oricine să poată sesiza adevărul şi nuanţele situaţiei, create, parcă, zicem noi, de aceleaşi forţe “stihinice”, de pe lângă Patriarhia Română…):

“Miercuri, 31 octombrie 2007, la manastirea Sf Cruce din Oradea a avut loc intrunirea ecumenica la nivel de dialog interconfesional intre ortodocsi si greco-catolici.

Inainte de inceperea conferintei, episcopul greco-catolic unit cu Roma a salutat preotii prezenti, iar maica Mina Badila, stareta manastirii gazda, a cerut binecuvantarea arhiereasca a acestuia, dupa care i-a sarutat mana. Cand episcopul unit a ajuns in dreptul meu, l-am intrebat: “Cu ce ganduri ati venit?”, iar el mi-a raspuns ca a venit cu ganduri bune. Bineînteles ca gandurile lui bune erau cele ce ne tulburau pe noi de ani de zile, si anume PROCESELE. Intrebarea mea a fost catalogata de catre PS Sofronie ca “obraznicie” la adresa musafirului.

In introducere, s-a citit cererea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea de restituire a unor imobile (case parohiale, biserici etc.) de catre Biserica Ortodoxa. In timpul conferintei, mi-am manifestat nemultumirea, vorbind cu un preot care statea langa mine, fata de pretentiile exagerate ale greco-catolicilor dar mai ales fata de procesele pe rol. Fiind in randul din fata, cele ce am spus s-au auzit pana la masa Prea Sfintitului Sofronie. Pentru acest motiv am fost criticat de catre ierarhul ortodox, ceea ce l-a satisfacut pe episcopul greco-catolic. Mi-am cerut scuze pentru ca am vorbit neîntrebat. As fi dorit sa iau si eu cuvantul, dar nu s-a putut; au avut dreptul la cuvant doar cei randuiti. Sedinta a decurs in pace si liniste. La sfarsitul intrunirii, intre cei doi episcopi s-a semnat un document care nu a ajuns si la noi. Ceea ce stim din presa este ca cei doi episcopi si-au recunoscut reciproc “demnitatea eclesiastica”.

Marti, 13 noiembrie 2007, in cadrul sedintei preotesti de la Beius, s-a discutat despre innoire in Biserica, iar PS Sofronie a prezentat aspectul “pozitiv” al ecumenismului si necesitatea infiintari unor episcopii si mitropolii ortodoxe peste Prut. Cu acest prilej PS Sofronie a amintit preotilor prezenti ca in timp ce se afla la o intrunire interconfesionala de la Bruxelles, a fost felicitat de organizatori pentru rezultatele ecumenice dintre ortodocsi si catolici in urma conferintei din 31 oct. 2007 de la manastirea Sf. Cruce din Oradea.

In a doua parte a sedintei, PS Sofronie a povestit preotilor despre unii “razvratiti” care nu se supun directivelor Sf. Sinod in ceea ce priveste ecumenismul. In acest sens a exemplificat manastirea Petru-Voda, pe care a prezentat-o ca “turbulenta”, dandu-le de inteles preotilor ca la aceasta manastire ar trebui sa nu mearga si nici sa ia in seama spusele pr. Iustin Parvu. Unul dintre preotii de fata a afirmat: “Dar, in Romania, peste 90% din calugari si calugarite sunt impotriva ecumenismului”. Raspunsul ierarhului a fost: “Nu ma mira, deoarece acesti 90% dintre monahii din Romania sunt analfabeti si inculti”. In continuare, PS Sofronie a vorbit despre necesitatea pregatirii viitorilor monahi in scolile teologice. (Din pacate, majoritatea acestor scoli sunt afectate de erezia ecumenista, si scopul lor este de a-i forma pe elevii si absolventii unor astfel de seminarii intr-o gandire globalista si sincretista). Acelasi preot a mai spus ca multe dintre cartile care combat ecumenismul sunt aparute cu binecuvantarea unor membri ai Sf Sinod, iar la acestea PS Sofronie a raspuns: “Daca acesti ierarhi vor mai da binecuvantare pentru astfel de carti, se vor trezi mutati de canon intr-o manastire”. In acest moment in sala s-a asternut o tacere. Multi dintre preotii de fata se ingrijorau dar, in acelasi timp se temeau ca nu cumva acesta sa fie inceputul unei noi dictaturi sub masca ascultarii. In acest moment m-am gandit si eu pana unde merge ascultarea si de unde incepe dictatura. Sfintii Parinti spun ca ascultarea merge pana la pacat. Am primit si eu dreptul de a vorbi, dar nu am apucat sa termin nici macar prima fraza deoarece mi s-a spus autoritar: “Sa taci. Stiu ce duh te stapaneste. Vorbim dupa sedinta intre patru ochi. Tu ca si monah trebuie sa fii smerit si nu sa ma contrazici pe mine. Eu sunt episcop”. In acest moment banuiala ca urmeaza o noua dictatura s-a intarit mai mult. Am incercat sa-i cer doar dreptul de a ma exprima, dar nu mi s-a dat voie.

La sfarsitul sedintei, PS Sofronie m-a chemat in birou, unde am discutat intr-un cadru mai restrans. Am fost avertizat din nou.

A doua zi m-am trezit cu hotararea episcopului de a ma demite din functia de egumen, de a nu avea voie sa slujesc si sa predic in satele invecinate. Ma voi stradui ca in cat mai scurt timp sa raspund in scris acestei hotarari.

PS

Intr-o perioada a sedintei de la Beius am iesit din sala. Lipsa mea din sala de sedinte a durat aproximativ 10 minute. Dupa sedinta, am aflat, de la cei ramasi in sala, ca in acest timp PS a “sfatuit” preotii sa evite vizitele la pr Iustin Parvu, Arsenie Papacioc si alti “asa-zisi duhovnici care nu fac altceva decat tulburari” …

OBS

Cu toate ca PS Sofronie spunea ca Sfintii Parinti sunt ecumenisti nu a demonstrat aceasta.

Si o intrebare: pr Staniloae e “incult”? caci a spus : “ecumenismul este produsul masoneriei” ….

Nu ma simt vinovat ca sunt prigonit.

Imi voi pierde functia sau casa sau hainele de pe mine…, nu e nici o problema..

Sufletul nu il voi da nimanui. NU SUNT ECUMENIST !

P. Eftimie Mitra, schitul Huta de Finis (Beius), Bihor”

…Prea Sfinţite Sofronie – şedinţă PCR aţi făcut la Oradea, iar nu întrunire frăţească!!! Şi i-aţi strâns pe toţi, pentru a da dreptate doar unora…şi exact celor care nu o au!!! Şi aţi oprit cuvântul Adevărului, sau, măcar, egalitatea în dreptul de a-şi spune toţi părerea, sub raţiunea…”ascultării”! Aţi falsificat, cu această ocazie, o dogmă a Bisericii, în favoarea lăfăirii MINCIUNII!!! Prea Sfinţite Sofronie – nu doar ex-egumenul de la schitul Huţa nu este ecumenist – majoritatea monahilor români NU SUNT ECUMENIŞTI!!! – …şi foarte mulţi preoţi de mir (dar se tem s-o declare public, pentru că DICTATURA NOULUI PATRIARH AL ROMÂNIEI (???!!!) le-a cam intrat în oase… – şi se tem pentru “post” şi pentru familii…Şi mulţi dintre cărturarii oneşti ai ţării (printre care eu sunt cel mai mişel şi mai umil…) la fel de anti-ecumenişti sunt…Şi în niciun caz din pricini de incultură – CI TOCMAI DIN PRICINI DE INFORMAŢIE “PREA BUNĂ” (…aţi zice Preasfinţia Voastră…)!!! Noi, dimpreună cu părintele Stăniloae, dar şi cu Vlădica Antonie Plămădeală şi cu mulţi alţi ierarhi de-ai noştri, cu adevărat jertfiţi Ortodoxiei, SINGURĂ PĂSTRĂTOARE DE TRADIŢIE CREŞTINĂ!!! – ştim că mişcarea “cumenică” mondială, în forma ACTUALĂ, nu este decât unul dintre chipurile mişcării “sincretice”, cu scopuri sataniste, numite “NEW AGE”…Şi mai ştim că New Age a fost lansată de multă vreme de către Masonerie (printre fondatorii/ctitorii ei se numără şi “pionierii” rock-ului mondial, formaţia BEATLES…)…şi sub forme atât de proteice, şi cu o reclamă atât de bubuitoare, încât îi zăpăceşte chiar şi pe mulţi oameni oneşti, dintre ortodocşi…

Că Vaticanul are impresia că “va câştiga partida cu Biserica Ortodoxă”…e liber să-şi facă iluzii…în măsura în care ar mai exista înalţi ierarhi catolici neînregimentaţi Masoneriei…Pentru că, în cele din urmă, dacă Satan (prin îngăduinţa mult-îndurătoare a Lui Dumnezeu, NU UITAŢI ACEST…”AMĂNUNT”!!!) va voi să se realizeze (pentru scurtă vreme, vă asigurăm!) InstaurareaVictorioasă a New Age-ului pe Terra – atunci se va vedea cât preţ pun Masonii şi pe “vaticanezii” neînregimentaţi satanic…

Dacă, însă, veţi fi mai rămas, careva dintre ierarhii catolici, departe de miasmele iadului pe care ni-l pregăteşte Masoneria Atee – din inimă vă sfătuim să nu vă bucuraţi de “reuşita” – nici a Acordului de la Ravenna, nici de cea a DICTATURII ECUMENICE… – pentru că TOŢI AUTENTICII CREŞTINI VOR PLĂTI SCUMP, CU PROPRIUL LOR SUFLET!!! – această “reuşită”, care nu este decât “capcana Satanei”, spre a ne face să ne încăierăm – în loc să dezbatem, cu maximă responsabilitate, umilinţă creştină şi profunzime, adevăratele motive care, la ora actuală, au adâncit prăpastia dintre Biserici – şi prăpastia dintre Biserici şi …Credinţa credincioşilor…Şi, eventual, să se propună, de toate părţile, soluţii viabile şi oneste, prin care să nu fie jignit şi înjosit Hristos, ca la o tarabă mondială, la care fiecare încearcă să-l păcălească pe fiecare… – căci ştiţi ce a făcut Mântuitorul cu zarafii din Templu…Şi, mai presus de toate, SĂ ÎNĂLŢĂM RUGĂCIUNI FIERBINŢI CĂTRE HRISTOS – pentru că Acesta şi numai Acesta va hotărî clipa, ceasul şi ziua când “Fi-va o turmă şi-un păstor”…iar nu nevolnicele şi mişelnicele sforării dictatoriale şi hapsâne şi profund nedrepte ale unor orbi/orbiţi de Satan, ierarhi ai Bisericilor…

Români CREŞTINI – nu rămâneţi impasibili faţă de năpastele care curg peste capetele lucide ale unor monahi fierbinţi, precum fostul egumen de la Schitul Huţa, Eftimie Mitra – sau părinţii cei atât de harnici întru LUCRAREA DUHULUI: Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc…şi câţi alţii, smeriţi, neştiuţi, dar neînduplecaţi întru forţa curată a DUHULUI!!! Ei nu se apără pe ei înşişi: EI, PRIN AUTOSACRIFICIUL LOR HRISTIC, APĂRĂ LUMINA ADEVĂRATEI ŞI CURATEI CREDINŢE – pentru întreg NEAMUL ROMÂNESC!!! – împotriva mâlurilor puturoase ale Satanei – mâluri de PUCIOASĂ care-i orbesc pe unii dintre clericii din preajma Patriarhului Antihristului…făcându-i să-şi închipuie că au dreptul să transforme BOR în lumea CEZARICĂ, a Dictaturii…(precum au tot făcut, într-o istorie întreagă, înalţii ierarhi catolici!) – uitând zisa dumnezeiască a Lui Hristos: “Ce folos că veţi dobândi lumea întreagă, dacă vă veţi pierde sufletul?”

P.S.Sofronie (şi alţii ca Prea Sfinţia sa…) să ia aminte, pentru că, prin atitudinea sa năpăstuitoare şi profund nedreptăţitoare, este pe cale de a-şi pierde şi bunul-simţ, şi simţul măsurii, şi minţile – şi să cadă în Păcatul lui Lucifer, al unei trufii fără de margini şi oarbe!!! Nu ex-egumenul de la Schitul Huţa este un răzvrătit, ci, după umila mea părere, Prea Sfinţia ta voastră sunteţi ADEVĂRATUL răzvrătit, împotriva Voii Adevărate a Lui Dumnezeu – aceea a Bunei-Înţelegeri, întru Păstrarea Neîntinată (de păcatele urii, dihoniei, nedreptăţii, slujirii nedemne a MINCIUNII etc.) a Luminii Sfântului Duh…Luaţi aminte, Prea Sfinţia voastră, şi lămuriţi-vă singur pe cine slujiţi: pe DUMNEZEUL Iubirii şi Profundei Înţelegeri, ori pe SATANA Dezbinării, Urii şi Puturoasei Dosade şi Minciuni răpciugoase…Că nu-i DELOC totuna, Prea Sfinţite Sofronie…!!!

_______________

„NEVOIA DE MARTIRI“

Blaga spunea, în Spaţiul mioritic, că românii au boicotat istoria aproape două milenii. Dar, cel puţin, s-au refugiat în SFINŢENIE – în bisericuţele de lemn şi în pădurile-biserici, pădurile-temple. În CREDINŢĂ.

Azi, însă, românii nu boicotează doar istoria, ci-şi boicotează însăşi fiinţa profundă – SUFLETUL/SPIRITUL/DUHUL. Ieşiţi din pădurile sfinte, părăsind chiar satele cosmice, se-nghesuie în turme inconştiente, abrutizate, în block-hausurile monstruoase ale oraşelor (strivitoare de conştiinţă, de sine şi de Dumnezeu-din-Suflet). Şi, apoi, mulţi, tot mai mulţi, pleacă “în neagra străinătate”. În APUS/AMURG!!!

Atitudini româneşti actuale dominante: ţigănirea atotpângăritoare, egoismul, individualismul (sporite, aparent paradoxal, de trecerea prin tunelul comunist), inconştienţa şi iresponsabilitatea crase – NU fatalism mioritic! – cine spune asta, NU MAI ŞTIE SĂ CITEASCĂ/TRĂIASCĂ MIORIŢA… – ci, de-a dreptul nesimţire, instinctualitate necenzurată, brutalitate, violenţă absurdă. Sau: filistinism, fariseism, intelectualism histrionic şi steril, snobism îndobitocitor. Sute de mii de fiinţe, mai curând violente şi viclene, decât înfrânte de evlavie, se înghesuie la Sfintele Moaşte, din biserici şi mânăstiri, aşteptând minuni imperioase, imediate, “la minut”, cu o divinitate concepută ca un “tătuc” ramolit, bun de înşelat şi de stors. Nu credinţă, ci, de prea multe ori, superstiţie. Din păcate, şi preoţii/”păstorii turmei” s-au prea lumit, prea forfotesc după propriile necazuri ori câştiguri.

Multă stridenţă, descurajantă superficialitate. Tineri şi bătrâni au înnebunit în aceeaşi catalepsie spirituală. “Merge şi aşa” din economie – se transferă şi se transformă în “merge şi aşa”, din religie. Merge oricum, căci, majoritatea sunt adepţii lui “dacă mâine crăpi, măcar azi îngăduie-ţi orice”, sau: “măcar să crăpi sătul”, sau: “apucă tu, ca să n-apuce altul/că oricum apucă altul…”.

Mai sunt şi necăjiţi interiorizaţi, chiar şi unii practicanţi riguroşi şi profunzi, ai creştinismului ortodox. Dar tare puţini…

Atunci, pentru cine scriu ziarele, când nu scriu despre violuri, crime, sexualitate exacerbată/exhibată neruşinat etc.? Ce efect au, asupra românului, ziarele de “atitudine românească”, naţionaliste, precum Permanenţe, Scara, Crezul nostru, Sfarmă Piatră etc. – sau publicaţiile electronice ale ARP-Asociaţia Română pentru Patrimoniu? Da, ce efect, când majoritatea populaţiei româneşti nici nu mai ştie ce-i acela costum naţional românesc, ce-i mândrie naţională, patrie, Neam etc. – ci a intrat, cu ambele picioare, în civilizaţia globalizantă Coca-Cola, a discotecilor, a barurilor, McDonald’s-urilor, a curentelor sataniste rock, emo etc., a blugilor şi gecilor (zdrenţuite, neapărat!), a cerceilor/belciugelor, în toate zonele corpului… – totul conducând la americanizarea/satanizarea, cretinizantă, a limbii, a Logos-ului Sacru…?!

Pe oamenii obişnuiţi din România nu-i prea vezi cu ziarul în mână, înafară de Pro-Sport şi Gazeta Sporturilor… – ci aleargă, de zor, după afaceri “pe picior”, aranjamente dintre cele mai pasagere şi extravagante, găinării mizerabile etc. Se lamentează steril, cam într-aiurea, ca bocitoarele tocmite pe bani puţini, despre cât de rău e în ţară, înjură oleacă guvernul şi pe Băsescu (unii îl chiar laudă/admiră…) – apoi, ca şi cum şi-ar fi împlinit datoria de conştiinţă, uită într-o clipă totul şi se azvârl înapoi în oceanul fleacurilor cotidiene, vieţii de “păşune socială” – de fapt, în zona de protecţie, de supravieţuire strict biologică. Sărăcia, doar, să fie de vină, oare, pentru atitudinea de rumegătoare, de veşnici căutători de hrană, pentru supravieţuirea “în clipă” a românilor? Ştiţi, doar, ce spunea Pytagoras, în Legile morale şi politice: “Poporului care se plânge de sărăcie, dă-i pâine, şi nu libertate”…

Dar şi “ajunşii”, bogătaşii (de obicei, secături morale, “rechini de baltă”, foşti “slujnicari”…) tot indiferenţi la spiritualitate sunt. Sau e o deficienţă mai complexă, un handicap spiritual care se adânceşte? Demnitate, onoare, curăţie sufletească… – unde-s? Ce mai înseamnă, în acest veac al hipersexualizării perverse a lumii, al instinctualizării de grotă a societăţii umane? Obscen, grosolan, trivial=NORMAL, DE “BON TON”…”MARFĂ”/”NAŞPA”!!! Au dispărut elitele (s-ar zice, pentru o privire superficială…): există, oare, ele, elitele, într-o imergenţă mistică – sau s-a intrat într-o prelungită pauză spirituală?

Există câteva sute, poate mii, hai să umflăm la zeci de mii… – de cititori ai revistelor şi ziarelor/publicaţiilor naţionaliste, ai problemelor care ţin de Fiinţa Neamului. Dar eficienţa socială a discuţiilor lor pe marginea ziarului sau articolului cutare, reflectarea atitudinal-socială, drept consecinţă a lecturării segmentului mass-media problematizat, este ZERO. Sau foarte apropiată de ZERO. Pretinşi neo-legionari (ca şi cum legionarismul arhanghelic n-ar fi o stare perenă… – legionari din Legiunile Îngereşti ale Cerului, coborâte pe pământ, o vreme… – “legionari au fost VOIEVOZII Evului Mediu” – cf. Mircea Eliade) – fără nicio tranziţie, după articolul discutat cu tine, îţi solicită o afacere (de “partid” sau nu…), o sumă de bani, toarnă bancuri nesărate etc. Se întorc mereu, iar, obsesiv… – la “păşunea socială”. La senina stare de corupţie şi coruptibilitate (materială, moral-spirituală…), atât de firească şi naturală, ca respiraţia…O imbecilizare naţională, “calată “ total pe globalismul internaţionalist Masonic. Ceea ce îl făcea pe un ţar rus să afirme că “A FI ROMÂN…e o profesie”…Între timp, globalismul a avansat…

Să ne amintim că şi Ţuţea, după ce spusese aşa de frumos despre faptul că poporul român “i-a făcut onoarea” ca el, Ţuţea, să facă puşcărie pentru acest popor – pe la sfârşitul vieţii, probozea (egal!) şi poporul, şi prostia lui proprie, de a se preda martiriului…

Ce-i cu acest popor? Ce-i de făcut pentru poporul românesc, care a intrat într-un neo-fanariotism fără fanarioţi – mult mai degradant (moral-spiritual) decât fanariotismul cu fanarioţi?

Mai au rost scriitorii de bună-credinţă, scriitorii însângeraţi de nelinişti, îndureraţi de durerile pe care Neamul Metafizic le suportă de la inertul neam fizic, istoric? Mai au rost conştiinţele scriitoriceşti? Între atâtea rânjete cinice, printre atâţia scuipaţi scârboşi şi nedrepţi?! Cum trebuie să scrie el, pentru a nu cădea în trivial, dar nici în ridicol – şi a atrage, totuşi, atenţia, a deştepta, pentru o clipă sau un ceas, măcar… – acest foarte ciudat popor, sărac şi corupt, cu pretenţii de spiritualitate ortodoxă, dar atât de senin tranzacţionist?!

O variantă de soluţionare, în acest deşert al non-comunicării, al surzilor şi orbilor – ar fi să se ia modelul reclamelor negustoreşti: insistenţa obsesivă, cretină şi cretinizantă, pe-o imagine, pe-o senzaţie oarecare, primitivă. Dar asta n-ar trezi, în niciun caz, sufletul profund, ci doar senzorialul superficial. Şi nu acesta este scopul “atitudinii româneşti”…nu crearea de animale curioase, sau fanatizate inconştient, subliminal, tranzitoriu – ci crearea stării eroice, re-trezirea sublimului spiritual. “Învierea Neamului”, spune Codreanu…

Aproape că devenim ridicoli: ce eroism – în economia de piaţă, ce sublim – printre tarabe?

Atunci cum? Să lăsăm acest neam să se afunde, tot mai adânc, în animalitatea somnului spiritual? În contra vizionarismului lui Andrei Mureşanu, a lui EMINESCU? Probabil că, dacă acest neam, peste 50-100-1000 de ani, va fi trezit, printr-o minune dumnezeiască (deloc rară la români!), noi, puţinii, câţi mai conştientizăm tragedia actualei decăderi spirituale, agresiunea forţelor paralizante, malefice, dezlănţuite de planurile iudeo-masonice – vom fi blestemaţi ( de acei “urmaşi ai urmaşilor”…), pentru incapacitatea moral-spirituală, nesimţirea, pasivitatea etc. de care am dat dovadă, trădând “linia Neamului”, Misiunea de Luptători Metafizici în Legiunea Arhanghelului Duhului-MIKÄEL – care misiune este aceea de a crea elite, pentru realizarea misiunii hristice a Neamului: Învierea. Care va surveni prin teandrie: sinergie a efortului Duhului uman, cu Harul Pogorât al Sfintei Lucrări Dumnezeieşti.

Şi atunci? Atunci, A SCRIE CU PROPRIUL NOSTRU SÂNGE. Asta e Misiunea. De fiecare dată în istoria lui, acest ciudat, mistic Neam Românesc (cu rădăcini de sacralitate incontestabilă) a avut nevoie de MARTIRI şi PROFEŢI, de şocuri “electrice”, care să-l trezească din aparenta, istorica letargie, măcar o clipă la 100 de ani. Şi aceşti martiri şi profeţi au existat, au fost “livraţi” prompt de Dumnezeu şi de Soarta Mistică a Neamului, de MISIUNEA MISTICĂ A NEAMULUI – şi ei s-au urcat, cu fruntea sus, încruntaţi ori senini, după cum cerea momentul, pe eşafodul avid de sângele lor: domnitorii Evului Mediu (Mircea, Ştefan, Ţepeş, Mihai, Brâncoveanu), ţărani, mici boieri străluminaţi de Sfântul Duh şi intelectuali vizionari (Horea şi Cloşca, “Domnul” Tudor, Avram Iancu), trimişii Lui Dumnezeu, sub Zodia Mihaelică a Pământului (EMINESCU şi Codreanu). Sângele lor, ţâşnit din VÂRFUL GOLGOTEI NEAMULUI ROMÂNESC, a trezit, de fiecare dată, pentru o clipă ori un veac, uriaşul adormit, CONŞTIINŢA REGALĂ, CELESTĂ, a plebeului colos românesc, amorţit în lut. Neamul Românesc se dovedeşte cel mai lacom de sângele martiric şi profetic, dintre toate neamurile pământului, un adevărat “vampir” – dar, probabil tocmai acesta a fost (vezi neamul evreu, din Vechiul Testament) şi este semn de NEAM ALES. Şi, în definitiv, acesta este Neamul nostru, altul n-avem şi avem certitudinea că merită, că originea lui e întemeiată pe GRĂDINA MAICII DOMNULUI, iar viitorul lui arde întru NOUL IERUSALIM. Deci, să îmbrăcăm “cămaşa morţii”, cămaşa albă de lumină taborică, în care au oficiat Sfânta Liturghie a Trezirii Neamului: Decebal, Mihai, ca şi Brâncoveanu, ca şi Horea şi “Domnul” Tudor… – ca şi cel dintâi trimis pe Pământ, al Arhanghelului Duhului: EMINESCU-Hyperion…, ca şi ultimul trimis pe pământ al Arhanghelului Duhului, Codreanu-Făt Frumos (cum îi zice, cu dor gingaş, tocmai Arghezi…) – toţi au stropit cu sângele lor DEŞTEPTAREA DE NEAM, ÎNVIEREA.

Dar, întâi, să învăţăm să ne facem Rugăciunea, către Dumnezeu întâi, către Neam apoi… – pentru a binemerita de la Cer şi Pământ, autoritatea morală, ONOAREA de a fi luaţi în seamă ca MARTIRI, pentru că nu oricine moare, moare la vedere, moare pe GOLGOTA! În piscul Neamului, adică. Morţii din văi sunt uitaţi, de parcă nici n-ar fi fost – eventual, sunt pomeniţi pasager, în pomelnice – sau, cel mult, pe pereţi de mausoleu…(căci românii n-au părăsit/irosit nimic din cultul morţilor/stră-moşilor!).

Şi nici martirii şi profeţii aleşi şi primiţi în Lucrarea Domnului să nu se aştepte la “audienţă” (“rating”…) şi adoraţie imediată, din partea oamenilor neamului istoric – ci, cel mult, la veşnică neuitare, dobândită, uneori, destul de tardiv… Aşa e blestemat Neamul acesta sau aşa e formulată, de transcendenţă, condiţia martirului şi profetului, pentru Neamul Mistic al Românilor: să te sacrifici TOTAL, necondiţionat, fără s-aştepţi recunoaştere, recunoştinţă, memorie…Decât dacă, peste firea şi conştiinţa ta, “ŢI-E DAT”, de către o zonă absolut transcendentă.

Dar martiriul presupune o cauză înaltă.

Ce cauză înaltă a mai rămas în acest talcioc balcanic-românesc, pentru care să merite să te jertfeşti? Dincolo de aparenţa talciocului este KOGAIONUL tracic-zalmoxian, este GRĂDINA MAICII DOMNULUI; rămâne veşnic valabilă misiunea sacră a Neamului (cu condiţia să n-o refuzăm, evident…cum au făcut-o răstignitorii Lui…), întru cea mai profundă şi eternă atitudine creştină: ÎNVIEREA SPIRITUALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC. N-aveţi grijă, viitori martiri ai românilor, această misiune nu fuge nicăieri şi niciodată, până la Judecata de Apoi a Neamurilor. Deci, NU VĂ VA LIPSI NICIODATĂ ŢELUL, Cauza, Misiunea Sacră, peste seamă de înaltă: doar tu, martirule, încă anonim şi încă mut profet, să fii destul de pregătit pentru ceasul când vei fi ridicat de Dumnezeu la rangul golgotic, rangul Sfântului Martiriu pentru Trezirea-Învierea (o clipă, un veac, o veşnicie) a Neamului. Martir pentru ADEVĂRUL NEAMULUI. Să ne câştigăm onoarea perspectivei divine a Morţii, onoarea piscului cu Cruce al Golgotei. “Mulţi chemaţi, puţini aleşi”. De fapt, unul singur este MARTIRUL-MUNTELE DE FLACĂRĂ înspre care se trezeşte Neamul, la răscruce de vremi turbate – o dată la veac. Substitutul pe Pământ, Repetitorul pe Pământ, al lui HRISTOS-MÂNTUITORUL. Mâna Lui Dreaptă (de fapt, arhetipal: CONTOPIT CU DREAPTA!), întru cele de pe plaiul românesc, înspre cele ale Cerului Etern. Rezumatul transcens al sufletului nostru, al tuturor. MODEL şi SCARĂ SPRE CER.

Să vedem, să ne rugăm pentru a ne trimite Dumnezeu viziunea: cine este ALESUL, cine va avea cinstea şi autoritatea moral-spirituală deplină, de a fi NOUL MARTIR, NOUA JERTFĂ MIORITICĂ ŞI HRISTICĂ (deci, contopită cu Hristos…), acum, în noul veac, din noul mileniu? Nu uitaţi adevărul istoriei româneşti: fiece veac trebuie să însemneze TREZIRE-ÎNVIERE (şi înseamnă!) doar prin trâmbiţa apocaliptică a sângelui martiric. Doamne, pe cine dintre noi ai ales pentru NUNTA SFÂNTĂ, COSMIC LUMINATĂ, NUNTĂ MIORITICĂ A MARTIRULUI TREZITOR/ÎNVIETOR DE NEAM? Îţi mulţumim, Doamne, pentru orice ai hotărât, pentru oricine Te-ai hotărât să-l înalţi în cea mai înaltă dregătorie cerească şi pământească – în SĂRBĂTOAREA ZENITULUI NEAMULUI ROMÂNESC: MOARTEA MARTIRICĂ! Oricare dintre noi, cu secret fior, aşteaptă smerit şi cu nădejde vie, se pre-găteşte, se găteşte ÎNTRU SĂRBĂTOARE, în suflet şi cuget (ŞTIM, O, ŞTIM BINE CĂ, ÎNAINTE DE TOATE, ESTE SUFERINŢA ŞI BATJOCURA CALVARULUI…!!!), speră şi năzuieşte A FI STRIGĂT DE FIINŢARE, MOARTE PENTRU TREZIRE/ÎNVIERE A NEAMULUI ROMÂNESC! Adevăr Deplin!

Avem deplin rost, Doamne, aici şi acum! Numai să ni-l ştim urma…”Vom muri şi vom fi liberi!” Vom spune mereu Adevărul şi mereu vom fi liberi întru Hristos! Cu sângele nostru Adevărat vom unge ochii orbilor – şi aceştia vor vedea iarăşi!

***

_______________

O NOUĂ ÎNSCENARE/PROVOCARE-TIP «MIHĂILĂ COFARIU»?!

…La Cluj, azi, 15 martie 2008, un elev maghiar de 17 ani, care era însoţit de soră-sa şi de…steagul maghiar, a fost grav agresat de membrii Noii Drepte…EXACT ÎN FAŢA UNEI SECŢII DE POLIŢIE!!!…iar după ce a fost „bătut măr”, s-a dus să se spele…EXACT LA SECŢIA DE POLIŢIE…!!!

Măi, oameni buni şi români/valahi, cât de proşti am ajuns, toţi…Ca să vedeţi…! Dacă tot vrem „să bem sânge de ungur”, cum pretinde mass-media maghiară (dar şi fraierii din mass-media românească…) şi, în cor, cea internaţională…fireşte!… – nici măcar nu ştim s-o facem mai…”după piersic”, „după casă”…la fereală de ochiul magic al presei, exasperată după imaginile vampirismului românesc…Chiar în faţa secţiei de poliţie, bre?! Şi, dacă tot i-aţi băut sângele lui de copil maghiar, de ce nu v-aţi şters buzele, cu „civilitate”…şi aţi dat „apă la moară” prietenoasei şi „maternelei” poliţii, să-şi deschidă spălătoriile de sânge, vampirizat de români…?!

…Şi-apoi, cât de năvalnic de teafăr, „vorovea” copilul maghiar, cel masacrat de români…în faţa camerelor de filmat/”luat vederi(le)”…adevărului…!!! …minune mare!!! – mai să crezi că „bătaia” cu pricina a făcut, dintr-un mut necunoscut – UN PROFET DEZLĂNŢUIT, CARE VESTEA APOCALIPSA ROMÂNILOR ŞI A ROMÂNIEI SATANIZATE, PRECUM A SODOMEI ŞI GOMOREI!!!

…Dacă, într-adevăr, nişte români au putut să comită acest act de laşitate – adică, să sară, grămadă, ca la rugby, pe capul unui copil singur, şi să-l molesteze sălbatic… – de orice neam va fi fiind acest copil!!! – NOI SUNTEM PRIMUL CARE PROTESTĂM ÎMPOTRIVA ACESTEI LAŞITĂŢI ŞI BESTIALITĂŢI!!!…Dar, din câte ştim, ziua aceasta, de 15 martie 2008, a fost prea cu grijă pregătită, de ungurii şi secuii, deloc şi niciodată loiali ţării care le dă pâine – pentru ca noi să nu avem grave suspiciuni de înscenare, tip „Mihăilă Cofariu”, 15 martie 1990, Târgu Mureş… – când „Victima a fost transformată ÎN CĂLĂU…şi „viţăvercea”!!!

Azi, pe 15 martie 2008, secuii din Harghita şi Covasna se pregăteau să proclame „autonomia/independenţa” Ţinutului Secuilor/Seklerland (scriem astfel, cu liniuţă oblică între „autonomie” şi „independenţă” – pentru că ei înşişi, secuii, CONFUNDĂ PREMEDITAT „autonomia” cu „independenţa”, dorindu-şi, din rărunchi, făurirea unei enclave, precum cele din Africa de Sud…EXACT „CA CUIUL” LUI PEPELEA!!! – ÎN MIJLOCUL ŢĂRII ROMÂNILOR…- pentru ca treaba cu „alipirea Ardealului la Mama – Patrie Ungurească” să devină infinit mai uşoară… – …dar sunt veşti îngrijorătoare şi despre un iredentism bulgar, în ziarele sofiote…şi n-avem cum trece peste vechile „râvne” unioniste rusesco-ucrainene, de a forma o Moldovă Unită…DINCOLO DE PRUT!!! – …aşa că, fără nicio exagerare, pândeşte, de peste tot, şi mai ales după „PRECEDENTUL KOSSOVO”, pericolul unei haotice spulberări a graniţelor – şi, odată cu ele, a unor milenare neamuri/state…).

…Ne mai intrigă încă multe lucruri, în legătură cu ziua de azi…15 martie 2008…Şi la Cluj, dar şi la Odorheiul Secuiesc etc. – alături de steagul maghiar, au fost arborate steagurile Germaniei şi cel al UE… – ceea ce nu poate decât să ne readucă pe retină ziua proclamării unilaterale a independenţei „statului” Kossovo, când albanezii kossovari înnodaseră drapelul albanez de cel al SUA!!! … – pe cale de consecinţă logică, noi bănuim, ba chiar avem certitudinea nu doar a „binecuvântării” acestor atitudini provocatoare ale maghiaro-secuilor, ci chiar sprijinirea lor dinafară…UE nu este UE – ci este, de fapt, expresia voinţei arbitrare. PERFECT PARALELE CU DEMOCRAŢIA ŞI DREPTUL INTERNAŢIONAL (tratatele etc. etc.) a unei găşti de infractori europeni-internaţionali, cu nimic deosebiţi de cei similari din SUA!!! A se vedea, în acest sens, mărturia lui Dick Marty, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Consiliului Statelor Confederaţiei Helvetice, asupra dezinformării, minciunii şi şantajului murdar, DISPREŢULUI TOTAL ŞI FĂŢARNIC, FAŢĂ DE DEMOCRAŢIA CLAMATĂ, CU TRÂMBIŢE ŞI SURLE, PENTRU „CĂŢEI”!!! – la care a fost supusă Elveţia şi (prin unii politicieni helveţi cu interese obscure, tip dna Calmy-Rey…) poporul ei, spre a vota pentru independenţa absurdului, „ubu”-escului „stat” Kossovo (cf. interviul luat de celebra şi curajoasa ziaristă elveţiană Silvia Cattori, Réseau Voltaire, 12 martie 2008): „N-am să-nţeleg niciodată poziţia doamnei Calmy-Rey! Ar fi fost de înţeles să se refere la o autonomie, la soluţia unei confederaţii după modelul elveţian. În cadrul Comisiei de Politică Externă, unde aveam să ne exprimăm părerea, am primit informaţie incompletă. Ni s-a prezentat un dosar practic…VID (s.n.): versiunea de drept internaţional, conform punctului de vedere al Departamentului, era…de o pagină şi jumătate(…). Constat că guvernele nu zic cetăţenilor lor adevărul, ca şi cum asta n-ar fi demn de o democraţie! (…) Ceea ce deplâng eu este minciuna(…). Cineva mi-a zis: <<Elveţia, cu toate problemele pe care le are deja cu Bruxelles, şi de fiscalitate, cu Germania – nu trebuie să contrazică Bruxelles şi Germania!!!>>(s.n.)…Dragi concetăţeni români, ungurii au aflat, de mult, că acestor golani de la conducerea UE şi a Lumii “li se fâlfâie” de orice nu ţine de interesele lor imediate şi meschine, şi s-au dat ungurii cu golanii lumii – şi-şi fac mendrele, cu nişte idealişti visători şi temători (şi cam LAŞI!!!…) cum ne dovedim a fi noi…Ia să fim mai pragmatici şi, mai ales, MAI CATEGORICI, cu toate obrăznicăturile astea, de la noi (de ai noştri…) şi de aiurea!!! Nu tot ziceţi prostia aia…”capul plecat, sabia nu-l taie…” – că, de fapt, îl şi taie, şi-l şi scuipă şi-l rostogolesc, dispreţuitor, cu piciorul, nemernicii…Mai bine-i să-ţi ia frica, decât să te ia de fraier!!! Şi asta nu atinge, cu nimic, credinţa şi Ortodoxia: Hristos-Dumnezeu însuşi a mânuit biciul de minune, pe spinările ticăloşilor împietriţi în rău şi în ne-iubire de semeni!!!

…Marko Bela , tot azi, declară: „Ardealul nu este exclusiv al românilor, nici exclusiv al maghiarilor, ci este patria noastră comună!” Ia uite, ia uite-e-e-e… – va să zică, Ardealul a şi ajuns „patrie!” Adică, după mintea unguraşilor/secuiaşilor, Ardealul şi-ar fi proclamat (când?, unde?, cu voia şi nevoia cui?!) – INDEPENDENŢA!!! Care va să zică, n-avem doar „Seklerlandul”, ci şi… „Erdely”!!! Măi, să fie… – dar anunţaţi-ne din timp şi pe noi, domnilor maghiari, ca s-avem vreme să ne-adunăm boarfele ce mai avem prin ţara asta „comună”, şi să ne ducem… „acasă”…unde?! Probabil, să umplem golul huno-mongolic, pe care l-au lăsat falnicii urmaşi ai lui Atila, când au venit din rărunchii/”viscerele” Asiei, încoace…

Măi, oameni buni şi români de treabă… – şi lucrurile chiar stau aşa, dacă priveşti dinspre „colţul” de vedere maghiar: ăştia nu ne mai suferă prin România! Nici cu boarfe, nici cu limbă!!! Căci iată ce zice tot „profetul” Marko-Moise al maghiarimii: „Dacă în Parlamentul European se vorbeşte maghiara, de ce să nu se vorbească maghiara şi în Parlamentul României?!” Hei, domnu’…domnu’…”Bel-icosu’”…: nu vă mai aprindeţi aşa tare, că faceţi …cori şi pojar…!!! Vedem că de la febra ridicată, începeţi să încurcaţi serios lucrurile: confundaţi Parlamentul unei…”nu ştiu ce”… Uniuni de State…cu Parlamentul UNEI ŢĂRI!!! Pe noi, subsemnatul, ne doare în cot de UE şi de „limbile” ei… – dar, dacă aţi lua un piramidon şi-un Extraveral, poate v-aţi mai linişti şi v-ar reveni luciditatea: e firesc, la urma urmei, ca într-un Babilon de Uniune de State Europene, dacă şi Ungaria este printre ele (şi este!), să se vorbească ŞI maghiara…dar se vorbeşte şi ROMÂNEASCA!!! (…asta, dacă europarlamentarii noştri „breji” vor avea minima demnitate să nu abdice măcar de la limba strămoşilor…)…Doar de aia l-au şi angajat pe Orbănosul, ca secretar-ajutor-de-băgător-de-seamă, responsabil cu traducerea „docomentelor”… – pentru că se vorbesc mai multe limbi, că-s mai multe popoare în Uniune… Dar dacă am aplica „ilogica” dvs., de fiebinţeală… – v-am putea întreba şi altfel: de ce să nu se vorbească ROMÂNEASCA în Parlamentul Ungariei???!!! Că doar MAI există o minoritate română în Ungaria, slavă Domnului, chiar dacă voi faceţi eforturi brutale şi continue s-o aneantizaţi, prin maghiarizare forţată…Ştim bine cât de mult v-ar surâde ideea asta, cu un Parlament maghiar, în care să se audă „valaha”…

…Dar, nu vă supăraţi: hai să ne închipuim că Franţa ar cere Angliei, să zicem noi, să serbeze, PE PĂMÂNTUL ANGLIEI…ce să serbeze? – să zicem aşa, la nimereală: victoria Ioanei d’Arc , asupra armatei engleze, la Orléans…că tot era pământul Franţei…iar braţul Ioanei a fost condus de Dumnezeu, de Maica Domnului şi de Arhangheli… – chiar credeţi că în Londra s-ar permite arborarea sfidătoare a drapelului francez?! Noi nu credem…oricât de multă democraţie „emană” de peste Canalul Mânecii… – şi să nu ne veniţi cu argumentul că Anglia n-are minorităţi aşa de mari, precum noi pe cea maghiară, că nu vă credem şi nu vă înţelegem…mai ales când ne gândim ce imperiu colonial colosal a fost Marea Britanie…(…şi iar vrea să fie „ce-a fost şi mai mult decât atâta”…).

Iar noi, românii, să fim siliţi să acceptăm să ne fluture, prin România, pe sub nasurile noastre, drapelul Revoluţiei Maghiare de la 1848, care a avut, în Programul ei, alipirea Ardealului la Ungaria…şi care Revoluţie a trecut „prin foc şi sabie”, sute de sate româneşti, şi husarii lor scoteau pruncii, în vârful suliţelor, din pântecele despicate ale „scroafelor valahe”…???!!! Amintiţi-vă că şi Eminescu, în Geniu pustiu, „ameliţă” câte ceva despre asta…Amintiţi-vă, dacă nu v-a lovit de tot amnezia, că chiar în 1990, în ziarele din Ardealul Sfânt Românesc, maghiarii ne sfidau, cu obrăznicie fără de margini (..că doar de la casa lui Laszlo Tökes a pornit toată dandanaua din 1989…) desenând România ca pe un …PORC URIAŞ!!!

Deci, vă întrebăm, brutal, dar logic: dacă statele întemeietoare ale UE au o anumită democraţie, care nu le răpeşte DELOC demnitatea şi durerea/durerile NECESARE ale istoriei(orice durere te ţine treaz…altfel, vorba lui Petre Ţuţea, devii…tembelă pasăre de curte, opusă vigilentelor, viilor şi inteligentelor păsări libere, sălbatice, ale Cerului…) – „ca ce chestie” să fim noi mai proşti şi mai umili, mai guduraţi şi mai cretini?! Ia mai slăbiţi-ne cu fluturările voastre de steaguri ungureşti şi secuieşti, în România, stimabililor concetăţeni maghiaro-secui!!! Dacă nu vă consideraţi concetăţeni ROMÂNI ( NU ARDELENI!!!… – luaţi mâna, că vă arde!!!) – ia mai duceţi-vă pe la casele voastre … – pe unde vor mai fi fiind şi astea… – în Hungaria ori în deşerturile mongole…că doar împotriva unora ca voi au construit înţelepţii, spiritualizaţii şi drept-veghetorii chinezi – Marele lor ZID!!!

…Măi, domnilor liberali „români” (?), care aţi făcut DE NEFĂCUTUL: GUVERN LIBERALO-MAGHIAR …al României…!!! – rugămu-vă, ţineţi-vă în frâu „frăţânii” de guvernare, struniţi-i, vă rugăm respectuos… – că, altfel, cu toate înscenările tip „Mihăilă Cofariu”… – n-o să iasă nimic bun!!! Să fim, cu toţii, sănătoşi şi calmi – … UNGURI, SECUI, GERMANI, ROMÂNI, FRANCEZI, ENGLEZI, CHINEZI… – dar, în primul rând, DEMNI!!! Şi Demnitatea să aibă, peste tot, la toate Neamurile şi la toate Statele Lumii – O SINGURĂ MĂSURĂ!!!

_______________

RELIGIE ŞI… DEMOCRAŢIE

Cândva, avusesem oarece simpatie, pentru indivizi ce-mi păreau mai dezgheţaţi la minte decât media românească – tip George Pruteanu, Mircea Badea etc. Dar, de când cu această discuţie despre obligativitatea/non-obligativitatea Religiei în şcoli (dl Pruteanu pe B 1 –TV, dl Badea pe Antena 3… – pe 4 martie 2008), părerea mea despre aceştia a suferit modificări considerabile. Radicale.

De ce? Pentru că îi văd intraţi, până la gât, în torentul de noroi al momentului istoric – caracterizat prin rea-credinţă şi tembelism mondializant, de un comunism liberal înfiorător! … – şi strigă, din fundul bojocilor, că …AŞA LE ESTE CEL MAI BINE!!!

Toţi aceşti pigmei, care se dau drept Hercule, urlă cuvântul “democraţie”, şi când trebuie – dar, mai cu seamă, când NU TREBUIE! După toate semnele, ei nici nu-şi mai ostenesc creieraşul să se întrebe, cu seriozitate, care mai este sensul cuvântului “democraţie” – din moment ce-l pun în relaţie cu cuvântul “religie”. “Democraţie” poate va fi fost vreun cuvânt cu miez, cândva, în Athena secolelor VI-V a.Ch. – dar nu cred să fi fost ceva real şi de folos nici atunci, din moment ce „uzitarea” acestui cuvânt de către toţi glotaşii, a dus la asasinarea („democratică”…) a lui Socrate…Dar, cel puţin în ultimele trei veacuri, cele ale aşa-zisei “modernităţi” – “democraţie” este sinonimul unui alt cuvânt, frumos, probabil, în antichitate, dar schimonosit de trecerea vremii şi de ticăloşia satanică, acumulată în sufletul oamenilor: “DEMAGOGIE”.

Cât poţi fi de prost, ca să chiar crezi că, în universul/Creaţia Lui Dumnezeu, îşi are loc semnificaţia modernă, anarhică şi libertină, a cuvântului “democraţie”?! Deci, cât poţi fi de zgâit la minte, ca să crezi că RELIGIA se întâlneşte, pe undeva, cu “democraţia”?! Când Hristos spune, cu gravitate maximă, că “mai curând va trece cămila prin urechile acului” (n-aveţi decât să traduceţi: “parâma prin urechile acului” – tot aia-i!) „decât să intre bogatul în împărăţia cerului” – oricine îşi poate da seama la câtă democraţie se gândea Hristos! Nu este vorba, în ce spune El, nici de “egalitatea şanselor” (pe care o avem, dar implicit: TOŢI suntem, potenţial, Fiii Lui Dumnezeu! … – dar…uităm!), nici de “democraţie”, nici de “comunism bolşevic”(cum pretind unii…)… – ci despre efortul ELITIST SPIRITUAL, de a te desprinde de jugul/lanţurile materiei/egoismului/individualismului absurd şi sinucigaş, şi a te elibera!!! – spre a merita să accezi, din nou, la Originaritatea Paradisiacă. Deci, religia, care conţine semnificaţia etimologică de “re-legare” – înseamnă şansa refacerii punţii dintre Pământ şi Cer, dintre Om şi Dumnezeu. A pretinde că TOŢI merităm, în acest moment, această şansă, pentru că, nu-i aşa, e “democraţie” în univers… – este o stupizenie fără de margini…Religia este ELITISTĂ/DISCRIMINATORIE (în sensul cel mai bun şi mai constructiv, care ar putea fi imaginat vreodată!), iar nu „democratică”…Dacă n-ar fi fost/n-ar fi aşa, ce rost ar fi avut “FERICIRILE”, enunţate de Hristos, în Predica de pe Muntele Măslinilor?! “Fericirile” fac deosebirea clară între oameni – între cei “drepţi”/neotrăviţi de raţionalism/”cei săraci cu duhul” – şi ceilalţi etc. Da, Hristos este cel mai „nedemocratic”/ELITIST SPIRITUAL dumnezeu care se poate închipui – PENTRU CĂ EL STIMULEAZĂ ELITELE SPIRITUALE!…EFORTURILE DE A FACE BINELE PENTRU COMUNIUNEA DESĂVÂRŞITĂ CU DUMNEZEU/CREAŢIA – şi descurajează promiscuitatea, vălmăşagul/năuceala imoral/ă – şi totul, pentru o “foarte” viitoare stare de generalizare a spiritualităţii PURE, necesară pentru mântuire. N-ar trebui admisă, după mintea comună/”comunisticizantă” a lui Pruteanu/Badea, nici Cartea Apocalipsei/Viziunii Ioanice, pentru că, în mod clar, şi ea face discriminări, între cei vrednici şi cei nevrednici, între „grâu şi neghină”, între cei care se vor mântui şi cei care vor cădea în pierzanie/foc!!! (Dar se uită că „focul” înseamnă TRANSFIGURAREA SPIRITUALĂ DESĂVÂRŞITĂ!).

Dle Pruteanu şi dle Badea – domniile voastre cădeţi, pe zi ce trece, în capcana întinsă de sincretismul New-Age-ului – creatura golemică a Guvernului Mondial, a Marii Finanţe Mondiale!!! Spuneţi, precum protestanţii şi, mai ales, neo-protestanţii, despre „necesitatea copilului de a alege”…Dar copilul a avut dreptul, oare, de a alege dacă să se nască au ba?! NU! (…Şi totuşi, „alegerea” s-a făcut, prin binecuvântarea sau nu, cu putere de DUH, creatoare de viaţă, binecuvântare aleasă din faptele părinţilor şi strămoşilor… – „până la a 77-a spiţă” în urmă !!!). Deci, şi naşterea, şi naşterea din ANUMIŢI părinţi , cu o ANUMITĂ religie – DEPĂŞEŞTE, OARECUM, LIBERUL ARBITRU !…Şi spun “oarecum”, pentru că Dumnezeu nu se dezice de “liberul arbitru”, prin naşterea copilului întru determinare – NUMAI CĂ „DETERMINAREA DIVINĂ” ESTE MULT MAI MULT DECÂT VREŢI SAU PUTEŢI DOMNIILE VOASTRE SĂ ÎNŢELEGEŢI!!! – …cu teoriile dvs. stupide, despre “drepturile omului”…Înainte de a avea drepturi omul/individ, au drepturi ŞI ÎNDATORIRI, faţă de Creatorul Dumnezeiesc – FAMILIA ŞI NEAMUL!!! De aceea spune Biblia despre “păcatul care se duce până la a 77-a spiţă” – adică, până la capăt!…şi capătul ori este mântuirea prin conştientizarea şi deplângerea, din străfundul inimii, a păcatului – ori înseamnă pierzanie a Spiritului Uman…

Daţi, vă rog, domnule Pruteanu, domnule Badea – cu pumnul într-un stâlp de oţel, şi, văzându-vă carnea sfâşiată şi oasele pumnului făcute fărâme, n-aveţi decât să vă ziceţi: “Este democraţie, deci pot să aleg dacă sunt teafăr, sau cu pumnul sfărâmat!” Nu, nu mai ai acest drept de alegere – pentru că Dumnezeu ţi l-a dat o dată: puteai să dai cu pumnul în stâlp, sau să nu dai, ţinându-ţi diavolii mâniei şi ai prostiei în frâu…Există şi în raţionalista dvs. Fizică – principiul acţiunii şi al reacţiunii!!! – …de ce să fie altfel decât în legile Fizicii (cele care urmează/se supun Legilor Lui Dumnezeu) – în Religie, care este tocmai esenţa/Logos a Legilor de Funcţionare Cosmică, ale Lui Dumnezeu?!

Băgaţi-vă, mult vă rog, degetele în foc – şi spuneţi-vă, pe când vă sfârâie carnea: “Am dreptul, prin Religia Democraţiei, să aleg, dacă să-mi scot degetele tefere, din foc – sau scrumite!”…Veţi vedea, singur, câtă Religie a Democraţiei există în Universul fizico-spiritual…

Toate cetăţile Pământului (chiar şi cele unde domnea tirania umană! – pentru că, oricum, era LEGEA DIVINĂ, MĂCAR IMPLICIT, RESPECTATĂ!) au dus-o mai bine decât Sodoma şi Gomora, cele împotrivitoare TOTAL (cu excepţia lui Lot…), faţă de Poruncile Lui Dumnezeu…Cabraţi, prosteşte, în faţa Legilor Lui Dumnezeu – în vreme ce vă supuneţi orbeşte legilor unor muritori şi greşitori…De teamă, da – pentru că, în naivitatea voastră, ziceţi că braţul legislatorului uman este mai aproape, iar cel al Legislatorului Divin…hă-hă…o fi, n-o fi, da-i hăt – departe…Câtă îngustime de vederi, sub pretenţiile de intelectualitate iluminatoare…Abia asta se cheamă superstiţie, dle Badea!

Când, noaptea, trecând un pod, auziţi o voce care vă porunceşte să vă salvaţi, mergând tot înainte – şi nu s-o luaţi la stânga, ori la dreapta… – bun…dvs. ce faceţi?! – …n-o ascultaţi, că-i o voce „nedemocratică”…şi veţi cădea în apă şi vă veţi îneca…”curat democratic”!!! Cât ne orbeşte Satana, dacă am început, „în masă”, la modul „comunist”(?!), a cârti chiar împotriva propriului nostru bine…preferând „democraţia” (de fapt, anarhia înrobitoare! – căci până şi „planeţii”, vorba lui Eminescu, ascultă de poruncile Lui Dumnezeu – sau, mai ales, ei… – altfel…”s-arunc rebeli în spaţ,/Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”… – şi se pocnesc între ei…la fel de „democratic”, precum dvs. cu „adevărurile”, atât de relative şi cumplit îndemnătoare la sinucidere, ale propagandei globalist/mondialiste, mascate sub cuvinte/lozinci pompoase ori „voluptuos-mincinoase”, precum „democraţie”, „libertate” – …de a crăpa în beznă… – „drepturile omului”, „epicureism”, „hedonism”, „fac ce vreau cu trupul meu” etc. etc.).

Voievozii noştri, dacă ar fi ascultat de aşa-zisa dvs. RELIGIE A DEMOCRAŢIEI (evident, falsă, pentru că a fost falsificat, prin satanica practică socio-politică a omenirii, conţinutul semantic al cuvântului “democraţie”!) – Europa, la ora asta, ar fi fost islamizată TOTAL (…spun TOTAL, pentru că demonii combinaţi, din SUA-UE, fac tot posibilul ca, pe cale parlamentară, iar nu în război deschis, cinstit, să islamizeze – de fapt, să năucească/imbecilizeze, prin sincretismul religiilor, DEGENERATE RECIPROC!!! – sărmana Europă…). Ştefan n-avea când să-şi întrebe, în focul luptei, ostaşii, la modul „democratic”, dacă vor să lupte ori ba…şi conform căror legi îi “mâna în lupta” anti-otomană, anti-ungurească ori anti-poloneză…Şi zău dacă-i trăsnea cuiva prin minte, dintre vitejii/eroicii soldaţi ai lui Ştefan (incomparabili cu „panglicarii” noştri, cei de se luptă „cu retoricele suliţi”!), în acele momente de cumpănă a Ţării/Neamului, să facă, prosteşte, caz, de “drepturile omului” şi de “democraţie”…Totdeauna, mai sus de “drepturile omului/individ”, de a exista – există DREPTURILE NEAMULUI DE A EXISTA!!! Există DREPTURILE UMANITĂŢII DE A EXISTA, în fruntariile spirituale poruncite de Dumnezeu…

… Deci: Domnilor Pruteanu, Badea et Co. – n-aveţi decât să vorbiţi de „democraţie”, în timpul unui cutremur de 8 grade, pe scara Richter…Oare, în 4 martie 1977, în timpul Marelui Cutremur, făceaţi teoria chibritului, printre ruine?! Mă foarte îndoiesc…

Problema obligativităţii Religiei în şcoli nu ţine de nicio „democraţie” – ci de NECESITATEA SOTERIOLOGICĂ (MÂNTUIREA ÎNSEMNÂND REABILITAREA FIINŢEI DUMNEZEIEŞTI A OMULUI!!!) – necesitate care îi depăşeşte şi pe dl Pruteanu, şi pe dl Badea et Co. – şi depăşeşte chiar istoria…În definitiv, nici nu cred că de asta au fost ei puşi să mănânce scoverze la televizor – ci pentru a întări ideea de sincretism new-age-ist…ba chiar de ateism…dacă s-ar putea şi-ar rezulta, din aceste discuţii imbecile! Căci mutrele zgâite, de cimpanzei, ale tinerilor (intervievaţi demonstrativ-ilustrativ, de reporteri TV… „neutri”…vorbă să fie!…)!), tineri încârligaţi „erotic” (de fapt, „democratic”…) prin parcuri, care tineri ziceau, mulţi (majoritatea!) că n-au nevoie de Religie, cam spre ideea de haos ateu şi de comunism liberalo-libertin duceau/băteau…A afirma că un copil trebuie să aibă dreptul să aleagă de care religie să se lege – este o imbecilitate, prin faptul că alegerea s-a făcut la nivelul infinit superior lui: EL DEJA ESTE NĂSCUT, DIN NIŞTE PĂRINŢI, CARE APARŢIN DE O ANUME RELIGIE! Problemele stau în alte părţi: să fie „integraţi”, micii „broscoiaşi” umani, în sistemul de învăţământ, LA TREI ANI!!! – ca să nu aibă vreme să deprindă nici măcar religia părinţilor!!! Ieniceri!!! …Şi, evident, pe calea asta se va ajunge (dacă nu s-a şi ajuns, parţial…) la familii fără de religie…ateizate prin ignoranţă, NU PRIN VOINŢĂ!!! Deci, ASTA vreţi, de fapt, NU DEMOCRAŢIE: IGNORANŢĂ SPIRITUALĂ, IGNORAREA SPIRITULUI, DE CĂTRE CEL CĂRUIA DUMNEZEU I-A PUS ÎN PIEPT FLACĂRA DE DUH!!!

De ce vă feriţi şi fugiţi de Hristos, domnilor?! Hristos nu numai că nu face nimănui niciun rău, ci este Călăuza Supremă a Evoluţiei Spirituale a Planetei Pământ: “Fi-va o turmă şi-un păstor!” – marchează tocmai această funcţie, ACEST MOMENT – pe care golanii mondialişti, Marea Finanţă Mondială Mozaică, vor să-l amâne cât mai mult!!! (CĂ DE ANULAT, NU-L POT!!! – …ŞI EI ŞTIU, SCRÂŞNIND DIN DINŢI ŞTIU ASTA!!!). GOLANII MONDIALIŞTI VOR SĂ AMÂNE MOMENTUL CÂND OMUL VA FI, DIN NOU, FIINŢĂ DIVINĂ, ÎN PARADIS!!! Golanii mondialişti şi Marea Finanţă vor să mai păstreze umanitatea, cât este posibil, prin ignoranţă/ignorarea forţei de Duh, pe care o au ca Har… – în starea de „cimpanzeismo-gorilism”, stare care-i predispune la supunerea oarbă (întru SCLAVIE TOTALĂ/ANIMALICĂ!!!), faţă de jigodiile umane, instituite, cu trufie obraznică, în “dumnezei pământeşti” (“hristoşii mincinoşi”, de care vorbeşte Ioan din Patmos!).

…Şi, în definitiv, problema stă şi în neglijenţa (poate că, de la o vreme – PREMEDITATĂ!) cu care este tratată materia Religie, în şcolile României – Grădina Maicii Domnului: ora pusă la marginile orarului (pentru a-l feri pe elev de Hristos, şi a-l ispiti cu somnul ori cu chiulul…) şi “profesori/profesoare”(vă daţi seama că se merge, treptat şi parşiv, spre sacerdoţiul feminin neo-protestant?!) de Religie, în loc de PREOŢI (…doar cel cu HAR poate convinge, asupra problemelor de Duh – cel care intră la oră ca la birou – NU!!!)…dar şi preoţii, prea sunt făcuţi, în ultima vreme, “la hurtă”, în loc de a fi aleşi după condiţia principală: AU CHEMARE SPRE DUH, SAU AU CHEMARE SPRE CELE ALE PUNGII…???!!! …Fireşte că contează enorm, pentru un suflet de copil, în formare, în ce formă i se spune despre Dumnezeu…despre Puterea Lui Dumnezeu şi despre păcat şi pedeapsă…(dar de spus, TREBUIE SĂ LI SE SPUNĂ! – altfel, ce rol moralizator/soteriologic ar mai avea Religia?! … – fireşte, sub o formă potrivită cu delicateţea şi sensibilitatea lor de copii… – à propos: dle Badea, atunci când eu îl salut pe Hristos, nu sunt superstiţios: eu îmi mărturisesc ataşamentul faţă de Crucea Martiriului, a Morţii şi a Învierii…iar a-l ruga pe Dumnezeu „să-ţi dea numai bine”… – cred că ar fi cazul să-i solicitaţi chiar şi dvs. acest lucru, mai ales după o emisiune stupidă, precum aceea pe care aţi făcut-o în seara zilei de 4 martie 2008… – pentru că nu există o altă instanţă, mai lucid/ştiutoare decât Dumnezeu, care să cunoască şi indice nu doar ce-i Binele, ci şi să-l reveleze, în esenţa şi în consecinţele sale…). Am elevi cărora nu le mai pasă de ora de Religie, fie pentru că “profesoara” de Religie nu le comunică nimic “pe inima” lor sensibilă (…dar, uneori, nici nu le vorbeşte ABSOLUT NIMIC despre Hristos, ci doar despre crimele din Vechiul Testament… – de reflectat asupra unei suspicionabile manipulări!), fie pentru că Religia a devenit o oră de informare, ca oricare alta…(ATENŢIE, dle Badea: Religia nu este, cum prost spuneţi, “o oră de informare”, CI UNA DE FORMARE A SUFLETULUI ŞI DE DESLUŞIRE A LUMINILOR UNICEI CĂI!!! – …şi cu asta am spus că, dacă copilul de mahomedan se va duce la imam, în loc să asculte, în clasa de ortodocşi, cuvântul lui Hristos – până la urmă, în viaţă, s-ar putea ca Dumnezeu să-i dea Revelaţia Unică a Lui Hristos…e drept, da, niciodată nu-i prea târziu…DAR CE AŢI FI ZIS DVS. DESPRE MAMA DVS., PE CARE, CU TOATĂ ÎNDREPTĂŢIREA, O IUBIŢI ATÂTA, SĂ VĂ FI INTERZIS, O VIAŢĂ ÎNTEAGĂ, SĂ ŞTIŢI (MĂCAR!) DESPRE MIERE/GUSTUL DULCE… – … şi abia în ultima clipă a vieţii dvs. să vă spună, cu un aer distrat: “A, dragul meu, ştii, am uitat să-ţi spun : există pe lume şi lucruri dulci, nu doar amare…am uitat…asta e!…”?! Cred că, dacă aţi mai putea desluşi, în acea ultimă clipă, dulceaţa mierii, nu aţi avea vorbe, în gând, prea frumoase, vis-à-vis de această neglijenţă/omisiune a mamei dvs…). Tot aşa şi cu Hristos (de fapt, Hristos este PROTOTIPUL „DULCELUI” IZBĂVITOR, DIN LUME…): de ce să-l lipsim, TOCMAI pe un copil (adică, pe cineva dornic de gingăşie şi de dulceaţă… – permeabil la maxim, la gingăşie şi la dulceaţă…!!!) de dulceaţa Dreptei Credinţe, aceea în Hristos-LUMINA LUMII – spre care năzuieşte, nevăzut, dar teribil de viguros/tumultuos, întreaga omenire, numai de dragul unei extrem de proaste ori de parşive înţelegeri a sensului unui cuvânt: …“democraţie”?!…

…În concluzie: domnilor Pruteanu, Badea et Co., să nu vă temeţi de Hristos, decât dacă aveţi ceva de ascuns…Nu cumva acest scandal a fost pornit CU PREMEDITARE, pentru a discredita DEFINITIV ideea de Religie, ca obiect de educaţie spirituală MAJORĂ, în şcoli?!

_______________

SCANDALUL DOCUMENTULUI SECRET

UN DOCUMENT RELIGIOS BILATERAL…„SUB EMBARGO”!!!

(CÂTEVA REFLECŢII, PE MARGINEA DOCUMENTULUI DE LA RAVENNA…)

În preambulul reflecţiilor noastre, nu putem trece peste faptul că acela care i-a condus, ca delegat al BOR, pe clericii ortodocşi, la dialogul teologic internaţional între BOR şi Biserica Romano-Catolică – a fost Arhiereul Vicar al Episcopiei Oradiei…Oradea este locul unde, acum două luni, egumenul Mânăstirii Huţa, Eftimie Mitra, prin decizie episcopală, a fost dat afară din stăreţie, pentru opiniile sale contrare „ecumenismului”(ca fiu preaiubit al new-age-ismului!)…Oradea este locul unde influenţa romano-catolică şi uniată (greco-catolică) este foarte mare, deci şi presiunile „cezaro-papale” sunt la fel de mari…Chiar nu se găsea vreun cleric „regăţean”, care să se afle deasupra tuturor suspiciunilor…???!!! …Întrebăm şi noi, că altceva, ce să mai facem, acum…?!

Venind „pe document”…După titlul Documentul de la Ravenna – urmează menţiunea: „document sub embargo: poate fi publicat doar după 15 noiembrie“. Apoi, abia, urmează enunţul tematicii documentului şi data…data a ce?! Cine a alcătuit Documentul?! L-au întocmit romano-catolicii , singuri-singurei, şi apoi i-au chemat pe ortodocşi, să vadă şi „proştii ăia bărboşi şi pletoşi”, ce „ocoşi”, fercheşi şi deştepţi foc, şi (o)culţi de mama focului, sunt papistaşii?!… – sau le-o fi trimis bucureştenilor de la Patriarhie „testul grilă” al textului, prin Internet?! Oricum, de niciunde nu rezultă că, la întocmirea Documentului, ar fi participat, fie şi formal, vreun ortodox…Da, să nu uităm formularea temei, mai mult subsidiară decât fundamentală, prin ecoul stânjenitor, permanent, al „subteranelor” textului…: „ „Consecinţe ecleziologice şi canonice ale naturii sacramentale a Bisericii: comuniune eclezială, sinodalitate şi autoritate”…Mda, e singurul loc unde nu-ţi ia ochii multitudinea de reluări redundante ale vocabukei „catolic”…

Locul şi data: „Ravenna, 13 octombrie 2007″…Ca să se ştie cine-i „jupânul”, cine mână caii şi pe unde…

Această menţiune („document sub embargo”), care reflectă o atitudine de discreţie cel puţin exagerată, dacă nu de-a dreptul suspectă – face ca documentul cu pricina să se înscrie mai curând între cele laice, decât între cele religioase. Cel puţin noi nu suntem de acord cu cuvântul „embargo”, când e vorba de Biserica Lui Hristos: e ca şi cum ai spune că-l pui pe Hristos-Lumina Lumii sub „embargo-oboroc”…Numai creştineşte nu sună!!! …Dar, să admitem că, prin această exprimare cu totul nefericită, s-ar fi înţeles că, întâi, Bisericile din ambele părţi ale Europei, şi din Răsărit, şi din Apus, au de gând să convorbească, întru adevărată sobornicitate, cu clericii şi monahii, pentru ca, apoi, după ce aceştia ar fi înţeles textul şi ar fi fost de acord cu toate cele ale Documentului de la Ravenna, să purceadă, fiecare în episcopia, parohia, mânăstirea ori schitul lui sâlhui, să propovăduiască poporenilor marile adevăruri şi revelaţii ale Documentului…Nici vorbă de aşa ceva!!! Am întrebat preoţi din toată ţara, inclusiv din Bucureşti – şi toţi mi-au spus că au auzit ei ceva despre Acordul de la Ravenna, dar…nu ştiau „cu ce se mănâncă”…

Atunci, de ce aţi pus „embargo” pe conţinutul Documentului, Prea Sfinţiţilor?! 13 octombrie-15 noiembrie…O lună şi două zile…Cam mult…Sau simţeaţi că lucrurile din el nu miros bine nici măcar pentru preasfinţiile dvs., şi că aveaţi nevoie de un răgaz spre a vă împăca chiar propriile conştiinţe…?!

În cele 46 de puncte ale acestui important Document – cu rost ori mai puţin, cuvântul „catolic” apare nu doar la fiecare punct, ci DE CÂTEVA ORI LA FIECARE PUNCT – parcă ar fi devenit o obsesie, ori o mantră de fascinaţie subliminală!!! Bine, înţelegem şi noi că, chipurile, voiaţi să subliniaţi faptul că Biserica-Hristos, chiar despărţită/despicată, de păcatele noastre istorice… – cât ale noastre, cât ale voastre… – domneşte, unică, pe deasupra de vremi şi de spaţii…ESTE A COSMOSULUI UMANO-DIVIN, în integralitatea lui…dar o spui o dată, şi bine! Se presupune că cititorii Documentului nu sunt oligofrenii, de prin şcolile speciale…căci, atunci, chiar că începe să ne pună serios pe gânduri rostul…”embargoului”!!!

Şi dacă, în Partea I, punctul 14, se recunoaşte că, în creştinism, „a conduce înseamnă a sluji” – atunci înseamnă că se recunoaşte şi că Documentul acesta, elaborat de vlădici, este spre a sluji „opincile”, adică pe oamenii simpli…(singuri spuneţi şi recunoaşteţi, la punctul 20, că „În virtutea Botezului care l-a făcut mădular al lui Hristos, fiecare botezat e chemat, potrivit darurilor Duhului Sfânt Unul, să slujească în comunitate” (cf. 1 Co 12, 4–27)”. Şi atunci, de ce pregetaţi, şi în ziua de azi, să puneţi în discuţie publică (după eventuala prezentare INTEGRALĂ a Documentului, de către preoţii parohi…care, din păcate, habar n-au de existenţa Documentului!!!), acest text?! Vă este frică de ceva, că aţi greşit, în acest text (în formulare ori conţinut) cu ceva?! Dacă DA – atunci, anulaţi-l, pentru că Hristos nu admite ambiguităţile parşive, gura cu limba despicată şerpeşte: „Ce este DA, să fie DA, ce este NU, să fie NU – căci mai mult decât atâta, de la Satana este!” – grăieşte El, cu dreptate, către apostoli…

Poate că vă mustră înţelesurile ascunse ale punctului 32, unde formularea „una şi catolică” („Fiecare Biserică locală e în comuniune nu numai cu Bisericile vecine, ci cu totalitatea Bisericilor locale, cu cele prezente acum în lume, cu cele care au fost de la început, cu cele care vor fi în viitor şi cu Biserica deja în slavă. Potrivit voinţei lui Hristos, Biserica e una şi indivizibilă, aceeaşi întotdeauna şi în orice loc. ambele noastre părţi mărturisesc în Simbolul niceo-constantinopolitan că Biserica e una şi catolică. Catolicitatea ei îmbrăţişează nu numai diversitatea comunităţilor umane, ci şi unitatea lor fundamentală“) se pare că ascunde o capcană semantică: Biserica Romano-Catolică nu apasă pe sensul spiritual-hristic al unităţii Bisericii, ci pe sensul cezaric, de „Biserică ATOTSTĂPÂNITOARE”, dictatorial-terestră, precum a fost în Evul Mediu apusean…precum tânjeşte şi se implică şi aţâţă, vinovat, (în) toate conflictele mondiale moderne… (dar, tot Hristos spune: „Ce folos că vei câştiga lumea întreagă, dacă-ţi vei pierde sufletul?“). Să nu uităm că, din primăvară, cu surle şi trâmbiţe, va veni în România, în plină zi, de data asta, „Opus DEI“, care numai din clerici nu e formată… – ci din mari potentaţi, bancheri, „lătrăi”/avocaţi, profesori universitari(?!) etc.

…Dar, poate, mai tare vă va fi mustrând cugetul, de puneţi textul sub „embargo”, pentru punctul 42: „Sinodalitatea la nivel universal exercitată în sinoade ecumenice implica un rol activ al episcopului Romei ca protos al episcopilor scaunelor mari în consensul episcopilor adunaţi. Deşi episcopul Romei n-a reunit Sinoadele Ecumenice din primele secole, nici n-a prezidat vreodată personal asupra lor, a fost cu toate acestea implicat îndeaproape în procesul luării deciziilor de aceste sinoade.”

Ne pisaţi cu Papa cel al vostru, „apuseanul” – şi bateţi ca apa-n piatră că el şi numai el „s-a implicat şi se implică”, mai pe faţă, mai „pe şest”, în toate Sinoadele Ecumenice, din vechimea primelor secole, şi până azi… (nu zic, am simţit şi noi, de departe, mirosul de pucioasă…): chiar dacă „n-a prezidat vreodată personal asupra lor, a fost cu toate acestea implicat îndeaproape în procesul luării deciziilor de aceste sinoade“…Măi, măi, măi… – şi ne mai mirăm de ce durează dihonia în lumea pământească, care s-ar vrea creştină, dar tot o-mpunge cineva dincotrova…de o mie de ani…!!!

Sub embargo sau nu, ACUM textul există. N-ar fi rău ca el să fie publicat de orice revistă ori ziar, clerical ori laic (de preferat, însă, clerical…pentru că am văzut, în „cazul Tanacu”, ce-i poate pielea presei laice, în goană turbată după „rating”…) – şi, apoi, discutat de preoţii parohi, în fiece bisericuţă românească…Dar, mai dihai decât orice, am dori, din rărunchi, să ştim ce anume a fost împuternicit/autorizat, de către Patriarhia BOR, Arhiereul Vicar al Episcopiei Oradiei, PETRONIU SĂLĂJANUL, să accepte, din tot acest text…şi, mai mult ca sigur, din multe alte texte adiţionale, care abia acelea, CU MULT MAI MULT DECÂT SIGUR, sunt sub un „embargo” de o străşnicie nemaiîntâlnită…cine ştie pentru câte luni ori ani… (oricât ar încerca vlădica , Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei – de fapt, foarte palid…de parcă ar fi văzut strigoi… – s-o dea „la întors”, tare încâlcit şi neconvingător, că, cică: „Delegaţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericii Romano Catolice nu au luat în discuţie şi nu au căzut de acord asupra faptului că episcopul Romei ar fi, în acest moment, primul între patriarhii lumii” – …dar, dacă n-o fi în ACEST moment, momentul 13 octombrie 2007 – păi, cine ştie, poate că s-o fi făcut de ALT moment – să zicem, de 1 februarie 2008… când episcopul Romei ar putea, foarte bine, să FIE/SĂ FI DEVENIT DEJA „primul între patriarhii lumii”… – mai ştii?! – …căci multe şi încurcate sunt căile Domnului…mai ales când ele trec, ireversibil, pe la Vatican-Ravenna…)

Dar Adevărul va ieşi la suprafaţă, CA TOTDEAUNA – precum „oleul/untdelemnul deasupra apei“…

_______________

SEMNELE RELE SE ÎNMULŢESC ŞI SE DIVERSIFICĂ…

…Acum o săptămână, miercuri, 23 ianuarie 2008, s-a anunţat, pe posturile naţionale TV, că, din primăvară, „Opus Dei” (…supranumită şi „Mafia lui Dumnezeu”… – pentru că bancherii şi avocaţii care o compun reprezintă „necruţătoarea forţă din umbră”, economică şi …”diplomatic-intervenţionistă”, a Vaticanului!) va veni, OFICIAL, în România…(că neoficial, a fost prezentă de mult, şi, mai ales, la alegerea noului Patriarh, Preafericitul Daniel…)…

…Ieri, 29 ianuarie 2008, preotul-călugăr Daniel Corogeanu, de la Mânăstirea Tanacu, a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească definitivă, la 7 ani de închisoare, sub o acuzaţie aberantă: că ar fi legat-o, pe Irina Cornici, cu lanţuri, pe o cruce (!!!) până a murit (…se vrea satanizarea unui monah cu cele mai bune intenţii – acelea de a-i oferi găzduire unei biete fete rătăcite/rătăcitoare, şi de a-i face rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare, pentru scoatere de draci… – monahismul ortodox românesc fiind, practic, ultima „redută” REALĂ-forţă compactă şi extrem de refractară, faţă de globalism-mondialism-„ecumenismul cu otuzbirul”, de fapt, faţă de adevăratul satanism al sincretismului anti-spiritual, numit New Age…) . Maica stareţă de la Tanacu, în cadrul aceluiaşi proces, a fost condamnată la 6 ani de închisoare, iar celelalte călugăriţe la câte cinci…Vezi bine, pentru „învăţare de minte”…aşa le trebuie dacă au ajutat un om cu sufletul şi trupul „în derivă”, aflat pe drumul pierzaniei…De fapt, condamnările justiţiei laice necruţătoare sunt pentru intimidarea Ortodoxiei Româneşti Monahale (să nu uităm cât de repede şi desăîvârşit s-a lepădat Biserica/Patriarhia, de Daniel Corogeanu – caterisindu-l „fără leac de întrebare”, sub presiunea, formidabilă, A PRESEI – care şi-a dovedit un potenţial de ateism absolut respectabil…!!!) )…”Cuiburile ciorilor de prin păduri” (expresie a uni comisar european, cu referire la părinţii monahi!) trebuie, cumva, sparte…

…Egumenii care se împotrivesc „ecumenismului” de sorginte New Age sunt supuşi unei prigoane sălbatice, ca prin anii ‘50, când bolşevismul ateu juca tropoţica prin România…

…Auzirăm ieri că episcopul din zona Buzău-Vrancea ar avea de gând să interzică preoţilor să slujească Sfântul Maslu… Taina Sfântului Maslu!!!

[Taina Sfântului Maslu se săvârşeşte în Biserica Ortodoxă pentru vindecarea bolnavilor. Ea se întemeiază pe învăţătura Sf. Apostol Iacov care spune:

„Este cineva în suferinţă ? Să se roage… Este cineva bolnav între voi ? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui”. (Iacob 5, 13-15) ]

Chiar aşa să fie „ecumenismul” de important – mai important decât Mântuirea?! Sfântul Maslu, doar, după cum zice Sf. Iacob, este MÂNTUITOR DE PĂCATE!!! …Şi atunci, de ce, Prea Sfinţite?! Că nu-l practică fraţii catolici, cu care, musai, trebuie „să ne pupăm piaţa endependenţi” – …„vrei-nu vrei, bea, Grigore,-agheazmă”?!…Din păcate, întrebând noi, în stânga şi-n dreapta, pe preoţi, dac-au auzit despre Acordul de la Ravenna…rezultatul a fost că…NU!!! Şi, totuşi, acest Acord EXISTĂ!!! – şi priveşte sufletele a cel puţin 20 de milioane de români, dacă nu chiar ale întregii Ortodoxii a Răsăritului…Dar nimeni nu ne socoteşte vrednici de a-i afla conţinutul, deşi…se pare că acest „conţinut”…LUCREAZĂ!!!…

…Şi, care va să zică, Patriarhia Română, nici până-n zilele noastre, n-a dat vreun comunicat despre conţinutul Acordului de la Ravenna…şi nici despre rezultatul întâlnirii dintre cele două delegaţii (cea ortodoxă, fără reprezentanţii Rusiei şi Bulgariei – şi cea catolică…)…Dar urmări ale acelei atât de secrete întâlniri, cu iz conspirativ… (în care, spun „gurile rele”, delegaţii ortodocşi de la Bucureşti ar fi acceptat…de neacceptatul: primatul papal!!!)…parcă se văd, nu?! …Şi ajungi să bănuieşti orice şi pe oricine, şi să te temi până şi de reaua-credinţă a propriilor tăi ierarhi…

…Se zicea, de către ziariştii fojgăitori pe lângă zidurile mute că, deşi n-a „transpirat” nimic de la întrunirea ortodoxo-catolică, prelaţii vaticanezi n-au ieşit, de la cinstita adunare, cu feţe prea triumfătoare…Şi mă gândesc că unii dintre fraţii catolici chiar au minte şi socoteală: primul gest logic, al ortodocşilor simpli, ar fi reculul faţă de propria conducere patriarhală (e lesne de dedus DE CE…)… – …şi încotro s-ar putea ei îndrepta?!…cine-i aşteaptă cu braţele deschise, şi de multă (şi însetată…)vreme…?! Păi, noi am zice că tot aranjamentul Mitropoliei Chişinăului cu Patriarhia Română ar cădea DE URGENŢĂ – şi „moldo”-basarabenii ar cădea, DE BUNĂVOIE, în mrejele Patriarhiei Rusiei…care a avut atâta diplomaţie (şi, de ce nu, şi pragmatism, şi demnitate – EGAL!) să nu se predea necondiţionat „papistaşilor”…Şi, după Basarabia, mare lucru dacă nu s-ar duce pe „linia lipovenească”, a „stiliştilor pravoslavnici”, şi o mare parte din Moldova (oficial) Românească…şi naiba mai ştie câtă nămetenie de norod românesc n-ar lua Drumul de Duh al Moscovei (prin SCHISMĂ!!!), în loc să „achieseze” la Acordul cu „ereticii papistaşi”…Şi atunci, care ar fi realul folos al Vaticanului?! Unul foarte îndoielnic…

Din nou, Mama Rusie Câştigătoare…Probabil că fraţilor catolici cu capul pe umeri chiar nu le-a surâs această variantă… – şi ar prefera să uite de cerinţele New Age-ului „ecumenist”, numai să nu stârnească, iarăşi, crivăţul stepei…

…Dar, dacă fraţilor catolici li se învârt ideile (şi variantele „ecumenice”/non-„ecumenice”), ca morişca, prin cap…semnele rele, la nivelul Ortodoxiei Româneşti, continuă să se adune/înmulţească… – nimeni nu iese în faţă, de la Patriarhie, să le combată, ci, dimpotrivă, se vede clar intenţia unei siluiri a sufletului ortodox românesc, prin prigoana contra părinţilor monahi… – iar reacţia (şi de jos în sus, şi de sus în jos…) e foarte slabă…Aproape insesizabilă. Iar dacă nici nu (te) întrebi – ESTE CHIAR EGALĂ CU ZERO!!!… Şi totuşi, este vorba de sufletul nostru…AL TUTUROR românilor ortodocşi (…sau zişi/pretinşi „ortodocşi”…?!).

…„Coşul zilnic” bate („ocultează”…), constant, zbaterile sufletului/DUHULUI…

_______________

ÎMPOTRIVA “CUMANIZĂRII”, PRIN DL. NEAGU DJUVARA

(preferăm explicaţiile „necumăneşti” ale unui esoteric şi pe cele ale unui Haşdeu… – celor ale unui român care ne…înnegreşte cu falsităţi…)

Istoricul Neagu Djuvara, punând în discuţie originea voievozilor întemeietori ai Ţării Româneşti, Negru Vodă şi Basarab I, scrie o carte care, prin afirmaţiile ei, intrigă, cel puţin… o carte despre originile statale româneşti, bazată ( ni se spune…) pe argumente de ordin arheologic şi istoric. Ce afirmă domnul Neagu Djuvara şi, alături de el, o „anumită parte a presei”…de-o vreme încoace…? Afirmă că poporul român s-ar fi format cu ajutorul cumanilor, iar statul medieval românesc, în primul rând Ţara Românească, ar fi fost „vopsită bine”cu aceşti cumani… Unde vor fi dispărut, însă, românii… românii de până atunci…??? VALAHII, deh!… Aaa, păi, atât Negru Vodă, cât şi Basarab I „sunt cumani”!!!…înseşi numele lor o arată, limpede ca apa tulbure… Pentru Negru Vodă, explicaţia ţine de culoarea pielii – cumanii „aveau un ten închis la culoare”, zice istoricul Djuvara! – iar Basarab ar fi însemnând „tată conducător”…

Mulţumim frumos de „orientare”, domnule Djuvara! Dacă tot e să vorbim la modul „ipotetic”, atunci noi preferăm ipotezele care ne favorizează Neamul…(iar nu ni-l duc în nişte tenebre aiurite/aiuritoare…) – şi, şi mai bine, pe cele care sunt mai mult decât ipoteze deochiate: sunt explicaţii ŞTIINŢIFICE! Şi, deci, aduc Adevărul, pentru Neamul nostru! Şi, în acest caz, îi preferăm pe B.P. Haşdeu şi pe Vasile Lovinescu… – domnului Neagu Djuvara!

La esoteristul român Vasile Lovinescu, există două feluri de a-ţi lămuri el sensul unui cuvânt:

1-direct, traducând cuvântul… – destul de rar!

2-sugerând căi de conexiune semantică, pentru a rezulta un sens sintetico-mitic.

Să luăm pe rând lucrurile:

a-cazul lui “Negru Vodă”: onomastica legendarului ctitor de ţară se poate tălmăci, întâi, prin simbolistici conexe: se porneşte de la Novac=Înnoitorul; se sugerează că, dacă Kronos=neòteros=înnoitorul, înseamnă că şi Saturn=NEGRUL (CARE) ESTE IZVORUL ALBULUI-LUMINII!!! (Dacia Hiperboreană, Rosmarin, Buc., 1994, p. 33). La fel, Marea Neagră – are “două chei”: I- Cheia Soarelui-Leuke-Insula Serpilor (…acolo, în Insula Şerpilor, este Templul lui Apollon…de aceea ne-au “găbjit-o” ucrainienii… – au, şi politicienii lor, habar de esoterism… – şi ţin mult mai mult la interesul ţării lor, “cu tot nedreptul”, chiar – decât Emil Constantinescu şi Adrian Severin, “cu dreptul cel mai drept” al Neamului nostru…) + II – Cheia Lunii-Selina-Sulina-Selene…Deci, Marea Neagră ar trebui să însemne “IZVORUL LUMINII FORMEI CELEI BUNE” (ev=bun+ropa=forma…) – cf. p. 30.

…Dar tatăl lui Novac este IANCU(S)=IANUS(cf. p. 35), adică “zeul cu două feţe”, una spre trecut, cealaltă spre prezent, una spre întuneric, alta spre lumină…Deci, prin Tatăl-Iancu, Novac-ul devine izvorul dublu, concomitent al Luminii şi Întunericului…

…Dar şi Omul (…vârful muntos) este figura lui Saturn, Papaios=BĂTRÂNUL…(cf. p. 35). “Chiar pe vârful Omul (…) este un omphalos uriaş, de 10 metri înălţime şi 20 de metri lăţime. Este Geticus Polus, numit de popor OSIA LUMII şi BURICUL PĂMÂNTULUI”- op. cit., cf. 35. (Da, numai domnul Djuvara nu vrea să ne recunoască – hai, să zicem, n-om fi nici “Buricul Pământului”, dar măcar…nu cumani…).

Deci, noi, ca oameni, avem ambele izvoare, de “alb” şi de “negru”, în noi…Zalmoxis este Brahma Nirguna – “zeul suprem dacic este fără nume/calificare”(cf. Strabon), ci doar funcţional… – izvor al contrariilor…(À propos: acea “istorie”, cu Deceneus care coboară din vârf de munte, pentru a stârpi viţa-de-vie – este interpretată, la p. 37, de Vasile Lovinescu, drept salvarea Traciei de Nord-URANICE[Dacia], de influenţele dionysiace din Tracia de Sud, intrată sub nefastele perturbări spirituale, greco-oriental-persan-siriace…).

Deci, concluzia implicită: Negru Vodă este Izvorul Cosmic Absolut!

La p. 37, a aceleiaşi cărţi, apare o primă tălmăcire a cuvântului Sarab=rex et pontifex(”Sarabii cumulau ambele funcţii”). “Sarabii erau deasupra castelor, erau hamsa – ereditară, vizibilă şi accesibilă.” Şi, la p. 59:”Basarabia era numele unei caste şi nu al unei singure familii”.

Mai jos, se spune despre Sarabos Tereos (cf. Jordanès)=Sarab purtând Tiara. BanSarabos=Casta Suprem-Solară/Celestă… La fel si (S)Arabii…

Iată veriga de unire între Europa şi Asia: ARABII…(Nu prea ne convine, probabil, ACUM… – dar arabii au fost cei mai mari alchimisti ai Evului Mediu…).

Pe stema Valahiei se văd trei capete de Negri (n.n.: în sensul de “etiopieni”-lahi/popor esoteric/”plin de DUH”); iar pe acelea (n.n.: stemele) ale Moldovei – două chei încrucişate – având fiecare, la extremitatea superioară, 2 capete de Negri“…(cf. p. 61).

Dar dacă Zalmoxis=Saturn=Izvorul Dublu=Regele Lumii, înseamnă că şi Sarabii sunt Regii Lumii…pentru ca ei conduc funcţiunile Cerului si Pământului…Deci, şi Negru Voda este Sarab…

Să nu uităm că noi suntem “(v)lahi”=Negri-Saturnieni…SORI NEGRI-OCULŢI! (Precum Luceafărul eminescian…). Adică, Stăpânii-Regii Lumii…

Dar Arimoi/Arimii/Aresmoi/Oresmoi sunt nume care trimit si la Rama şi la Titani…(Typheus era Arimoi…), cei care l-au “înfruntat” pe Zeus, adică au “tentat” indistincţia sintetizantă, între uranic şi chtonian…între Negru si Alb…(Iată EURASIA, de care tot am vrea să se zică, într-o bună zi, că este continental unitar al civilizaţiei terestre…).

b-iată, însă, şi pasajele “directe”: “Descălecătorii (n.n.:Ţărilor române) sunt toţi din Transilvania (n.n: Adrian Bucurescu precizează, în Dacia secretă: HAR-DEAL…), ei sosesc dintr-un ţinut NEGRU sau sunt ei înşişi NEGRI. (…)Negru Vodă, ca iniţiator superior şi ca misionat(n.n.: sic! – cu misiune divină!) a realizat aici un suport spiritual, o manifestare pantaculară a misterelor din nou instituite de el, care au fost, în definitiv, o readaptare a tradiţiei dacice (n.n: readaptarea la tradiţia primordială se face, deci, fie de o personalitate divină sau cu funcţie divină, fie de Collegia fabrorum=comunităţi-congregaţii secrete=personalitaţi/spirite “colective”…UNU-ÎN-MAI-MULŢI, revenind la UNU… – iată şi comentariul lui V.Lovinescu: “de altfel, Ianus nu prezida, oare, Collegia fabrorum?”- cf. op. cit., p. 55) .

Şi Moldova este întemeiată de “Cel din Maramureş (Dragoş-Dragonul-Ouroboros-ul…)=Ţara Mureşului Negru”…Şi se merge pe alchimia “nunţii” dintre Căţeaua-Molda=Mercurul Lunar+Bourul-Urus (de aici, şi confuzia benefică dintre Bour şi Urs…în simbolizarea Pontifex-ului, a castei preoţilor/brahmanilor…)=Sulful Solar

***

Iată şi “întăriri” semantice, la p. 320, în Vasile Lovinescu, Creangă şi creanga de aur: “Sarab era descompus de Haşdeu în Sar si Ab(Ba): Sar=Soare, Principe, Domn, Sef – în sanscrită, Surya=Soare. Deci, Stăpânul, prin excelenţă al Lumii…SUR, în româneşte, denumeşte indistincţia dintre Eter şi TărieCal Sur=Cal Soare…Fiinţa transcendentă şi arsă de ETER…(…)”.

Ba sau Ab – înseamnă şi Şef, dar sugerează şi Copil – în sensul de izvor al Purităţii Eterice…Domn-Stăpân, sau Copil/Stăpân…(n.n: Fiii Soarelui-puritate esenţială/eternizată.. – maternitatea Anei Manolice semnifică tocmai această eternizare solară a Mânăstirii-Lume!).

“Profetul Muhamed spunea: “<<Ana Arab bila Ain>> – <<sunt Arab fără litera ain“>>- deci, rămâne RAB=DOMN=NUME EXCLUSIV DIVIN”.

Cam asta ar fi, la Vasile Lovinescu… – problema sensurilor/funcţiilor sacrale ale lui Negru Vodă/Basarabilor…Parcă sună mai nobil miturile vechi şi sfinte, cuvintele traduse din limbi reale, dar cu POVESTEA-MIT în ele, încă…decât aiuritoarele poveşti “cumăneşti”/”cumanizante”(după cele “romanizante”, ale altor falsificatori de istorie, care mai naivi, care mai puţin naivi… – deci, mai…”catolici”…), fără duh şi fără vreun rost, fără de vreun folos… – decât, poate, pentru detractorii şi aneantizatorii istoriei sacre a Neamului Românesc…al celor care scot pietrele sacre ale Sarmizegetusei, din locurile lor îndumnezeite/cosmicizate – pentru a le îngloba în temeliile motelurilor din zonă…şi asta, fără ca Ministerul Culturii, prin veneticii săi miniştri, măcar să se sinchisească…

Nici măcar nu ne trece prin minte că ilustrul domn Neagu Djuvara ar face parte dintre ei/aceştia (de care făcurăm vorbire mai sus…) – dar, hotărât lucru, “le dă (acestora) apă la moară”…”din gros”…

*****************

-Cf. V. Lovinescu, Dacia Hiperboreană, Rosmarin, Buc., 1994, p. 65:” Iosif din Arimateea, plecând pe o corabie cu Sfântul Graal, spre Marea Britanie, s-a oprit îndelung în cetatea SARAS, al cărui Rege era EVALAC(…). La sfârşitul Questei Graalului, <<din cauza păcatelor Bretonilor>>, Galaad, Perceval şi Bohor s-au îmbarcat cu Sfântul Potir în aceeaşi corabie, care îi duce până la Cetatea SARAS, al cărei Rege devine Galaad; acesta a închis Graalul în Templul Spiritual al acestei Cetăţi. Din Saras, au ieşit Sarazinii, spune povestea…Saras, Sarabii; Evalac, Valahii; Sarab transformat în Arab, denumire populară a Negrului, la fel ca Sarrasin (şi Maur) în Evul mediu Occidental. Resorbţia GRAALULUI în Templul Spiritual din SARAS, tot atâtea lucruri formidabile, greu de precizat, nu atât din pricina lipsei de fapte, ci pentru că sunt inefabile…”

Bine că domnul Djuvara transformă fapte deloc inefabile, în…falsuri „cu gură mare”…Foarte mare, incredibil de mare…şi goală…
_______________

DOCUMENTUL DE LA RAVENNA

În preambulul reflecţiilor noastre, nu putem trece peste faptul că acela care i-a condus, ca delegat al BOR, pe clericii ortodocşi, la dialogul teologic internaţional între BOR şi Biserica Romano-Catolică – a fost Arhiereul Vicar al Episcopiei Oradiei…Oradea este locul unde, acum două luni, egumenul Mânăstirii Huţa, Eftimie Mitra, prin decizie episcopală, a fost dat afară din stăreţie, pentru opiniile sale contrare „ecumenismului”(ca fiu preaiubit al new-age-ismului!)…Oradea este locul unde influenţa romano-catolică şi uniată (greco-catolică) este foarte mare, deci şi presiunile „cezaro-papale” sunt la fel de mari…Chiar nu se găsea vreun cleric „regăţean”, care să se afle deasupra tuturor suspiciunilor…???!!! …Întrebăm şi noi, că altceva, ce să mai facem, acum…?!

Venind „pe document”…După titlul Documentul de la Ravenna – urmează menţiunea: „document sub embargo: poate fi publicat doar după 15 noiembrie”. Apoi, abia, urmează enunţul tematicii documentului şi data…data a ce?! Cine a alcătuit Documentul?! L-au întocmit romano-catolicii , singuri-singurei, şi apoi i-au chemat pe ortodocşi, să vadă şi „proştii ăia bărboşi şi pletoşi”, ce „ocoşi”, fercheşi şi deştepţi foc, şi (o)culţi de mama focului, sunt papistaşii?!… – sau le-o fi trimis bucureştenilor de la Patriarhie „testul grilă” al textului, prin Internet?! Oricum, de niciunde nu rezultă că, la întocmirea Documentului, ar fi participat, fie şi formal, vreun ortodox…Da, să nu uităm formularea temei, mai mult subsidiară decât fundamentală, prin ecoul stânjenitor, permanent, al „subteranelor” textului…: „ „Consecinţe ecleziologice şi canonice ale naturii sacramentale a Bisericii: comuniune eclezială, sinodalitate şi autoritate”…Mda, e singurul loc unde nu-ţi ia ochii multitudinea de reluări redundante ale vocabukei „catolic”…

Locul şi data: „Ravenna, 13 octombrie 2007”…Ca să se ştie cine-i „jupânul”, cine mână caii şi pe unde…

Această menţiune („document sub embargo”), care reflectă o atitudine de discreţie cel puţin exagerată, dacă nu de-a dreptul suspectă – face ca documentul cu pricina să se înscrie mai curând între cele laice, decât între cele religioase. Cel puţin noi nu suntem de acord cu cuvântul „embargo”, când e vorba de Biserica Lui Hristos: e ca şi cum ai spune că-l pui pe Hristos-Lumina Lumii sub „embargo-oboroc”…Numai creştineşte nu sună!!! …Dar, să admitem că, prin această exprimare cu totul nefericită, s-ar fi înţeles că, întâi, Bisericile din ambele părţi ale Europei, şi din Răsărit, şi din Apus, au de gând să convorbească, întru adevărată sobornicitate, cu clericii şi monahii, pentru ca, apoi, după ce aceştia ar fi înţeles textul şi ar fi fost de acord cu toate cele ale Documentului de la Ravenna, să purceadă, fiecare în episcopia, parohia, mânăstirea ori schitul lui sâlhui, să propovăduiască poporenilor marile adevăruri şi revelaţii ale Documentului…Nici vorbă de aşa ceva!!! Am întrebat preoţi din toată ţara, inclusiv din Bucureşti – şi toţi mi-au spus că au auzit ei ceva despre Acordul de la Ravenna, dar…nu ştiau „cu ce se mănâncă”…

Atunci, de ce aţi pus „embargo” pe conţinutul Documentului, Prea Sfinţiţilor?! 13 octombrie-15 noiembrie…O lună şi două zile…Cam mult…Sau simţeaţi că lucrurile din el nu miros bine nici măcar pentru preasfinţiile dvs., şi că aveaţi nevoie de un răgaz spre a vă împăca chiar propriile conştiinţe…?!

În cele 46 de puncte ale acestui important Document – cu rost ori mai puţin, cuvântul „catolic” apare nu doar la fiecare punct, ci DE CÂTEVA ORI LA FIECARE PUNCT – parcă ar fi devenit o obsesie, ori o mantră de fascinaţie subliminală!!! Bine, înţelegem şi noi că, chipurile, voiaţi să subliniaţi faptul că Biserica-Hristos, chiar despărţită/despicată, de păcatele noastre istorice… – cât ale noastre, cât ale voastre… – domneşte, unică, pe deasupra de vremi şi de spaţii…ESTE A COSMOSULUI UMANO-DIVIN, în integralitatea lui…dar o spui o dată, şi bine! Se presupune că cititorii Documentului nu sunt oligofrenii, de prin şcolile speciale…căci, atunci, chiar că începe să ne pună serios pe gânduri rostul…”embargoului”!!!

Şi dacă, în Partea I, punctul 14, se recunoaşte că, în creştinism, „a conduce înseamnă a sluji” – atunci înseamnă că se recunoaşte şi că Documentul acesta, elaborat de vlădici, este spre a sluji „opincile”, adică pe oamenii simpli…(singuri spuneţi şi recunoaşteţi, la punctul 20, că „În virtutea Botezului care l-a făcut mădular al lui Hristos, fiecare botezat e chemat, potrivit darurilor Duhului Sfânt Unul, să slujească în comunitate” (cf. 1 Co 12, 4–27)”. Şi atunci, de ce pregetaţi, şi în ziua de azi, să puneţi în discuţie publică (după eventuala prezentare INTEGRALĂ a Documentului, de către preoţii parohi…care, din păcate, habar n-au de existenţa Documentului!!!), acest text?! Vă este frică de ceva, că aţi greşit, în acest text (în formulare ori conţinut) cu ceva?! Dacă DA – atunci, anulaţi-l, pentru că Hristos nu admite ambiguităţile parşive, gura cu limba despicată şerpeşte: „Ce este DA, să fie DA, ce este NU, să fie NU – căci mai mult decât atâta, de la Satana este!” – grăieşte El, cu dreptate, către apostoli…

Poate că vă mustră înţelesurile ascunse ale punctului 32, unde formularea „una şi catolică” („Fiecare Biserică locală e în comuniune nu numai cu Bisericile vecine, ci cu totalitatea Bisericilor locale, cu cele prezente acum în lume, cu cele care au fost de la început, cu cele care vor fi în viitor şi cu Biserica deja în slavă. Potrivit voinţei lui Hristos, Biserica e una şi indivizibilă, aceeaşi întotdeauna şi în orice loc. ambele noastre părţi mărturisesc în Simbolul niceo-constantinopolitan că Biserica e una şi catolică. Catolicitatea ei îmbrăţişează nu numai diversitatea comunităţilor umane, ci şi unitatea lor fundamentală”) se pare că ascunde o capcană semantică: Biserica Romano-Catolică nu apasă pe sensul spiritual-hristic al unităţii Bisericii, ci pe sensul cezaric, de „Biserică ATOTSTĂPÂNITOARE”, dictatorial-terestră, precum a fost în Evul Mediu apusean…precum tânjeşte şi se implică şi aţâţă, vinovat, (în) toate conflictele mondiale moderne… (dar, tot Hristos spune: „Ce folos că vei câştiga lumea întreagă, dacă-ţi vei pierde sufletul?”). Să nu uităm că, din primăvară, cu surle şi trâmbiţe, va veni în România, în plină zi, de data asta, „Opus DEI”, care numai din clerici nu e formată… – ci din mari potentaţi, bancheri, „lătrăi”/avocaţi, profesori universitari(?!) etc.

…Dar, poate, mai tare vă va fi mustrând cugetul, de puneţi textul sub „embargo”, pentru punctul 42: „Sinodalitatea la nivel universal exercitată în sinoade ecumenice implica un rol activ al episcopului Romei ca protos al episcopilor scaunelor mari în consensul episcopilor adunaţi. Deşi episcopul Romei n-a reunit Sinoadele Ecumenice din primele secole, nici n-a prezidat vreodată personal asupra lor, a fost cu toate acestea implicat îndeaproape în procesul luării deciziilor de aceste sinoade.”

Ne pisaţi cu Papa cel al vostru, „apuseanul” – şi bateţi ca apa-n piatră că el şi numai el „s-a implicat şi se implică”, mai pe faţă, mai „pe şest”, în toate Sinoadele Ecumenice, din vechimea primelor secole, şi până azi… (nu zic, am simţit şi noi, de departe, mirosul de pucioasă…): chiar dacă „n-a prezidat vreodată personal asupra lor, a fost cu toate acestea implicat îndeaproape în procesul luării deciziilor de aceste sinoade”…Măi, măi, măi… – şi ne mai mirăm de ce durează dihonia în lumea pământească, care s-ar vrea creştină, dar tot o-mpunge cineva dincotrova…de o mie de ani…!!!

Sub embargo sau nu, ACUM textul există. N-ar fi rău ca el să fie publicat de orice revistă ori ziar, clerical ori laic (de preferat, însă, clerical…pentru că am văzut, în „cazul Tanacu”, ce-i poate pielea presei laice, în goană turbată după „rating”…) – şi, apoi, discutat de preoţii parohi, în fiece bisericuţă românească…Dar, mai dihai decât orice, am dori, din rărunchi, să ştim ce anume a fost împuternicit/autorizat, de către Patriarhia BOR, Arhiereul Vicar al Episcopiei Oradiei, PETRONIU SĂLĂJANUL, să accepte, din tot acest text…şi, mai mult ca sigur, din multe alte texte adiţionale, care abia acelea, CU MULT MAI MULT DECÂT SIGUR, sunt sub un „embargo” de o străşnicie nemaiîntâlnită…cine ştie pentru câte luni ori ani… (oricât ar încerca vlădica , Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei – de fapt, foarte palid…de parcă ar fi văzut strigoi… – s-o dea „la întors”, tare încâlcit şi neconvingător, că, cică: „Delegaţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericii Romano Catolice nu au luat în discuţie şi nu au căzut de acord asupra faptului că episcopul Romei ar fi, în acest moment, primul între patriarhii lumii” – …dar, dacă n-o fi în ACEST moment, momentul 13 octombrie 2007 – păi, cine ştie, poate că s-o fi făcut de ALT moment – să zicem, de 1 februarie 2008… când episcopul Romei ar putea, foarte bine, să FIE/SĂ FI DEVENIT DEJA „primul între patriarhii lumii”… – mai ştii?! – …căci multe şi încurcate sunt căile Domnului…mai ales când ele trec, ireversibil, pe la Vatican-Ravenna…)

Dar Adevărul va ieşi la suprafaţă, CA TOTDEAUNA – precum „oleul/untdelemnul deasupra apei”…

_______________

EU NU-ŢI DAU BANI, MERCENARULE SUA !

Mercenarii români, care au fost răniţi în Iraq, Afghanistan, Kossovo etc. – vor să primească toate drepturile veteranilor de război!!! – precum eroii noştri naţionali, care au luptat, vărsându-şi sângele, pentru România şi Neamul Românesc, în cele două războate mondiale!!!

Nu vă este ruşine, iudelor?! Pentru 30 de arginţi, v-aţi vândut omenia, celui care purta punga, iar nu celui care vă avea sufletele-n palmă-Hristosul Neamurilor Pământului! Căci „la Tronul Dumnezeiesc se vor înfăţişa Neamurile, cu regii şi împăraţii lor!” – spune apocalipticul Ioan din Patmos!!!

După ce că m-ai făcut de ruşine, pe mine, român-moştenitor al străbunilor mei, care doar pământul Patriei lor Sfinte şi l-au apărat (…chiar dacă se spune că Antonescu a „mânat” români dincolo de graniţe: un război pentru întregirea graniţelor trebuia dus la bun sfârşit, alături de cel care-ţi garantase acea re-întregire!!! – dar ce re-întregire garantează NATO/SUA, care-şi dau mâna cu Putin şi cu oricine le-ar aduce toate resursele energetice ale Terrei pe masă!!!…oare vom fi uitat cum ne-au vândut, la Yalta, pe şerveţelul de şters la gură, lui Stalin?! – şi- apoi, cine mai poate şti ce-au discutat diavolii de la Malta…?! ) – şi, fără măcar să mă întrebi, printr-un foarte legitim referendum, dacă accept sau nu să-mi trimit băiaţii/copiii în state/la popoare care nu ne făcuseră nimic, nici mie, nici Patriei mele – ba, mai mult, prin acţiunea ta lacomă şi înjositoare de Neam şi Tradiţie, ai adus spectrul unui război şi al unor răzbunări, cu totul străine de interesul nostru naţional – ai obrazul să ceri a fi recompensat precum eroii de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz – sau Odessa, Iaşi, Satu Mare…?!

Nu, niciodată nu voi putea să te pun lângă tatăl meu, care şi-a şiroit sângele, lăsând urme cu propriul sânge, pe două continente, pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei, Ţinutului Herţei şi Ardealului de Nord!!! Du-te să te plătească stăpânii tăi, killer-ii Nato (unde conduc, de fapt, fără replică, SUA!!!)!!! … Cei care, de Paştele Ortodox, prin trădarea mişelească, de „lege strămoşească ortodoxă”, a lui Emil Constantinescu (care le-a dat dreptul să decoleze avioanelor/bombardiere NATO-SUA, de pe aeroporturile Timişoara şi Arad!), au lansat, asupra fraţilor ortodocşi sârbi (asupra copiilor, femeilor şi bătrânilor eroici, din Serbia, care se plimbau, de sărbătoarea Învierii lui Hristos, pe podurile de peste Dunăre, Drina etc., ca să le salveze…) bombe pe care scria „Paşte fericit!”…Şi ştii, mercenarule/iudă, care, pentru 30 de arginţi, ai fi fost în stare să fii şi tu în carlinga bombardierelor NATO – ştii pe cine au bombardat, de fapt, întâi şi întâi, killer-ii SUA? Pe fraţii mei aromânii din Novy Sad!!!

Tu nu ştii ce-nseamnă Patrie, Neam – tu eşti al Pustiului! Dacă erai, cu adevărat, nevoiaş şi lipsit, de ce n-ai venit lângă neamurile mele, să ari, cinstit, pământul Patriei Sfinte şi pentru oameni de tot soiul roditoare… – că dacă dă tuturor străinilor şi liftelor roade, crezi că nu ţi-ar fi dat şi ţie?! Dacă aş accepta să-ţi dau ţie bani, dacă aş accepta să te numesc pe tine „veteran de război” – înseamnă că aş accepta să scot din mormânt oasele tatălui meu şi ale unchilor mei, ale tuturor plugarilor şi ciobanilor cinstiţi ai Neamului meu – şi să le scuip!!! Ce „veteran” eşti tu?! Ai „îmbătrânit” ucigând oameni nevinovaţi, care nu ţi-au făcut ţie şi Neamului tău Sfânt – nimic?! Ce „război”?! Războiul bandiţilor petrolişti SUA, care ucid familii întregi de irakieni, afghani (şi nu numai!) – numind cadavrele copiilor, femeilor, bătrânilor – „pagube colaterale”???!!!

Nu-ţi dau ţie bani, mercenarule NATO/SUA – cel mult întreg dispreţul meu! Ar sări din groapă morţii mei, dacă ţi-aş plăti ţie fie şi un leu, pentru că ai „produs”(!!!) morţii şi jalea altor neamuri, care nu se ştiu cu absolut nimic vinovate faţă de noi, românii!!!

Tu nu eşti român, mercenarule! Nici un mercenar nu are Patrie, ci stăpâni!

Du-te la stăpânii tăi, să-ţi dea banii mânjiţi de sângele şi lacrimile familiilor masacrate de „hegemonii” Lumii!!!

Eu îmi respect morţii şi torturaţii mei, mercenarule! Eu nu-ţi voi da banii Iudei, căci aş fi cât şi tine de Iudă, mercenarule!!! Rănile tale, dacă vor fi fiind, nu sunt şi rănile Neamului meu!!! Nici măcar rănile stăpânilor tăi, petroliştii… – care te mână ca pe-un prost, să mori pentru cei 30 de arginţi, pe care ţi-i zvârl ei, ca la câini!!! Al cui eşti tu, cine te-a născut pe tine, de fapt, mercenarule?! Ciuma, urgia Satanei şi Pustia te-au născut pe tine, lacomule şi rătăcitule!!!

…Şi n-am nevoie de blesteme în plus, de la părinţii şi moşii mei – căci, şi-aşa, prin atitudinea noastră slugarnică, criminal de slugarnică! – am atras asupra Neamului nostru destule blesteme de la părinţi şi strămoşi… – destule puhoaie şi pârjol şi cutremure şi plânset şi vaiet se revarsă peste Patria mea, mercenarule – şi fără să-ţi întăresc eu ţie, prin plata mea, zapisul de ucigaş plătit!!!

Eu nu dau bani celor care aduc şi întăresc blestemele asupra Patriei şi Neamului meu, mercenarule!!!

_______________

HÂRŢOGARII ŞI …PUŢITUL PRIN „STICLĂ”

Doru Ţuluş cel celebru, procurorul-şef al DNA, după ce a fost exonerat de orice vină şi acuzaţie, cu privire la abuzuri, nereguli etc. – a fost întrebat, de o ziaristă, aflată în disperare de cauză: „Bine, domnule procuror-şef, dar cu dezordinea şi neregulile din sectorul dvs., cum rămâne?!” – a răspuns, solemn precum profetul Isaiia: „Voi acoperi totul cu hârtii!

Păi, chiar aşa! Ce ar mai putea să facă altceva, un slujbaş de stat al României de azi?! Hârţoagele salvează mârţoagele!

Pe timpul lui Ceauşescu, Dumnezeu să-l ierte, birocraţia atinsese culmi destul de respectabile – iar şefii de prin instituţiile de pe unde „tăceau şi furau” (…deh, doar erau „parohiile” lor…), cum să apară, muritorilor de rând, „ca lacrima” de curaţi?! Se ascundeau sub hârţoage…

A fost asasinat Ceauşescu – Dumnezeu să-l ierte, n-am să înţeleg niciodată, deplin, de ce… – poate pentru că refuzase să se ascundă, şi el, sub mormane de hârţoage… – şi a venit drăguţa de „democraţie”…Minune mare!!!… – dar maldărul de hârţoage este şi mai mare, creşte, ca Făt-Frumos, într-o zi, cât pe vremea „tiranului” – într-un an!!! N-a existat director de şcoală, din reţeaua de învăţământ, care să nu urle, în oricare Consiliu profesoral: „Acoperiţi-vă de hârtii!!! Altfel nu scăpaţi de răspundere!!!”…Poftim?! De răspundere?! Care răspundere?…Păi, spre exemplu, un elev, în aşteptatea profesorului, sau chiar cu profesorul în clasă, bagă degetele-n priză şi…cum altfel?…moare…Cum iese „organizatorul locului de muncă” – „basma curată”, „lacrima Christi”?! Simplu: prin hârtii/hârţoage!!! Dacă elevul a semnat procesul verbal de protecţia muncii, e ca şi cum respectivul elev n-a murit!!! Ci…a înviat, întru preasfintele şi miraculoasele hârţoage!!! Profesorul nu mai poate avea remuşcări, insomnii…dacă e acoperit de hârtii!…

A murit un elev pe trecerea de pietoni, sau înafara ei…De ce îl plângeţi?! Undeva, într-un sertar (aiurea! – acum, în cadrul şcolilor, SUNT CAMERE ÎNTREGI, SPECIALE, CARE DEPOZITEAZĂ PROCESELE VERBALE…ş.c.l.) – este un proces verbal, privind „prelucrarea regulilor de circulaţie către elevi”…Totul e salvat…(mai puţin viaţa năvlegului de copil, pe care l-a storcit TIR-ul…).

Un bloc a sărit în aer, fireşte, ducând spre o lume mai bună, cca. 100 de locatari…Nu-i nimic! NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC!!! Fiţi convinţi că firma de gaze are O STIVĂ, MĂCAR CÂT BLOCUL „SĂRIT”…de procese verbale, prin care, cum altfel, „mortul/morţii e/sunt de vină” etc. etc.

Ce miraculoasă metodă au găsit birocraţii, pentru eliminarea/purgarea de conştiinţă/suflet: SFINTELE HÂRŢOAGE!!!

Văd că nimeni nu găseşte în el îndemnul şi revolta legitimă (aş zice eu…dar cine m-ascultă pe mine?!…) de a striga, din fundul bojocilor, odată pentru totdeauna, văzând cum, în lumea asta, a instituţiilor birocratice, se adună himalaie întregi de hârţoage, absolut inutile, la care s-a muncit pe brânci, zi şi noapte, în vreme ce treburile cu adevărat grave şi vitale au fost lăsate baltă: „HO! AJUNGE, HÂRŢOGARILOR!!! MAI APUCAŢI-VĂ ŞI VOI DE VREO TREABĂ, ŞI LĂSAŢI-NE ŞI PE NOI, SĂ NE FACEM TREABA, PENTRU CARE AM FOST MENIŢI ŞI PENTRU CARE NE-AM TOCIT COATELE PE BĂNCILE TUTUROR ŞCOLILOR, O VIAŢĂ ÎNTREAGĂ!!!”

…Mă întorc la sectorul pe care-l cunosc cel mai bine – „parohia” adomniţească: învăţământul…Şcolile de azi se confruntă cu probleme pe care, înainte de 1989, nimeni nu şi le-ar fi, măcar, imaginat : o lipsă totală de motivaţie (a elevilor, dar şi a profesorilor, faţă de „carte”/”făcutul cărţii”…), subfinanţare tragică, de se uită elevii, toată ziua, nu la profesori şi la materialele lor didactice, ci la tavan… – făcând pariuri: „Cade azi…sau cade mâine… – peste noi şi peste deştepţii ăştia de profi?!”… – te trezeşti, de la o zi la alta, ca diriginte sau simplu profesor, că orbeşti: azi nu-l vezi pe un elev din banca a treia, mâine nu vezi patru elevi din primele bănci…poimâine dispar clasele cu totul…”Doamne, ce-i cu mine?!” – şi vrei să-ţi iei învoire, ca să faci coadă la Oftalmologie …Nu te ajută! Nimic şi nimeni nu te mai ajută!!! Elevii au devenit, peste noapte, BA CHIAR FĂRĂ ŞTIREA PĂRINŢILOR, CARE DORMEAU ÎN ACELAŞI PAT CU EI!!!… – „căpşunari” în Spania, „măslinari” prin Grecia, „ şuţi”prin Germania etc. Chiar nimic să nu te mai ajută să-ţi re-capeţi percepţia vizuală?! Ba bine că nu!!! Du-te fuguţa la cabinetul din şcoală, pe uşa căruia scrie „CALITATE”!!! Acolo îţi vei redobândi nu doar vederea, ci vei căpăta chiar…noi „vederi”: totul este excepţional (… „de bine”, cum altfel?!), elevii sunt mai muncitori, conştiincioşi, responsabili şi…prezenţi (în tot felul!), mai mult decât niciodată…(şi scrie acolo şi din ce cauze: au ascultat, în sfârşit…nu sfaturile profesorilor diriginţi… – astea-s prostii de „boşorogi”!!! – ci pe „Animal X”, „Rinocer Y” sau „Mistreţ Z” – … şi, în general, pe toţi rocker-ii şi punk-erii tămăduitori ai Pământului!!!…- că veni vorba: tare ieftin se mai vând tinerii de azi!!!… – nici nu-şi dau seama că sunt cumpăraţi/mituiţi, cu câte o zarvă/infern sonor/ă, care scormoneşte în ei, ca gheara dracului, cele mai josnice instincte…) – nu-i aşa că v-a venit la loc nu doar vederea, ci şi…inima?! Totu-i „naşpa”, „marfă” şi „OK”!!! Profesorii se întrec în realizări „epocale”, cu aceşti elevi mereu prezenţi…prin senina şi constanta lor absenţă… – profesorii au intrat în MAREA ÎNTRECERE (socialistă?…non-socialistă?…liberală? …- mai reflectăm la „nomenclatură”… – dar parcă tot ne sună în urechi „Ilenuţa tractorista”…sau, poate mă înşel: „Coana Miţa biciclista”…?!) …şi, ce să mai zicem?! Totul e MUUUULT mai bine decât înainte şi, în general, trăim într-un rai…Un rai „celulozic”…

Spune lumea că doar calculatorul şi Internetul, eventual televizorul – sunt „dumnezeii” salvatori ai epocii noastre…Eu aş adăuga, din toată inima, şi această miraculoasă şi atât de re-vitalizantă, fortifiantă etc. „virtualitate hârţogărească…” . Fără ea…ne-am simţi mai…puţin oameni…Aşa…- ei, aşa, chiar dacă SUNTEM ne-oameni, ne simţim … SUPRA-OAMENI!!! Dumnezeu?! Ce nevoie mai ai de Dumnezeu, când sfânta hârţogăraie învie oameni, modifică realitatea, cu 180 de grade (…de fapt, cu 360…- dar asta n-o ştim decât noi…sssttt!) etc.?!

…Acum vreo trei ani, ducându-mă, pe coridor, spre clasa unde aveam oră, am avut o viziune coşmarescă: UN MORMAN IMENS , CÂT O PIRAMIDĂ, DE HÂRŢOAGE, MERGÂND PE DOUĂ PICIOARE!!!…Nu era, mi-am dat seama ulterior, decât o colegă de-a mea, mai mică de statură, pe care, deci, o depăşea, în înălţime, piramida de hârţoage… – colegă care urma să se prezinte la doamna ei inspectoare de specialitate, în vederea iminentului examen de definitivat…Inspectoarea a uitat cu desăvârşire că mai există şi locaşul numit „sală de clasă”, cu elevi cărora biata mea colegă se străduise, din răsputeri, timp de doi ani şi ceva, să le „inculce” ideea că mai există şi alte limbi decât cea a lui Becali…de exemplu, Româna şi Franceza…Credeţi că, măcar o clipă, ne-numita (acum…) de mine inspectoare, s-a lăsat intimidată, de faptul că i-am reamintit (în calitatea mea de „şef de catedră”…), de această „realitate vetustă”, precum că munca profesorului adevărat se face şi se vede la ora cu elevii, la „munca de la catedră”, iar nu în hârţoagele „montane”/”montagnarde”?! Aţi ghicit din prima: NICI VORBĂ!!!…Şi i-a dat respectivei colege „suficient”…în sensul că piramida de hârţoage trebuia să fie MUNTE!!!

…Aşa că, din partea actualului MEC, toată lumea, elevi şi profesori, se poate duce frumuşel acasă, 365 de zile (cu nopţi cu tot!) din an… – cu o singură condiţie: să lase, pe masa din cancelarie, la fiecare 15 septembrie, HÂRDĂUL CU HÂRŢOAGE…Atât…Nu-i, oare, dumnezeieşte de frumos şi…”de calitate”, TOTUL, în fascinanta noastră Românie (…ca şi în celelate birocraţii terestre, de altfel…căci, ce o fi altceva decât o imensă/stufoasă birocraţie de păcălici, mult trâmbiţata Uniune Europeană?! …Sau alte astfel de organisme so-lemne…”ejusdem farinae”?!)???!!!

…A propos de hârţoage, deci şi, implicit, de dosare…Ieri-seară, pe 23 octombrie 2007, când am deschis televizorul, m-a pocnit drept în nări, cu repercusiuni ale durerii drept în moalele capului, o putoare insuportabilă…de picioare nespălate şi de minte încreţită…”M-am prins” imediat de ce şi ce era: de pe „sticlă”, mă privea…emisiunea „Între bine şi rău”, a lui Liviu Mihaiu, care stă, ca moderator, numai în partea dreaptă a ecranului…Că mânca tahâm cu lingura mare, despre dosarele preoţilor şi ierarhilor ortodocşi (…CARE SUNT CIUMA ROMÂNIEI!!!… – Ortodoxia asta, câtă insomnie provoacă unora… – …de ale celor catolici ori greco-catolici, ori sectanţi de toată mâna şi minciuna, nici n-a fost vreodată vorba, fireşte…), că nu înţelegea (cum naiba?! – păi verbul „a înţelege” este chiar antonimul lui „Liviu Mihaiu”!) ce înseamnă martiriul preoţilor ortodocşi, pentru a salva cultura şi cultul dumnezeiesc al Neamului Românesc… – ci înţelegea doar „martiriul” rabinului-şef Moses Rosen, dinainte de 1989, care ar fi spus (de parcă noi n-am fi ştiut-o de mult!) că „se înţelege şi cu Diavolul, numai să propăşească Comunitatea evreiască din România” (… conjuncţia cu valoare adverbială „şi” era complet de prisos… – iar de „propăşit”… „se propăşeau” coreligionarii eminenţei sale Moses Rosen prin Mossad, mai rentabil decât prin Securitatea românească, pe spinările arabilor sfârtecaţi de rachete…şi ale „fraierilor/fraieriţilor” lumii…) – că-că-că… – astea toate le ştiam de mult. Genialitatea gibonesco-mihăi(u)nă este celebră, de-acuma…Invitaţii săi (excepţie făcând, că nu se poate niciodată Rai fără Şarpe… – Gabriel Andreescu…), însă, chiar şi hârţogarul de la CNSAS (Laurenţiu Tănasă), ba chiar şi „defectorul patriot” Liviu Turcu…au păstrat dreapta măsură, în discursul lor, mai ales după intervenţia vehementă a dlui Dan Ciachir, care a subliniat că, orice preot, în regimuri proclamat atee, are o misiune sfântă de împlinit, faţă de Neamul pe care trebuie să-l aducă în faţa lui Dumnezeu, şi, deci, orice preot a fost tratat cu mult mai multă severitate, violenţă, de Securitate (…cel puţin violenţă psihică…dar ţin minte că îmi spunea un bun prieten de-al meu că, pe cam toţi absolvenţii de seminar, caiafele din MApN îi repartizau după recrutare, separat, la Caracal, în batalioane disciplinare, şi anume în sectorul cu homosexuali… – nu-l întrebaţi pe Ceauşescu din groapă, nu tot răscoliţi praful din hârţoagele prefabricate ale preoţilor! – …una bucată dosar a „scăpat”, MINUNE!!! – „persoană importantă, nu spui ţine!”… – arsă, acea „una/unica bucată dosar”, de înseşi blagorodniciile lor, „securiştii”…?! – mai bine întrebaţi-i „ de sănătate” pe cei care, EFECTIV, au fost torţionari şi au creat, PREMEDITAT!!! – imaginea de infern, pentru regimul naţional-comunist, al lui Ceauşescu!!! – şi nu trebuie să faceţi drum lung, nu aveţi a vă deranja multe „poştii”, că vă stau chiar sub nas, prin Parlament şi prin „încrengăturile” Mafiei guvernamentale…).

Nu, nimic din ce s-a discutat nu era, pentru mine, nou… – când, deodată, pe scrolul emisiunii a apărut „panseul de milioane” al unui „tânăr elev” gălăţean: „Biserica e o prostie! Americanii tocmai au trimis o navetă spaţială către Dumnezeu!

Ei, vedeţi ce fel de lighioane naşte Epoca Hârţogarilor/Hârţoagelor cretine?! Ce să mai comentezi, la una ca „asta”, care reflectă, drept „culme a intensităţii intelectuale”, cât de preţios este, în orice şcoală, din România contemporană, sectorul celulozo-faraonic, numit „Calitate”?! Nu-ţi vine nici măcar, precum slobodului la gură show-man TV, Mircea Badea, să-i zici, cu buzele maxim umflate: „BBBOULE!”…Pentru că, chiar dacă boul se supune (…dar fără „instrucţiunile” vitale din flagelul hârţoagelor!), şi este „manipulat” de plugar sau căruţaş… – are el un stoicism cvasi-religios al tăcerii, de care sus-menţionatul „tânăr elev” gălăţean nu s-a contaminat…Ioc! Păcat…

Totdeauna, epocile de hiperdimensionare a birocraţiei hârţogăreşti (care acoperă, de fapt, o gravă şi letală corupţie fizică şi morală!!!) au prefigurat căderea Marilor Imperii…Roman, Otoman…urmează cel „Bush-man”… – dar, salvaţi-vă, măcar voi, cei care nu faceţi/refuzaţi să faceţi parte din imperiile Prostiei, Hoţiei Generalizate şi Crimei Mondializate (…”mondializare”, pentru a ne face complici la dezastru, pe toţi…precum comunismul bolşevic tindea să facă, în ultimele lui ceasuri, cât mai mulţi „membri de partid”… – n-a apucat, totuşi, să-i facă pe toţi…)!!!…dar acoperite prin HÂRŢOGĂRIA STRIVITOARE ŞI SUFOCANTĂ DE VIAŢĂ/ADEVĂR/SUFLET(deci, de HRISTOS, Cel din sufletele noastre…!!!).

NU ACCEPTAŢI HÂRŢOGARO-CRAŢIA!!!…Altfel, veţi trimite, şi voi, „navete” spre Dumnezeul Măgarilor…unde veţi constata că e VID…Numele spiritualist al „vidului”?! Se cunoaşte!!!

_______________

INVĂŢĂMÂNTUL POLITICO-IDELOGIC „REDIVIVUS“…

Măi oameni buni şi încă români, s-a pus în România de-un minister „care nu s-a mai văzut”, vorba lui Tăriceanu Cel Fără de Acuzativ…MECT-ul slugoilor liberali din România, scoţând din Programa de bacalaureat toată literatura românilor, propune un învăţământ politic „redivivus”…dar LA EXAMENUL DE ROMÂNĂ, IAR NU ÎN ŞEDINŢĂ!!! (Pe vremuri, învăţământul ideologic comunist se făcea pe „front mare”, în „FUS”-uri/FDUS-uri, dar destul de discret, neamestecându-se DELOC fiinţa/ŞCOALA naţională românească, examenele etc. – cu…”învăţăturile partidului”!!! Acum, Partidul UNIC este…însăşi UE, cu comenzile ei cazarmageşti!!!).

Ce spune huhurezo-cimpanzeul Adomniţei? Că elevii de liceu „trebuie să fie ancoraţi în realitate”!!! D-aia scoate din Programa de bacalaureat pe Aminul-EMINESCU!!! În care realitate, nestimabile lingău?! La ocupaţia rusească bolşevică, se scanda, de voie de nevoie, cu „entuziasm popular” (că, altfel, dracu’ te lua!): „Stalin şi poporul rus/Libertate ne-au adus!” Acum, în „realitatea” curentă, se pare că, foarte curând, vom striga, cu acelaşi „entuziasm de mase”înnebunite de fericiri şi delicii alese: „Uniunea Europeană/ Ne dă gay şi ne ia hrană”…

…Deci, în „realitatea” propusă de komisarii europeni?! Păi, „realitatea” de UE, prin komisarii exoftalmici şi buzaţi, precum caraşii chinezeşti, ori babuinii (depinde dacă priveşti întâi spre Scheele, apoi spre Barroso-Fratini, sau invers…), este ESCROCHERIA PIŞICHERILOR ŞI CRIMINALILOR MORALI – o „realitate” de care vor să scape, ACUM, state onorabile, care au fost prostite „din repezeală de mână şi nebăgare de seamă”, precum Franţa, Olanda, Irlanda, Danemarca… – dar nu prea mai pot, din pricina „mrejei de fier”, a unei legislaţii de „codrul Vlăsiei”, pe care au ţesut-o, de la cap spre picioarele noastre, naivilor (dar şi neconsultaţilor prin referendum, şi dezinformaţi…”cât cuprinde”!!!) – crâncenii păcălici mondialisto-globalişti…

…În cea propusă de Tismeneţki?! Păi, realitatea propusă de promotorul comunismului în România (unde taică-su a adus comunismul bolşevic, pe tancurile sovietice, iar fiul a slăvit-o în presa manipulatoare, „idem” bolşevică”!) – este o cacialma greţoasă!!! ÎN CARE REALITATE SĂ NE ANCORĂM COPIII, ASINILOR DIN MECT???!!!

Ia faceţi voi „hopa jos”, şi lăsaţi-ne în durerea noastră! N-o să renunţăm, de dragul unui lingău paranoic, ales de o şleahtă de ghibirdici, ca bulibaşă în MECT – la FIINŢA NOASTRĂ NAŢIONALĂ, la Duhul nostru-Eminescu – măi, vampirilor de doi bani grămada!

…Şi mai iese pe post un bozgoraş penibil şi „nanistic” (de la „nani-nani, puiul vamei”…de la Borş, fireşte…), Gyuri Pascu, care propune românilor…SĂ NU SE MAI DEŞTEPTE: „Imnul actual al României – zice cobzarul de la vama Borş – trebuie schimbat, căci s-a văzut, la Campionatul European de Fotbal, că e prea lung, fotbaliştii se-ncurcau… şi nu se potriveşte cu astfel de festivităţi şi evenimente…

Măi Gyurică, foaie verde şi-o… nimică… – unde ai văzut tu că fotbaliştii se-ncurcau?! Tu-i confunzi pe fotbaliştii naţionalei României, cu golanul de Băsescu, cel care, abia „prezidenţiabil”, în emisiunea lui Turcescu (pe-atunci, „opoziţionist”…), habar n-avea de cuvintele imnului naţional…: „Deşteaptă-te…române…din somnul în…în care te-ntăriră…” Măi sculă mică şi ghiurică, tu te-ai uitat, oare, cum li se umflau arterele şi muşchii gâtului, de înverşunare vulturească şi de încredere, lui Chivu et Comp., când cântau despre „barbarii de tirani”, pe care ei nu-i voiau, ca golanul de la Cotroceni, „întăriţi”…şi cât o fi fost Franţa campioană şi vicecampioană, europeană şi mondială, nu s-a prea „întărit”, în faţa României…n-a prea mişcat „în front”, în faţa determinării şi încrâncenării de războinici autentici, a „băieţilor” noştri…?! Şi tu, nemernic pigmeu, nu ştii nici Legea Adrian Păunescu, prin care, pentru intonarea Imnului naţional al României, au fost selectate doar patru strofe – cele mai reprezentative, pentru lecuirea belelelor noastre spirituale…Aşa că puţin ne doare de „evenimentele şi festivităţile” UE şi UEFA şi…Noi avem de rezolvat problemele, infinit mai presante, ale spiritualităţii româneşti. Sau, cum zice, în cartea sa Cine suntem, Dan Puric, ucenicul întru iniţiere ortodoxă al răposatului ieromonah Athanasie, de la Petru-Vodă: „Să propunem/impunem (n.n.: cu Duhul blândeţii, dar ferm…) UE – Programul de Ridicare a României!”

Măi, ghiuricilor, eu ştiu că voi ne-aţi vrea pe noi, românii, adormiţi pe veci şi buni de călcat în picioare…mereu şi mereu, fără nicio hodină… – dar, vorba lui Coşbuc, din Graiul neamului:”Neam român! Cu ură mare/Vor căta mereu duşmanii (nota mea: adomniţoii, ghiuricii „et ejusdem farinae”…)/Graiului român pierzare; /Dar să piară ei cu toţii:/ Nu l-am dat – şi nici nepoţii/Nu-l vor da!

Puteţi voi să vă puneţi şi-n cap, şi-n limbă, trădătorilor şi manipulatorilor… – : „Nu l-am dat (graiul şi dorul de deşteptare întru Logos Dumnezeiesc!) – şi nici nepoţii/ Nu-l vor da!” – nu vom da/preda la UE, ca pe nişte „relicve vetuste şi ruşinoase”… – nici graiul, şi nici pe Duhul Graiului Românesc: pe EMINESCU-AMINUL!!! N-aveţi decât să şi crăpaţi! Am auzit că s-a făcut în Bucureşti un Târg de obiecte funerare: copârşee cu frigider, copârşee cu şampanie, copârşee în formă de cruce…Folosiţi-le, cu spor, nenorociţilor, care ne vreţi tot adormiţi şi tot fără vreo stea de noroc la Dumnezeu, în Ceruri…Hai şi hodiniţi-vă în pace, harnicilor demolatori de spirit naţional!

…Decât un „ghiurică”, poate va veni un homeric seraf umil, precum a fost, la Marele Preot al Neamului Românesc – Octavian Goga, bietul şi regalul ţigan Lae Chiorul – care, prin scripca lui orfică, va “întoarce pe dos” lumea, dintr-o CÂNTARE…va transforma Lacrima Neamului Românesc, întru Cântec al Lui Dumnezeu – în Nou Destin al Neamului: “S-ar întuneca pământul,/C-ar veni, veni, ţigane,/Toate stelele s-asculte/Glasul strunei năzdrăvane.//Blând zâmbire-ar milostivul…/Iar din geana lui de-argint/Lacrim-ar cădea-n adâncul/Norilor de mărgărint.//Ni s-ar stinge-atunci necazul/Ce de mult ne petrecea:/ Între stelele de pază/Am avea şi noi o stea”.

Huşşş, din ograda noastră, întunecătorilor de Stea Românesc-Dumnezeiască!

_______________

NEDUMERIRI DUREROASE

Prieteni nedumeriţi din Ardeal mă întreabă dacă noul Patriarh este iubit în Bucovina si Moldova… – pentru ca, altfel, nu-şi explică alegerea lui, de către ANB…

…Nu, IPSS (viitorul Preafericit…) Daniel nu este iubit de nimeni de la noi, din Bucovina: îmi pare rău s-o spun, dar IPSS Daniel n-a grăit adevărul, când a vorbit (şi, mai ales, a pus propaganda să vorbească…!) despre “realizările” lui la sfintele mânăstiri voievodale bucovinene…Eu sunt omul locului, pe mine nu mă poate “duce cu preşul”…Am scris în acest sens, nu demult, un material pe care l-am publicat în revista Contraatac, de la Adjud… – Batjocorirea patrimoniului National! (pelerinaj într-o rană deschisă: Bucovina românească, azi…). Scriere perfect inutilă…pentru că alegerile de Patriarh s-au făcut cum s-au făcut, nu mai insist…

Iar aici, în Moldova de Mijloc-Sud, oamenii sunt indiferenţi APROAPE COMPLET… – faţă de chestiunea Patriarhului… – …şi nu prea au dreptate şi nici dreptul să fie aşa! Pentru că e vorba de un Intâistătător foarte tânăr – deci, în mod normal, e/va fi vorba de o foarte lungă perioadă de “păstorire”, de către el-Daniel, asupra românilor… – şi semnele augurale nu sunt dintre cele mai bune…

Doar pentru zona Iaşului a facut foarte multe… – de fapt, acolo şi-a şi făcut propaganda…!!! Dar, să mă ierte Dumnezeu, românilor ortodocşi de azi nu ştiu dacă le era de lipsă, în primul rand, un “manager”… – cât, cred eu, cu capul meu prost – înainte de orice, aveau nevoie de un urmaş demn al Preafericitului Teoctist, care să-i ţină uniţi în credinţa străbună, împotriva marilor urgii şi ispite ale necredinţei, desfrâului, egoismului/ individualismului, lăcomiei criminale, necuviinţei, pervertirii şi iresponsabilităţii morale… – care tot năvălesc dinspre Apus/Amurg…

Şi se mai şopteşte asupra multor aspecte ale personalităţii sale… – neuitându-se că l-a premiat, cu un înalt premiu bisericesc, pe rocker-ul Vlad Craioveanu, supranumit, de unii, “Bucifal”…şi că “manageriat”-ul IPSS Daniel seamănă, mai curând, a strângere de avere cezarico-papistaşă, decât a smerită jertfă ortodoxă, pentru/întru Hristos…

…Să dea Dumnezeu să mă înşel (îmi doresc fierbinte să mă înşel!!!), dar nu prea cred: vor veni/vin, deja, vremuri de mare primejdie a Duhului, iar noi suntem singuri şi începe turma să se cam risipească…spre bucuria lupilor flămânzi…

Aş vrea, din adâncul sufletului, să greşesc, în această privinţă – si să-i dea Dumnezeu Preafericitului Daniel UN NOU SUFLET… – să aibă o sfânta viziune, POGORĂMÂNT AL SFÂNTULUI DUH ŞI PORUNCĂ SCRISĂ PE CERURI CU FOC!!! – prin care să i se arate Calea cea Adevărată şi Dreaptă, pe care trebuie să călăuzească el Neamul Românesc…

_______________

PARAZITISMUL PERNICIOS AL AŞA-ZISEI „DEMOCRAŢII”…

Ne uităm, uimiţi, în aceste zile, cărora li s-a zis: „zilele campaniei electorale”…Şi ne uităm, cu revoltă, în urmă, la alte nesfârşite zile „ale campaniei electorale”, din ani „trecuţi” (18 la număr…)…şi ne gândim, cu groază, la viitoare „zile ale altor campanii electorale”…

Oameni buni, în aceste zile, nicăieri, în nicio instituţie, nu se lucrează, sau nu se lucrează decât la modul foarte vag…că „e campanie electorală”…!!! NU SĂRBĂTOARE SFÂNTĂ!!!… „Campanie electorală” – ca pretext pentru toate cele nesfinte (în primul rând, lenea…nepăsarea iresponsabilă…dar şi complicitatea întru parazitism: „catindaţilor” nu le dă mâna să-i îndemne pe oameni la treabă, căci LE PIERD VOTUL! Votul furat prin minciunile cele mai aiuritoare…În primării, în şcoli, în toate instituţiile de „stat” (sic!) – funcţionarii şi mafioţii şi profesorii şi…TOŢI STAU!!! – şi… – toţi, „în păr”, se ceartă pe „liste”… – nimănui nu-i mai pasă, în focul dezlănţuit „stihinic”, al minciunilor electorale înmărmuritoare (…auziţi, în Neamţ, o candidată promite copiilor de ţărani, care acum merg cu lupul „la braţ”, prin pădure, la şcoală…ce credeţi, câtă putere de minciună există în România aşa-zis „democratică?! – ENORMĂ, INFINITĂ, CUTREMURĂTOARE PUTERE DE MINCIUNĂ… ŞI DE NAIVITATE, FIREŞTE…deci, ce promite baroana Münchausen de Neamţ? – „metrouri inter-săteşti”!!! O, Doamne, şi Tu ne mai rabzi…cu adevărat, nemăsurat de bun eşti…dar nouă, această nemăsurare a ta, ne produce fiori!) – că e o sărăcie tot mai atroce… Că, totul, în jur, cât nu a fost furat, se dărapănă, se surpă, piere DE TOT, sub ochii noştri nepăsători la realităţile REALE!!! Şi ce dacă?! Noi avem de susţinut „campania electorală”…!!! Ptiu! Şi aştia se zice că mai sunt oameni!!! Vai de noi şi de lume…!

Nu vă fie teamă că suntem unici…aşa se irosesc, absolut steril, forţele, în toate „democraţiile” masonice ale lumii…Şi milioane de oameni – copii, în primul rând… – mor de foame, în mijlocul indiferenţei unor domni de felul lui Hurezeanu, care, acum două seri, zicea, pe Realitatea TV, fără să-i tresară vreun muşchi (al inimii, măcar, dacă nu al feţei…), dar şi fără să stârnească senzaţia/sentimentul de necesitate de a fi SCOS ÎN ŞUTURI DIN STUDIOUL TV… – …că, dacă mor milioanele astea de copii, în sudul Terrei, aşa a hotărât Dumnezeu…şi dacă o duc bine cei din nordul Terrei, tot Dumnezeu aşa a decis…şi e PEFECT NORMAL ca unii să plesnească de îmbuibare, iar altora să li se vadă viscerele, prin gratiile oribile ale coastelor… Şi dl Hurezeanu e, cică, de când l-a-nţărcat mămica dlui, profesorul şi profetul democraţiei europene şi mondiale…Ptiu!

…La noi, au început, paralel şi complementar cu „zilele campaniei electorale”, GREVELE…Şi, iarăşi, nimeni nu face nimic…C-aşa o fi decis Dumnezeu, nu, dle Hurezeanu?!

Nu, belferilor: chiar de aţi da din umeri, până v-ar intra umerii în urechi, noi vă arătăm încotrova pe Terra, unde oamenii nu dau din umeri, nu stau… – căci N-AU STAT NICIODATĂ, mai ales după al doilea război mondial, după HIROSHIMA şi NAGASAKI: vă arătăm spre Japonia! Noi nu ştim exact cum se desfăşoară „zilele campaniei electotorale”, prin Japonia… – dar dacă ne luăm după cum se desfăşoară greva, arhicunoscuta GREVĂ JAPONEZĂ, în care toţi lucrează „în draci”, mai dihai decât oricând (până când urlă patronii, simţind că miroase a STOCURI şi a criză de SUPRAPRODUCŢIE!!!) – am fi tentaţi să bănuim că acest popor harnic şi conştient de destinul său, nu arde gazul de pomană, nu liorbăieşte aiurea din gură…şi dacă, cumva, chiar s-or promite, cândva, pe-acolo, „metrouri inter-săteşti”, apoi să măriţi ochii la maximum: LE VEŢI ŞI VEDEA!!!

Haideţi la treabă, stimaţi concetăţeni! Nu vă mai uitaţi în gura tuturor păcălicilor, după modelul SUA! Dacă vă tot plângeţi de sărăcie şi de nevoi, soluţia nu este, în nici un caz, „STATUL”! Ci munca voastră! Paza în faţa micinoşilor şi a hoţilor, cu „papagalul” mare!!! Şi dacă ne veţi întreba: „Bine, şi atunci, cum ne vom alege edilii, apoi senatorii, deputaţii etc. …?!” – vă vom răspunde: „Dar ce? Voi aveţi nevoie de A STA cu gura căscată la mincinoşi, pentru ca să-i vedeţi pe oamenii Adevărului şi Faptei Adevărate?! Mai bine rugaţi-vă, prin biserici, Lui Dumnezeu – că acesta chiar nu va fi timp pierdut!!! – să vă lumineze minţile, şi să daţi de pământ cu mincinoşii şi cu hoţii, la care acum căscaţi ochii şi urechile, ca fraierii! Şi, ceea ce va rămâne, luminat şi harnic, va fi cel bun de primar, apoi, mai la toamnă, de senator, deputat etc…Deocamdată, însă, până va coborî Hristos, cu Judecata, nu mai holbaţi ochii şi nu mai căscaţi urechile la toţi ticăloşii şi la toate ticăloşiile, ca la o muzică dulce, de sirene… – şi vedeţi-vă de nevoile voastre, şi faceţi cu mâna voastră ceea ce vă lipseşte, nu tot aşteptaţi de la altul/alţii, să vă măture gunoiul din casă (că, şi de-o va face, vă va lua, odată cu gunoiul, ŞI CASA!!!) – ŞI VEGHEAŢI ASUPRA SATANELOR, SĂ NU SE CAŢERE, IAR, ÎN COPACI!!!”

_______________

PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT RELIGIOS-CREŞTIN ORTODOX COMUNITAR

Noi n-am fost niciodată panicarzi (semnalând degenerescenţa spirituală românească şi terestră) şi, de fiecare dată aproape, am încercat să întrevedem, dacă nu chiar să oferim de-a dreptul, soluţii, pe care lucrarea dimpreună a Lui Dumnezeu şi a omului (teandria) nu trebuie să le lase la stadiul de utopii.

Toţi ne plângem (şi pe bună dreptate!) că învăţământul românesc (ca şi cel mondial, de altfel), de când a fost separat de Biserică (prin comandă de la Loja Marelui Orient Francez, comandă executată prompt de domnitorul “provizoriu” Alexandru Ioan Cuza, cu tot atâta slugărnicie, cu câtă execută comenzile masonice extern-internaţionaliste şi liberalii de azi…) merge din prost în mai prost, că măsurile care se iau de către guvern atacă fibra tânără a naţiunii şi a neamului şi, atacând tineretul, atacă însuşi destinul naţional şi de neam – dar nimeni, din aşa-zisa “societate civilă”, nu mişcă un deget, nu oferă vreo soluţie pentru situaţia constatată – şi totul merge spre o situaţie intuibilă, dar faţă de care societatea adoptă, tot mai clar, poziţia fatalistă.

Toţi ne plângem acum, în loc să ne fi plâns odată cu reforma lui Cuza, din sec. al XIX-lea, prin care se laiciza învăţământul, în loc să ne întrebăm ce înseamnă învăţământul de stat – şi ce fel de stat este cel care cere laicizarea? Statul român( ca toate statele moderne) este masonizat – adică este organizat şi structurat, infiltrat(până la “măduvă”) de antispiritualism, conform preceptelor masonice. Proiectul masonic mondial , care hotărăşte destinul tineretului şi învăţământului, cum ar vrea să hotărască destinul inei plante, falsificând istoria veche( rădăcina) şi siluind istoria nouă( fructele) – acest plan, care cuprinde, în primul rând, directive pentru conformarea unui tineret ateu şi amoral (supus “ETICII SITUAŢIONISTE”=”UN SISTEM ETIC CĂRUIA REGULILE MORALE NU-I MAI SUNT ABSOLUT OBLIGATORII, ŞI SE POT MODIFICA ÎN LUMINA UNOR SITUAŢII SPECIFICE” – sau, cum afirmă DOUGLAS GROTHIUS, în DEMASCÂND NOUA ERĂ, în rev. TIME, 7 dec. 1987, p. 72:”Nu există absolut moral mai înalt decât propria ta zeificare. Esenţialul mişcării NEW AGE este o reţetă a anarhiei etice”) – acest plan se numeşte, cum ştie toată lumea, NOUA ORDINE MONDIALĂ. GLOBALIZAREA.

Învăţământul, pretutindeni în lume (deci, şi în România), a devenit ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT. Iar învăţământul de stat( care, din sec. XVIII-XIX, a fost despărţit total de biserică – biserica creştină fiind cel mai mare duşman al masonilor) este învăţământ mason şi în folosul direct al masonilor. Adică: ateu ( sub masca tolerării unei ore de religie, strecurate, parcă prin “contrabandă”, în orar), umanist, materialist, pozitivist-raţionalist, anti-familie, anti-naţiune, anti-istorie, anti-spiritualist. “ANTI”- tot ce este fundament umano-dumnezeiesc. UMANISMUL acestui învăţământ înseamnă negarea lui Dumnezeu şi nebunia de a-l înscăuna pe om ca Dumnezeu. Iar negarea lui Dumnezeu aduce, în capul fraged al copiilor noştri, de 200 de ani încoace, CONCEPŢIA EVOLUŢIONISTĂ (împotriva celei CREAŢIONISTE): copilul a învăţat că se trage din maimuţă, şi nu că e plămadă dumnezeiască. Este îndoctrinat (sub masca liberalismului de gândire) cu concepţia că universul e strict material, alcătuit din fărâme-atomi, fărâme-molecule etc. – este adus la stadiul înjosirii instinctuale, prin orele de educaţie sexuală (incomparabil mai multe şi dese, şi interacţionate cu celelalte ore de curs, decât biata oră de religie, intrusă, silită la formalism), ore de educaţie sexuală care-l îndeamnă pe tânăr la desfrânare, toleranţă sexuală (indirect, i se face astfel propagandă apologetică, DE PARADĂ TRIUMFALĂ A SATANEI, pro-“gay”, pro-lesbianism – pentru adoptarea sfruntării faţă de normalitatea sexuală, stabilită de Dumnezeu, şi alunecarea curioasă spre aberaţiile sancţionate de divinitate, prin distrugerea SODOMEI şi GOMOREI), în loc să-i pună frâul blând al bunei-cuviinţe şi să-l înveţe adevărul despre sexualitate, conform cu SFINTELE SCRIPTURI – şi să fie determinat tânărul să-şi respecte trupul şi spiritul, iar nu să le istovească libertin şi să le agreseze satanic-criminal ( prin avorturile tinerelor de 12 ani…). Şi să-l înveţe pe tânăr nu despre prezervative, ci despre plămădirea umană întru Dumnezeu şi despre SFÂNTA FAMILIE, fără de care plămădirea din pântecul mamei este spre RĂU – RĂU de la care se trag toate bolile şi suferinţele omenirii ( căci toate, în lume, au rădăcină spirituală), de atâtea sute de ani încoace, prin BOLILE VENERICE , DEGENERATIVE – şi prin pătrunderea, în altarul sfânt al pântecelui femeii – a MÂNIILOR şi DEZBINĂRILOR de trup luciferice ( prin alungarea Duhului Sfânt al CURĂŢIEI): CANCERE, SIFILIS, SIDA etc. etc.

Iată ce prevăd PROTOCOALELE DE LA TORONTO, iunie 1967( completări ale celebrelor PROTOCOALE ALE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI, “Biblia” Satanei masonice – n.n.: înnoirea strategiei masonice se face din 20 în 20 de ani), aduse la cunoştinţa noastră, prin autosacrificiul suprem al ziaristului catolic canadian, SERGE MONASTE: ”Titlul documentului organizaţiei 6.6.6.: PANEM ET CIRCENSES (PÂINE ŞI CIRC). Scopul proiectului mondialist: GENOCIDUL VITALITĂŢII , ÎN FAVOAREA RENTABILITĂŢII OCULTE. (Selecţiuni): În acest sens (al creării unei aşa-zise CARTE A DREPTURILOR COPILULUI) , trebuie să infiltrăm sistemul de educaţie al naţiunilor pentru a face să dispară , sub acoperirea “modernismului” şi “evoluţiei”, predarea religiei, a istoriei şi a educaţiei civice, diluându-le pe toate sub o avalanşă de experimente noi în mediul de învăţământ, acela al limbilor şi matematicilor ( actualmente, al informaticii – 2002). În acest mod, îndepărtându-le tinerelor generaţii toate bazele şi toate frontierele morale, toate cunoştinţele despre trecut şi, prin urmare, orice formă de mândrie naţională, orice respect faţă de ceilalţi, orice putere prin cunoaşterea limbilor străine şi a ştiinţelor – deci, puterea asupra realităţii – vom contribui la fabricarea unui tineret în mare măsură predispus la toate formele de delincvenţă(…) Pentru a realiza dezintegrarea familiei, a sistemului de învăţământ, deci a societăţii în general, e primordial să se încurajeze libertatea sexuală, la toate eşaloanele societăţii(…) Trebuie să se reducă individul, deci masele, la obsesia de a-şi satisface instinctele primare, prin toate mijloacele posibile. Ştim că această etapă reprezintă punctul culminant în care întreaga societate va sfârşi prin a se surpa în sine însăşi(…) Această “eliberare sexuală” va reprezenta calea finală pe care vom avea posibilitatea de a face să dispară din “conştiinţa populară” orice referire la BINE şi RĂU. Prăbuşirea acestei bariere religioase şi morale ne va permite să realizăm procesul falsei ELIBERĂRI A OMULUI DE TRECUTUL SĂU, care, însă, în realitate, e o formă de sclavie care va fi profitabilă pentru Planurile Mondialiste pe care urmărim să le punem în aplicare.”

Dar, oare, să nu existe nici o soluţie, nici o alternativă la răul învăţământului de stat? Adică, cei care vor să rămână instinctuali, să rămână în cadrul învăţământului de stat – dar cei care vor să rămână ori să devină creştini, să-şi păstreze în ei şi să-şi dezvolte forţele spiritului – să urmeze o altă cale de educaţie? Ba există, dar cu condiţia reabilitării spirituale, atât a Bisericii (instituţionale) Creştine, cât şi a laicatului (ne referim la sporirea conştientizării răspunderii faţă de sine a comunităţii creştine şi, prin consecuţie, organizarea ei mult mai bună, mai eficient-spirituală, mai energic-cristică – adică, în SPIRITUL LUI HRISTOS).

SUA este”prima ţară din lume organizată de francmasonerie”( cf. Radu Comănescu şi Emilian Dobrescu – ISTORIA FRANCMASONERIEI, Tempus, 1992, Buc.). Este pământul pe care lupta contra lui LUCIFER este cea mai înverşunată şi mai disperată. Să nu mai privim SUA ca pe un “pământ al făgăduinţei şi al tuturor posibilităţilor”, al tuturor libertăţilor etc. – pentru că, în fapt, este pământul supremei ipocrizii şi violenţe satanice (priviţi doar sfidarea adusă sfinţenia vieţii omului:”cea mai democratică ţară din lume”, “mama democraţiei moderne” – păstrează, nonşalant, pedeapsa cu moartea, iar moartea – dată de oamenii “judecăţii”, TOŢI supuşi erorii, ia, în SUA, cele mai cumplite forme!!! – moartea este dată condamnaţilor în cele mai barbare şi revoltătoare, sadice şi satanice modalităţi: scaunul electric, pe mânerele-braţe ale căruia se scurg creierii arşi şi lichefiaţi ai condamnatului – gazarea cu cianură, ca la Auschwitz etc.). Să privim SUA ca pe zona ultimei limite a luptei creştinismului împotriva tenebrelor. Ei bine, chiar şi în această zonă a disperării – comunităţile creştine autentice, chiar dacă, faţă de Ortodoxie, ele sunt eretice (comunităţi care erau programate de Guvernul SUA pentru amalgamul ultim : NU diferenţe de rasă, NU diferenţe de neam, NU diferenţe de religie, întru recuperarea Dreptei Credinţe etc. – ci doar şi numai NOUA ORDINE MONDIALĂ, NOVUS ORDO SECLORUM, scop înscris pe “dolarul nostru cel de toate zilele” – adică o creatură artificială, suspectă, o mixtură biologică dubioasă, un hibrid degenerat, care să fie, prin lipsa lui totală de identitate-personalitate, optim de manevrat, spre o sclavie totală, o înrobire total îndobitocitoare, maşinalizatoare, paralizantă a voinţei, a forţei spirituale a fiinţei umane) s-au regrupat şi au spus ( multe dintre ele) un NU energic, hotărât – dorinţei Guvernului SUA de a le “integra social” – de fapt, de a le dezintegra spiritual-uman şi a le transforma în roboţi umani, golemi, sclavi ieftini sau gratuiţi, material de experiment uman – neînchipuit mai vast decât cel din lagărele naziste. Şi, negând învăţământul de-spiritualizant de stat – au creat, prin forţa financiară unită a comunităţilor religioase – ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIVAT RELIGIOS.

Astfel, comunităţi catolice, lutherane, baptiste, evangheliste (noi ştim a face deosebirea între erezie/erezii şi necesitatea spirituală de re-îndumnezeire a urmaşilor noştri întru Ortodoxie!) – au refuzat învăţământul statului masonizat, prin care copiii lor erau învăţaţi să se supună nelegiuirii, să-şi repudieze familia, să-L nege pe Dumnezeu şi să se asimileze animalelor de montă – sau sodomiţilor şi gomoriţilor. Şcolile publice dizolvau creierele şi sufletele copiilor( care reprezentau adevăratul viitor al comunităţilor respective) – deci: JOS CU ŞCOLILE PUBLICE! – au spus “comunitarii”( membrii comunităţilor acestora religioase curajoase şi responsabile faţă de viitorul umanităţii terestre). Şi membrii acestor comunităţi au angajat profesori neacreditaţi de ministerele Guvernului SUA (şi nici interesaţi de aceste acreditări, care n-ar fi acreditat decât ideea şi realitatea că erau despiritualizaţi, golemizaţi, deci total incapabili să salveze spiritual comunitatea religioasă respectivă) – Guvern care, prin vocea masonului JOHN DUNPHY, spune(cf. A.R. Epperson, NOUA ORDINE MONDIALĂ, Samizdat, 2002, p. 242):”Sala de clasă trebuie să devină şi va deveni o arenă de conflict între vechi şi nouHOITUL ÎN PUTREFACŢIE AL CREŞTINISMULUI(s.n.), laolaltă cu toate relele şi mizeriile sale adiacente, şi noua credinţă(…) strălucitoare în făgăduielile ei(…)”.

Şi asta, pentru că tribunalele SUA (din fericire, unele sunt mai independente decât justiţia din alte “democraţii”), în faţa cărora s-a judecat cauza învăţământului comunitar religios (urgisit de Guvernul SUA) au avut curajul unic să recunoască faptul că: NU ŞTIU CE SCOP ARE ÎNVĂŢĂMÂNTUL (de stat) şi ÎNVĂŢĂTURA (din şcolile de stat)!!! “Ştiinţa pedagogică (definită ca arta sau ştiinţa profesorală) este ea însăşi plină de conflicte diferite şi contradictorii” – explică judecătorul de la Curtea de Apel.

Tribunalele nu ştiu, dar masonii ştiu:”Ştim, cu siguranţă, că scopul învăţământului este acela de a înlătura toate valorile religioase predate de părinţi”(cf. A.R. Epperson, NOUA ORDINE MONDIALĂ, p. 243). Aşa se face că “hrana spirituală oferită tuturor copiilor şi ţinerea pe loc a copilului inteligent pentru a-l învăţa au dus la apariţia unei naţiuni de elevi anxioşi şi şterşi.” Medicii au creat, în consecinţa acestui fenomen, “ un domeniu complet nou de boli ale copilăriei(…) Copiii au ajuns să fie numiţi HANDICAPAŢI LA ÎNVĂŢĂTURĂ(s.n.)”. Iată simptomele (selectiv) noii boli(op. cit., p. 244):”A- Neatenţie: cel puţin 3 dintre următoarele: exhibarea unor activităţi ca: neterminarea frecventă a ceea ce începe să facă, adesea pare să nu asculte, uşor de distras, are dificultăţi să se concentreze la lecţii sau la alte acţiuni care necesită o atenţie susţinută etc. B- Impulsivitate: cel puţin 3 dintre următoarele: exhibarea unui comportament ca: adesea acţionează înainte de a gândi , transferuri excesive de la o activitate la alta etc. C- Hiperactivitate: cel puţin 2 din următoarele: exhibarea unui comportament ca: alergare şi căţărare în copaci excesivă, dificultatea de a sta nemişcat sau foială excesivă etc.”

Şcolile particulare religioase sunt în luptă, astfel, cu Guvernul mason, care doreşte distrugerea tineretului, prin încazarmarea elevilor în şcoli de stat ( mai mult, preconizează răpirea totală a copiilor, în cazarmele învăţământului de stat, ca urmare a strategiei de distrugere a familiei!”). Dar preoţii şi profesorii din Idaho, Nebraska, North Dakota etc. se bat pentru tineretul american, în numele lui Hristos – şi refuză autorizarea şcolilor religioase de către stat. Un pastor baptist afirmă:”A ne supune(…) ar însemna să recunoaştem că statul e stăpân peste biserică .”(op. cit., p. 245). Pastorul respectiv a fost condamnat pentru a fi violat legea frecvenţei obligatorii la şcoală, în statul North Dakota şi pentru că şi-a înscris copiii la şcoala fundamentalistă organizată de el însuşi. Condamnarea nu i-a afectat lupta pentru non-sclavajul intelectual al tineretului.

Şi iată concluzia lui A.R. Epperson:”Cei care sprijină educaţia publică trebuie să se teamă de acei părinţi care au hotărât să le ofere copiilor lor învăţământ particular, în America. Trebuie să tremure, văzând dezvoltarea şcolilor private şi a învăţământului la domiciliu. Sute de mii de copii scapă fără a fi învăţaţi ceea ce umaniştii/masonii/comuniştii/New Ager-ii vor să se predea în şcolile de stat. Unii copii învaţă valori religioase. Iar aşa ceva e inacceptabil pentru cei care cred în Noua Ordine Mondială.

Considerăm că ar fi timpul ca B.O.R. să se gândească serios: Îl apără pe Hristos – sau cedează Satanei? E timpul ca laicatul, comunităţile rurale şi urbane , deopotrivă, să înţeleagă: învăţământ de stat, în statul masonizat românesc, aduce toate relele satanice: distrugerea sufletului copiilor şi tinerilor, prin necredinţă, prin lăcomie, disponibilitate spre şi chiar dorinţă de crimă, evitarea SFINTEI FAMILII, în favoarea desfrâului etc., boli degenerative, ale spiritului şi trupului – finalul fiind îndobitocirea populaţiei viitoare a ţării. Noi, membrii comunităţii-laicat, de pe lângă şi din sânul B.O.R., ar trebui să ne hotărâm să creăm alternativa învăţământului religios comunitar, pentru a refuza , astfel, înregimentarea copiilor noştri în şcoli care ni-i asasinează spiritual, iar noi dăm (culmea!) bani grei, prin impozite, pentru această pruncucidere, pentru degradarea, biologică şi spirituală, a neamului – şi aneantizarea patriei. Dacă scoatem bani din buzunar, atunci s-o facem nu pentru răul nostru, al copiilor şi neamului – ci pentru întemeierea, pe lângă biserici şi mânăstiri – a şcolilor care să li-l reveleze copiilor noştri pe Hristos-Dumnezeu, să le reveleze faptul că sunt Fiii lui Dumnezeu, deci că au obligaţii atât faţă de Creatorul-Dumnezeu, cât şi faţă de familia în care s-au născut, faţă de neamul în mijlocul căruia şi prin care au căpătat fiinţă anume, cultură anume etc. Iar nu să afle că sunt rubedenii de sânge şi “duh” ale maimuţelor, reptilelor, şobolanilor sau Dumnezeu mai ştie ale cui. A şcolilor în care să fie crescut un tineret RE-ÎNDUMNEZEIT, sănătos, la suflet, minte şi trup – tineret căruia să nu ne temem a-i încredinţa soarta neamului şi ţării noastre.

_______________

SERGIU CELIBIDACHE

„Încă un geniu de recuperat, pentru învierea neamului metafizic românesc: Sergiu Celibidache“

SERGIU CELIBIDACHE (1912-1996) a fost un Socrate al MUZICII: refuzul său de a-şi înregistra concertele provine din respectul sacral faţă de Logos-ul Orfic.

A fost un mare dirijor, dar, în primul rând, un filosof şi un educator-pedagog/Maestru (în sensul iniţiatic-oriental al cuvântului), de o severitate îmbinată, miraculos, cu un umor şi cu o ironie, de o fineţe incredibilă, niciodată înveninată(deşi greu de suportat, uneori…), totdeauna constructivă. Şi construcţia/reconstrucţia Sufletului Muzicii-Logos Divin, prin fiecare ucenic, era la fel de miraculoasă, precum sinteza dintre sever şi rafinat, filosof şi muzician, dirijor şi demiurg: i-a învăţat pe studenţii săi, cu o răbdare supra-umană, că, dincolo de părerile aleatorii/trecătoare ale lumii contemporane, există Esenţele Eterne ale Fiinţei, dintre care se desprinde „Speranţa prin Muzică: Grădina lui Dumnezeu este imensă şi, totdeauna, roditoare, prin Sunet!”

Cu cât tempoul este mai lent, cu atât nuanţele sunetului sunt mai bogate. Dar până unde să-ţi asumi încetinirea? „Asta vei rezolva-o numai TRĂIND muzica!” – spunea Maestrul. Muzica-Logos, Muzica-Sens al Existenţei, Modalitate de A FI…Trebuie ca Dirijorul să dezintegreze stavila/zidul dintre Sunet şi Muzică. Adică, dintre egoismul închircit şi fudul („Să nu-ţi arăţi/exhibi personalitatea, ci să arăţi/revelezi Firescul Unic!” – deci, SMERENIE, RITUALICĂ, ÎN TEMPLUL MUZICII…) – şi imensitatea infinită a Nuanţelor Creaţiei Divine! Dirijorul este Aristocratul Absolut şi Demiurgul, cel care „dă impulsul şi soluţia” – de fapt, Dirijorul este cel care unifică/armonizează Aerul (de fapt, Elementul Celest-AER!), în care plutesc şi se zbat impulsurile personalităţii sonore (egoiste şi neînţelegătoare de unitatea Originii…) ale fiecărui intrepret. Şi Celibidache-Orficul cerea ucenicilor săi să nu „dea din mâini”, ci să organizeze „dreptunghiul din dreptul inimii” – să refacă, deci, miracolul Creaţiei-Logos (ca Ordine, Armonie, Expresivitate Infinită).

Avea, în jurul său, pe lângă ucenici – oameni de infinită credinţă, ai lamaseriilor din Tibet…Nu i-a păsat, niciodată, în anii din urmă ai vieţii, de plebeele „păreri” (ale criticii – care, prin impostura ei, prin pretenţia ei de cunoaştere, fără nicio bază spirituală, îl înmărmurea, pur şi simplu… – şi nu răspundea, niciodată, „orbilor” breughelieni): Celibidache căuta (şi afla!) certitudini, Adevărul Hristic Unic, Soluţia Unică a Regăsirii Ritualice (prin Ritualul Muzicii) a Sinelui, ca Sine Divină – nu „democraţia” năucilor. „Vei vedea, spunea el ucenicilor, că trebuie să trăieşti muzica, prin sesizarea bătăliei contrastelor…pe care contraste să le uneşti…coincidentia oppositorum…în orice început, să vezi sfârşitul, şi în orice sfârşit, începutul…să ajungi la acea fază în care să nu mai ai alternativă, la soluţia firească, aceea a Adevărului Unic al Fiinţării Tale…tu eşti Muzica…Nu eu am descoperit existenţa muzicii în toate – ci chiar Omul Începutului ştia asta: uită-te cum muzica însoţeşte tot ce are omul esenţial, în fiinţarea lui: naşterea, nunta, înmormântarea…M-am rugat lui Dumnezeu să nu greşesc prea mult…Dumnezeu s-a îndurat de mine…totul mi se confirmă!”

Lumea occidentală (unde şi-a petrecut cea mai mare parte din existenţa sa creatoare – şi ale cărei limbi le stăpânea, cu maxim rafinament expresiv, dar niciodată, el, socraticul, n-a considerat suficient „expresivul” limbilor occidentale, pentru a-şi asuma riscul sfaturilor scrise…) a asistat, uimită, excedată şi, de multe ori, agasată, foarte puţin înţelegătoare, la „fenomenul Spiritual CELIBIDACHE”. Cum şi la „fenomenul Spiritual BRÂNCUŞI” – …n-are cum înţelege occidentalul – Lumina Orientului/Răsăritului…Sunt atâtea incompatibilităţi, care parcă cresc şi se înmulţesc, tot mai mult, între lumea care apune, şi cea care se profilează, tot mai clară, dar şi tot mai singulară, în limpezimea Luminii Ei Veşnic Proaspete, a Înţelegerii ei Ritualico-Dumnezeieşti…Celibidache a avut ucenici, însă, şi prin ei Adevărul Hristico-Orfic se va duce mai departe. Indiferent faţă de orice mode, aţintit doar spre coincidenţa absolută a Începutului cu Sfârşitul…întru Adevărul Dumnezeiesc al Re-Armonizării Lumii. Geniul lui Celibidache lucrează, pe deasupra de timp şi vremi, la schimbarea/metanoia Fiinţei Omului/Lumii. El, moldoveanul din Roman, este, în eternitate/economia Creaţiei Dumnezeieşti, unul dintre STÂLPII ÎNŢELEPCIUNII TRANSFIGURATOARE DE COSMOS..

_______________

VLĂDICA ANTONIE – ŞI MODELUL NON-UTOPIC AL SOCIETĂŢII MÂNTUITE

VIAŢA PUSĂ ÎN SLUJBA TRĂIRII DE LIBERTATE-„DUH COMUNITAR” ŞI TRADIŢIE ORTODOXĂ

Cu spiritualitatea vlădicii ANTONIE, mitropolitul Ardealului (1982-2005) – am făcut cunoştinţă, mai cu seamă, după 1990, când legăturile mele duhovniceşti şi colocviale cu colegii mei de cancelarie, preoţii, au devenit mai strânse şi mai de lung şi larg răgaz…De la preasfinţiile lor m-am nevoit a citi, în „Telegraful Român”, zeci de articole ale eruditului ierarh, despre care un alt înalt, întru lucrarea de duh, teolog român, Părintele Dumitru Stăniloae, spunea, referindu-se la cartea acestuia, Tradiţie şi libertate, în spiritualitatea ortodoxă (Sibiu, 1983, reed. Bucureşti, 1995): „Ne-a dat o carte cum nu cunosc să se fi scris o alta, undeva”.

Lucrările Î.P.S.S. Mitropolitul ANTONIE, de largă suflare patriotică, despre lupta de veacuri a ardelenilor, sub ocupaţie străină, sunt impresionante şi cu o documentare ce impune uluire, pe lângă respect: Lupta împotriva deznaţionalizării românilor din Tranvilvania în timpul dualismului austro-ungar în vremea lui Miron Romanul (1874 – 1898), Sibiu, 1986; Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), Sibiu, 1986 – iar lucrarea despre figura tragică a Mitropolitului Miron Cristea (Elie Miron Cristea. Documente şi corespondenţă, Sibiu, 1987), deşi autorul-savant şi teolog păstrează bunul cumpăt al scrisului erudit, are şi pasaje emoţionante, de evocare şi pledoarie pentru îmblânzirea oamenilor şi vremilor stihinice.

Pe când îmi dibuiam materialele pentru o neînsemnată lucrare de-a mea, am aflat, cu uimire, că-l interesase pe înţeleptul cărturar, cel cu atâta har şi dor de Ortodoxie, şi despre un vestit şi neostenit cercetător al nevăzutului, un teolog altoit peste un gnostic (sau invers!), şi-i studiase şi iscodise acestuia, cu bună cumpănă a empathiei şi cu mare băgare de seamă a rostirii, gândurile şi simţirile – era vorba de Rudolf Otto: Ideea de sacru la Rudolf Otto, din punct de vedere catolic şi ortodox, în “Ortodoxia”, an X, 1958, nr. 3. Pe Î.P.S.S. vlădica ANTONIE îl interesa şi îl stârnea la cercetare scrutătoare orice încercare pământească de a afla/cerceta drumuri la/către Dumnezeu! Dar ştia, cu neclintită convingere, şi o şi afirma cu putere gravă a rostirii – că numai Ortodoxia dăruieşte deplină libertate spre luminare a Duhului şi căi de izbavă pentru fiecare suflet smerit…Căci tot şi numai smerenia duce la Mântuire – după spusa de răspuns a Sfântului Isaac Sirul : „Ce este desăvârşirea?_ – Un adânc de smerenie.” Ceea ce spunea teologul francez Michel Quénot, despre creştinism, în genere – este mai potrivit decât oricărei Biserici – Ortodoxiei:”Religie a Cuvântului întrupat şi a imaginii; este deodată cult şi cultură” (cf. Michel Quénot – Icoana – fereastră spre Absolut, Bucureşti, 1993).

Dar, din tot ce-a scris (şi de minunată mulţime şi adâncime sunt scrierile sale!) Î.P.S.S. Mitropolitul Ardealului, vlădica ANTONIE, eu ţin aproape de suflet, lângă Sfintele Scripturi, lângă cărţile Filocaliei şi lângă Ortodoxie şi românism, a Părintelui Stăniloae – cu care Părinte Stăniloae, în teologia românească a ultimului veac, vlădica ANTONIE face minunată pereche neo-apostolică, precum Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Ortodoxie şi românism, Sibiu, 1939 : “Ortodoxia e ritmul, e măsura – nu melodia vieţii însăşi. Românul ia natura ca fiinţă, e plin de cuviinţă, de gingăşie faţă de ea. Ortodoxia îi dă un sentiment de înfrăţire cosmică(…). Noi, fără Ortodoxie, am prezenta latinitatea cea mai goală de suflet.(…). Ortodoxia nu este un sector al vieţii, detaşat de toate faptele şi condiţiile naturale ale omului. (…) Ea e forţă amestecată în totalitatea faptelor şi situaţiilor omeneşti, mântuind pe om nu întrucât îl scoate din ele, ci întrucât acela lucrează în ele, după duhul ei. Dacă e drept , până la un loc, că neamul acoperă sectorul Ortodoxie, dând unei forme universale în anumite privinţe un colorit propriu – la rândul ei şi Ortodoxia cea universală acoperă întreg pe fiecare neam care-i aderă”) – eu ţin, pe birou şi aproape de inimă, slova luminată tot a celui mai omenesc tratat despre viaţa/trăirea autentic ortodoxă: Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă.

Ecumenismul va fi fiind un bun şi necesar lucru al Duhului din oameni – întru completare-complementaritate spirituală reciprocă. Dar, tocmai de aceea, pentru plinirea lui, trebuie răbdare (căci fiind vorba de trăirea, iarăşi, dimpreună întru Dumnezeu, ea trebuie să capete bună-învoire, capăt şi semn de la Dumnezeu!), smerenie şi înţelegere a faptului că aşa o lucrare atât de vastă şi de gingaşă, totdeodată, nu poate fi decât lucrare teandrică – adică, lucrare dimpreună a omului, pe-o parte – şi a lui Hristos şi Duhului Sfânt, pe de alta. Vlădica cel care a călătorit mai mult decât, poate, oricare dintre teologii ortodocşi, în Occident – observă, cu maximă pertinenţă, deosebirile pe care, deocamdată, istoria le-a pus/le pune, în calea unui ecumenism real, de esenţă – hristic, iar nu hegemonic (precum tinde a fi cel romano-catolic-papal), sau pur formal, cum este cel protestant: ”(…)Spiritualitatea occidentală, romano-catolică, anglicană şi protestantă(…) era tot creştină, operà în general cu aceleaşi noţiuni ca şi cea răsăriteană, a noastră – dar era limpede că era altceva şi că, dincolo de cuvinte, de uniforme şi de ziduri, sălăşluiau alt duh, alte mentalităţi, fie mai simple, fie mai complicate decât ale noastre, dar oricum diferite. Ceea ce m-a frapat în mod deosebit a fost un anumit formalism, adesea redus la el însuşi, care nu poate produce altceva decât forme şi formule care închid, limitează, constrâng, mărginesc sufletul omenesc, făcut să zboare şi să fie liber. M-am întâlnit cu rigiditatea Regulelor care, tocmai în vremea aceea, dăduseră naştere crizei care golise o bună parte din mânăstiri.”

Şi spune, despre spiritualitatea Ortodoxiei, care se opune clar formalismului înlănţuitor: “(…)Libertatea din Răsărit se mişcă nu între pereţii de piatră ai Regulelor, ca într-o celulă bine zăvorâtă, ci între pereţii transparenţi şi cu uşi deschise în toate părţile, ai Tradiţiei. Disciplina în libertate mi s-a părut totdeauna a prevala faţă de disciplina din constrângere”.

Pentru vlădica ANTONIE – CHILIA devine o instituţie spirituală, a meditaţiei, adică a aprofundării/cunoaşterii de sine, prin care se realizează adevărata cunoaştere a Luminii Dumnezeieşti:”Chilia îi va da regula. Adică meditaţia, cunoaşterea de sine, propria măsură”.

Deci, nu este adevărat ce s-a tot bătut monedă, că Mitropolitul ANTONIE susţinea fervent şi necondiţionat mişcarea ecumenică – cine spune aceasta, jigneşte amarnic spiritualitatea şi inteligenţa, cu antene extrem de sensibile, ale marelui creştin care a fost cărturarul-ierarh ANTONIE PLĂMĂDEALĂ. El ştie limitele extrem de strâmte şi convenţional-formale, la care a ajuns Apusul European – ştie asta mai bine decât oricine, şi o spune, cu fermitate, peste diplomaţie (încă o dată: susţine ecumenismul, dar în niciun caz “orbeşte”, ci cu grijile/îngrijorările/reflecţiile sus-zise! – şi cu soluţionări ale crizei spirituale occidentale – soluţionări care există, dintotdeauna, în zona Ortodoxiei) :”Definind, în linii mari, spiritualitatea ortodoxă, ea ne apare bine diferenţiată de cea occidentală, dar nu totdeauna opusă, ci de multe ori complementară. Ea prezintă, totuşi, în felul acesta, teze sa, în dialogul cu fraţii occidentali. Există premise serioase, pentru a ne declara favorabili unui dialog pe terenul spiritualităţii. Acesta ar putea avea şanse mai mari decât acela pe terenul teologiei speculative şi al intereselor prea omeneşti pentru hegemonie. Spiritualitatea ar putea aduce în dialog nota de smerenie, care dă o altă măsură relaţiilor dintre oameni, şi ar putea da altă măsură şi relaţiilor dintre Biserici”.

Şi merge cu plasticitatea demonstraţiei până la strălucire – eliminând orice neînţelegere, voită ori nu, cu privire la Duhul Ortodoxiei:”Omul urcă, Dumnezeu coboară şi, întâlnindu-se, fac drumul împreună” – trimiţând şi la folclorul românesc, în care se spune despre plimbările lui Dumnezeu pe pământ, “de obicei însoţit de Sfântul Petru”– adică de întruparea/modelul simplităţii oneste, a credincioşiei deliberate, profund devotate (în urma efortului demn al scrutării de sine însuşi – când singur Petru afirmă curajul mărturisirii viziunii dinlăuntrul credinţei : “Eu zic că Tu eşti Hristosul lui Dumnezeu”.

Numai Ortodoxia poate fi leacul pentru bolile teribilele ale formalismului desacralizant occidental.

În predica “Despre singurătate”, cărturarul-Mitropolit spune, cu întristare: “Singurătatea este una din marile nenorociri ale oamenilor(…) . Singurătatea dezumanizează(…). Singurătatea e, de altfel, marea boală a secolului”. Şi, după ce analizează posibilitatea, arătată de Hristos-Dumnezeu, de lecuire a singurătăţii – analizează şi NORMA TRĂIRII ÎNTRU ORTODOXIE – “să fii om pentru altul”, drept consecinţă a faptului că ai întâlnit contrariile din sufletul tău şi le-ai împăcat întru Dumnezeu-Jertfa de Sine, pentru COMUNIUNEA DE DUH-DUHUL COMUNITAR: ”Viaţa socială presupune comuniune, presupune colaborare, cooperarea oamenilor între ei. Acesta este reversul singurătăţii.

Aşadar cheia e aici: avem nevoie de un om, dar ca să-l avem, trebuie să fim noi om pentru altul(s.n.).

Teologia mai nouă Il şi numeşte pe Iisus Hristos, cât a fost om pe pământ, „Om pentru altul”, aşa cum e şi Dumnezeu pentru altul, pentru noi toţi, Căruia îi spunem „Bun şi iubitor de oameni”.

Aş mai adăuga aici ceva: ca să intri în comuniune adevărată cu cineva, ca să-i fii folositor, trebuie să fii pregătit. Trebuie să înţelegi ce-i aceea comuniune. Trebuie s-o realizezi în tine însuţi, să întâlneşti contrariile din sufletul tău şi să le împaci”(s.n.) – vlădica ANTONIE concluzionează, pentru pilda Slăbănogului, care s-a plâns că “n-are om” (adică, n-are “pilă”…), care să-l ajute să ajungă la scăldătoare, cu toti cei teferi-volnici, ca să se vindece de “slăbănogeala sa”: “N-ai om? Ai Dumnezeu!”

De fapt, comunitatea monahală este o lecţie vie, pentru societatea creştină – nu ideală, ci NORMALĂ!!! – DAR, TOCMAI DE ACEEA, REVENITĂ, DIN ISTORIA “VAMPIRIZANTĂ” DE DUH, LA DUMNEZEU! Şi asta nu se poate decât aducând “răspunderile/răspunsurile creştine – la nivelul ÎNTREGII OBŞTI CREŞTINE, FĂRĂ DISCRIMINARE SPIRITUALĂ! Căci, spune şi mărturiseşte vlădica ANTONIE: “Nicăieri, la începuturi, nu se face distincţie între laici şi monahi(…). Sfântul Ioan Gură de Aur e şi el categoric, în această privinţă(…): <<Te înşeli amarnic de crezi că unele sunt datoriile omului din lume şi altele ale monahului. Diferenţa dintre ei e doar aceea că unii se însoară şi alţii nu, încolo au în comun toate răspunderile>>”.

Ortodoxia, în viziunea vlădicii ANTONIE, poate fi aplicată ca model spiritual şi social, totdeodată – cu condiţia smereniei-credincioşiei păstrate/cultivate cu bună-credinţă şi constanţă-tenacitate de adevărat devot al lui Dumnezeu:”Spiritualitatea ortodoxă este în general nu o tehnică, nici o filosofie, nici o teorie, ci o spiritualitate a modelelor realizate(s.n.). Modelele ţin aici loc de Regule. Ele sunt tradiţie vie, veche şi nouă, adaptată, contemporaneizată. Desigur, la noi, duhovnicii au fost astfel de modele, dar nu numai ei, cei mari. Mai mari au fost cei ce au ştiut să se facă mici, prin smerenie, atâţia anonimi care au lăsat în urma lor doar un nume şi o singură faptă, dar faptă model(s.n.)”.

Deci, Modelul Spiritual al Ortodoxiei este modelul clasic, în care Unitatea de Intenţie şi de Voinţă, subordonate unui singur scop – măreţ, soteriologic, adică readucător de normalitate ontologică! – predomină, punctează şi face, din puncte, LINIA ISTORIEI!!! Dacă vom avea smerenia Punctului, vom dobândi şansa Liniei Istorice – şi, prin dezvăluirea lucrării lui Dumnezeu în istorie – vom străvedea lumina “Volumului Sferic” al Paradisului! Iar Scopul Ortodoxiei este trăirea întru Dumnezeu, ca antrenament pentru redobândirea Paradisului. Liberul Arbitru, Iubirea Fraternă şi Iertarea Înţelegătoare şi Restauratoare de Duh – sunt însuşi Spiritul Tradiţiei Ortodoxe: spre deosebire de “efortul de jos în sus, spre un Dumnezeu care se depărtează mereu, calitativ”, al occidentalului – şi pe când catolicul pune accentul pe chinul şi sângerarea abundentă a lui Iisus, deci pe sumbrul destinului şi pe înfrângerea (temporară) a Omului-Iisus, fixat prea adânc în datele şi tragedia materiei – Ortodoxia, spiritualitatea ortodoxă “este o spiritualitate optimistă(s.n.), plină de încredere în Dumnezeu şi în om. Ea celebrează Învierea şi Lumina Taborică, mai mult decât suferinţa, patimile, material(s.n.); ea optează pentru firesc, pentru ieşirea din condiţia tragică şi intrarea în condiţia de libertate.”

Sunt unice în literatura teologală şi extreme-emoţionante, definitorii pentru ontologia libertăţii ortodoxe – descrierile (preluate, istoric, de la Sfântul Pahomie, Nichita Stithatul etc.) şi comentariile (veritabile izbânzi hermeneutice sacral-religioase!) asupra ispitirilor/insistenţelor stareţului şi călugărilor (din NOUA VIAŢĂ, CEA SPIRITUALĂ!), pe lângă cel ce vrea să părăsească Vechea Lume şi să intre în mânăstire, “frate şi candidat” ( ispitiri/insistenţe îndelungi, probe de foc-Logos, prelungite până la apusul soarelui), să nu se fixeze în tagma monahală (“era întrebat asupra stării lui sociale, dacă nu era rob venit doar să scape de un stăpân, dacă nu venise doar pentru a scăpa de o urmărire, de sărăcie etc.”) …Dar libertatea spirituală a râvnitorului de monahism(“nu-i zicem noviciat, nu-i zicem nicicum. Şi de ce i-am zice cumva? Ea e totuşi o lungă ispitire”) îşi spune cuvântul ultim, îi fixează acestuia ţelul ontologico-soteriologic (voturile se reînnoiesc, periodic!) contează, iar nu opiniile/ispitirile ritualice, de bun-simţ terestru, ale fraţilor (pe care el şi i-a dorit/râvnit şi ales întru duh): “Dacă răspunsul ar fi ezitant, sau negativ, ceremonialul s-ar întrerupe şi s-ar trece imediat la o altă slujbă, fără niciun comentariu. Nimeni n-ar considera întâmplarea neavenită, nimeni n-avea dreptul să-l blameze pe cel în cauză. El trebuie să fie mereu liber – s.n.(…).“

E libertate desăvârşită a alegerii Căii – dar, odată aleasă, Calea este a GRAVITĂŢII DIVINE!!! – a responsabilizării depline…

Când “novicele” ajunge să depăşească ispitirile – are loc “momentul depunerii voturilor monahale(…) – momentul este grav(s.n.). Din lepădare în lepădare, se ajunge la o despuiere totală de sine, la golire, la abandonare. Sufletul se simte acum părăsit de toţi cei din lume, singur, luat în sclavie, abandonat de ai săi, ieşit de sub orice protecţie lumească. Aşa îl simt şi cei care asistă prin credinţă în abisul divin, ca într-o prăpastie. A ieşit din rândul oamenilor. S-a înstrăinat. A murit lumii. Stareţul însuşi marchează gravitatea momentului şi îi atrage atenţia că a făcut nişte promisiuni extraordinare, cumplite, zguduitoare. Încă o dată îi deschide ochii, deşi acum e oarecum după ce inevitabilul s-a produs. Comentariul stareţului pare mai degrabă crud, nemilos, în aceste momente(…). Dar, parcă de teama de a nu-l fi speriat îndeajuns, cu privire la ceea ce îl poate aştepta, stareţul îi mai dă câteva sfaturi suplimentare, învăţându-l ce anume să mai facă, pentru a nu ajunge în situaţia de a pierde pe toată linia, şi în viaţa de aici, şi în cea de dincolo. Aceste sfaturi cutremură nu numai sufletul subţiat, firav, al “novicelui”, dar şi toată asistenţa, care abia îşi ţine răsuflarea(…)<< (…)Bucură-te, zice Domnul, că plata ta multă este în ceruri, întru Iisus Domnul nostru, căruia se cuvine mărire în vecie. Amin>>. Iată la sfârşit o rază delumină, aruncată peste întunericul cumplitelor îndatoriri(…). Îi va mai pune totuşi o ultimă întrebare – a câta oară? – spre a se asigura că într-adevăr e conştient de ceea ce face:<<Toate acestea le mărturiseşti aşa, în nădejdea puterii lui Dumnezeu, şi te îndatorezi a stărui în aceste făgăduinţe până la sfârşitul vieţii, cu harul lui Hristos?>>”(…). Apoi, după răspunsul afirmativ al „novicelui, „îl ajută pe cel de la început răstignit la pământ să se ridice pe jumătate, în genunchi, şi cu toate că aici ar fi trebuit să se termine avertismentele şi jurămintele, ele par a începe din nou. Stareţul pune mâna pe Evanghelia care era dinainte pusă pe o măsuţă de alăturea, şi îl avertizează solemn:<<Iată, Hristos nevăzut stă aici, de faţă. Vezi că nimeni pe tine nu te sileşte a veni la acest chip. Vezi că tu de bunăvoie voieşti logodna marelui şi îngerescului chip.>> (…) După ce însuşi “novicele” dă stareţului “sabia”-foarfece, “sărutând sabia care îl va tăia!”(s.n.) – stareţul aruncă foarfecele şi repetă gestul aruncării… – aşteptând, mereu, revenirea “novicelui” la sărutul “săbiei”…Abia în finalul acestui ritual al desăvârşit liberei alegeri ontologico-spirituale – “arătând foarfecele, stareţul proclamă cu voce tare izbânda finală, trecerea cu succes a probelor, a întrebărilor, a jurămintelor, a avertismentelor” – şi abia acum îi dă “novicelui numele cel nou, acum îl trece în noua identitate, ca şi cum l-ar trece peste o prăpastie, peste o graniţă, la o altă viaţă, într-o lume în care va fi altul, în care altele vor fi obiceiurile, alta va fi limba, în care îl va chema altfel(…). Interesant este că stareţul nu spune că-l tunde el, ci novicele <<îşi tunde>> el însuşi părul, îşi taie legăturile cu lumea. Mereu se stăruieşte pe ideea de libertate, de consimţire.(…)Toţi cei care au asistat, trec să-l întrebe:<<Cum te cheamă, frate?>>” Ca urmare, “prin întreaga desfăşurare, ca şi prin acerst final nea;teptat, se arată că nimeni nu-l mai cunoaşte. Omul vechi a murit. În faţa lor e un om nou, un altul, cu care trebuie să facă cunoştinţă(…) Abia s-a născut.”(cf. Mitropolitul Antonie Plămădeală, Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă, Axios, Buc., 1995, pp. 34-48 – cap. Rânduiala tunderii. Moarte şi Înviere).

Şi I.P.Culianu afirma, în cartea sa monografică, Mircea Eliade, că Ortodoxia este principala frână, pentru ca România să poată intra printre ţările democratice…Câtă orbire, pentru bietul ambiţios şi oportunist!!! Noi am zice exact pe dos, că non-ortodoxia ţărilor occidentale, le împiedică pe acestea să intre în rândul comunităţilor autentic libere-democratice, în rândul comunităţilor cu propensiuni spirituale, spre tămăduirea de gravele lor crize – dintre care criza identitară şi înstrăinarea/însingurarea/alienarea omului sunt cele mai evidente şi gravissime!!!

Nimeni n-a sugerat mai convingător, în ultimele vreo trei sute de ani, că nădejdea rezolvării dramei sociale nu este o utopie, ci problema ontico-socială deja este rezolvată, sub rezerva reluării atitudinii creştine autentice, de către omenire – prin respectarea “DUHULUI COMUNITAR”, în spiritul tradiţiei vii ortodoxe: “Nicăieri ca în Răsăritul creştin nu se simte şi nu se trăieşte mai intens şi mai cu adevărat frăţietatea, conştiinţa că toţi sunt fiii aceluiaşi Tată, că împart aceeaşi moştenire şi împărtăşesc aceeaşi soartă, având a urma acelaşi drum, spre aceeaşi ţintă. De aceea, nimeni nu va fi lăsat în urmă. Slăbiciunea fratelui va fi slăbiciunea mea şi tăria mea va fi şi tăria lui. Un cuvânt al lui Dostoievschi exprimă cât se poate de puternic ideea acestei solidarităţi şi a acestei responsabilităţi universale a oamenilor: <<fiecare e vinovat faţă de toţi, pentru toţi şi pentru tot>>. OMUL LUI HRISTOS simte că trebuie să fie ca Hristos, care a săvârşit actul mântuirii pentru toţi oamenii, scoţându-i pe toţi de sub acelaşi blestem şi unindu-i în aceeaşi credinţă, nădejde şi dragoste. Aici este sursa DUHULUI COMUNITAR al Ortodoxiei, duh are, de fapt, este expresia celei mai înalte iubiri, a acelei virtuţi care va rămâne şi după ce toate vor trece, şi care este mai mare şi decât credinţa şi decât nădejdea”(s.n.).

O vorbă doar ne mai îngăduim: dacă Dostoievschi a formulat atât de dramatic Adevărul-Soluţie Ontică a Umanităţii – DUHUL COMUNITAR HRISTIC!!! – cel mai bun tălmăcitor şi hermeneut/apostol/evanghelist al dramatismului genialului rus este, totuşi, strălucitul teolog român ANTONIE PLĂMĂDEALĂ. Datorită lui, cărturarului de frunte al Neamului Românesc Istoric – Neamul Metafizic (cel Adevărat/Autentic, dar, încă, nevăzut pentru ochii profani) va deveni, mai repede cu un ceas (sau, poate, chiar cu o epocă…) – O EPIFANIE, în curs de a deveni hierofanie. O realitate re-sacralizată.

_______________

ISTORIE SECRETĂ, COMENTATĂ DE ADRIAN BOTEZ

MAPA DIPLOMATICĂ ŞI …”PLANUL HABSBURG“

E timpul, măcar în ceasul al 13-lea, să vedem cum se mişcă şi în ce scop o fac lojele masonice europene. Cel puţin care ar putea fi unul dintre scopurile lor – “lucrătura” lor în zona central şi est-europeană, unde se află şi România. Veţi vedea, tocmai pentru că deja au trecut şi s-au împlinit câteva etape principale ale planurilor Masoneriei – că NU AM EXAGERAT NICIODATĂ, AVERTIZÂND ASUPRA PERICOLELOR CUMPLITE ADUSE DE MASONERIE PE CAPUL EUROPEI/LUMII/OMENIRII, prin faptul că introduce, ea-Masoneria, în orice lucrare, LUCIFERISMUL… – că nu exagerăm cu nimic, nici acum – ci privim, totul, chiar cu o detaşare amară…

Pentru a putea trage concluzii cât mai aproape de realitate, ne vom folosi, în acest episod despre Masonerie – atât de informaţiile noastre personale (primite pe diverse căi …”din surse”), cât şi de afirmaţiile celui mai inteligent, atent, curajos şi mai documentat istoric militar român, Mircea Dogaru (observaţii făcute, la postul B1 TV, pe 25 oct. 2006) – folosindu-ne şi de un articol din România liberă, de sâmbătă, 19 august 1995 (Cavalerii de Malta, sprijiniţi de Serviciul Secret German de Informaţii – BND – au pus în aplicare crearea CONFEDERAŢIEI DUNĂRENE) , precum şi de un număr din săptămânalul belgrădean Argument-1995– care publică un material documentar, intitulat “PLANUL HABSBURG”, descoperit, se zice, într-o mapă diplomatică.

Germania de după al II-lea război mondial, învinsă şi strivită sub acuzaţii teribile (nazismul, holocaustul etc.) – dar refăcându-se economic uluitor (este prima forţă economică a Europei, “locomotiva” Europei!!!), a recurs, prin potentaţii-bancheri (nu altfel a acţionat Hitler…), la lojele masonice ale “iluminaţilor bavarezi” – care, la rândul lor, au solicitat ajutorul Lojei Marelui Orient Francez. Şi au purces la o lucrare cam împotriva firii şi istoriei – dar foarte generoasă în rezultate rapide, fructuoase: au împins Franţa-cea-curată în faţă, pentru a-şi acoperi planurile lor neobosite de hegemonie (şi manipulare) europeană. Şi astfel, prin “combinata” germano-franco-britanică, Robert Schumann-Jean Monnet-Arthur Salter (mitul Declaraţiei – unice! – Schumann, din 1950 – rămâne un mit şi atât…) – a apărut UE – dar au apărut şi cârdăşiile cu lojele masonice din Ungaria – dar şi, mai ales, cu “cârtiţele” de la Vatican. De ce? Pentru că structura politică cea mai convenabilă, viabilă şi atotcuprinzătoare, la nivel european – a apărut tot aceea ce s-a numit Imperiul Austro-Ungar (făurit pe liniile de forţă ale vechiului Imperiu Romano-German, Romano-Catolic). Deci, logic, lojele “iluminaţilor” l-au căutat şi găsit, ca şef al lor, pe Otto von Habsburg, fiul ultimului monarh austriac şi care este preşedintele grupului interparlamentar pentru Europa Centrală şi de Răsărit, din cadrul Parlamentului European.

Visul devine realitate. Germania, cu sprijinul Franţei şi, mai ales, cu autoritatea Vaticanului – taie Europa în două, de la Marea Nordului până la Mediterana (prin reactivarea zonei ustaşilor croaţi catolici – sub cuvânt că sprijină statele catolice din Yugoslavia, împotriva naţionalismului “barbar” ortodox-sârb…) – “iluminaţii bavarezi” preluând comenzile “navei”europene, prin tot felul de manevre combinate – militare şi diplomatice (ex.:războaiele din fosta Yugoslavie, combinate cu extinderea UE, cu mişcarea ecumenică…).

Planul, care are mai multe etape, are drept sprijinitori principali, direcţi şi decisivi, pe Cavalerii de Malta şi, cum am mai spus, Vaticanul. (În România, lucrurile au fost pregătite de Cavalerul de Malta – Adrian Năstase – fost prim-ministru PSD, precum şi de Katounis, fraţii Păunescu etc. – şi ei “maltezi – şi predate, spre “desăvârşire” – “maltezilor” actuali, liberali, pedişti şi pecişti, în egală măsură – ale căror nume nu le dăm aici. Până şi “patriotul” Gigi Becali a intrat “sub ascultare” masonică, fiind pilotat de consilierul său israelit Dan Pavel – urmând modelul Vadim Tudor, pilotat, până nu demult, de israelitul Nati Meir…- care l-a pus să supraliciteze penibil, în legătură cu “holocaustul românesc”… – la fel de ruşinos acţionând şi preşedintele crocodilesco-lacrimogen Traian Băsescu…). Printre susţinătorii PLANULUI HABSBURG se află şi Organizaţia INTER MARUM, creată încă din 1920, la Paris, cu concursul Vaticanului – în prezent aceasta se află sub controlul total al Cavalerilor de Malta. “Nucleul” acestui veritabil imperiu al Confederaţiei Dunărene urmează a fi alcătuit din Austria, Slovenia, Croaţia, Ungaria şi Voivodina, cu perspectiva atragerii şi altor ţări (precum Cehia) ori regiuni (se pare că de aceea se tot repetă, în legătură cu România, cuvântul “euro-regiuni”… – subînţelegându-se, de fapt, dezmembrarea statală). Trecând peste amănunte – să spunem că PLANUL HABSBURG are 16 puncte – “unele dintre ele realizate în forme care, la început, păreau să semene cu inocente colaborări economice între ţările regionale…Mai târziu, însă, acestea s-au transformat în legături subterane politice – această etapă culminând cu destrămarea Yugoslaviei şi Cehoslovaciei”. Iată cele 16 puncte-etape:

1-crearea organizaţiei ALPI-ADRIA care, în momentul formării şi ulterior activităţii ei pe teritoriul fostei Yugoslavii, “a fost privită cu o deosebită simpatie şi încredere de iugoslavi, luându-se de bune intenţiile declarate ale acestei organizaţii, de a atrage Yugoslavia în Comunitatea Europeană. “Echipa iugoslavă” din organizaţia ALPI-ADRIA era alcătuită DOAR din sloveni şi croaţi – adică, din catolici. Deci, încă din această primă etapă se sconta pe independenţa statală a Sloveniei şi Croaţiei catolice – şi înţelegeţi acum de ce sârbii ortodocşi sunt anatemizaţi ca “barbari-troglodiţi-criminali-odioşi naţionalişti”!

2-Dobândirea poziţiilor-cheie din economia Ungariei. “Prin promisiuni ferme de intrare în UE”, şi chiar atragerea “suportului” unor politicieni (un rol major l-a avut şi Fundaţia Sörös…) – conducerea statului ungar se va afla în situaţia de a începe o reformă a legislaţiei, care să permită controlul economic absolut al complotiştilor, necesar derulării PLANULUI HABSBURG.

3-”Creierul colectiv al <<Operaţiunii Habsburg>> a dispus desprinderea Sloveniei şi Croaţiei din RSF Yugoslavia. Nu s-a avut în vedere, însă, reacţia sârbilor de cealaltă parte a Drinei (n.red.: sârbii bosniaci). Planul prevedea, în detaliu, şi destrămarea Armatei Naţionale Yugoslave – cu sprijinul conducătorilor naţionalişti din Slovenia şi Croaţia(…). Potrivit Cavalerilor de Malta şi Ministerului de Interne German, pentru că Franjo Tudjman, preşedintele Croaţiei, a apelat la emigraţia ustaşă, însuşindu-şi o parte însemnată a fondurilor, iar ¼ din Croaţia nu se afla sub controlul său – se intenţiona să se croiască viitorul acestui spaţiu… ” – Tudjman a fost, se pare, zic sursele – “puţin” iradiat…Biserica Catolică a preluat mai energic frâiele acţiunii. Oricum, nimeni nu se aştepta la reacţia patriotic-naţionalistă, atât de energică, a sârbilor ortodocşi! …A se lua aminte: patriotismul şi religia creştină (autentică) sunt soluţii contra Masoneriei !!! – de aceea ni se distruge ISTORIA, în manulalele dictate de UE, şi se vrea smulgerea crucifixelor/icoanelor, din clase…

4-”(…)Devansând-o pe a treia: destrămarea Cehoslovaciei – fără mari probleme – şi aşa a şi fost, căci acolo era preşedinte <<pionul otrăvit>>, masonul anesteziator, de toţi nebunii lăudat: Vaçlav Havel…

5-”Incitarea Ungariei de a cere unele zone ale României, inoculându-se maghiarilor din România ideea desprinderii de actualul stat român şi alipirea la <<matca maghiară>>” – totul, foarte grijuliu… – politica “paşilor mărunţi” – nu merge aşa? – atunci, “kossovizarea” României, prin formaţiuni paramilitare, pregătite din vreme – cum s-a încercat pe 15 martie 1990, la Târgu-Mureş!

6-”Secesiunea Voivodinei – în paralel cu a 7-a etapă”, care presupune un proces similar în Italia: nu aţi uitat pretenţia lui Umberto Bossi de “a rupe în două Italia – formând Liga Nordului – independentă!”Planul prevede independenţa Tirolului de Sud, până la o totală autonomie în interiorul Italiei (cum vor, la noi, cei 294 de secui, care s-au declarat, oficial, secui, la recensământul ultim – şi vor, măre, autonomizare prin referendum !!! – a judeţelor Harghita-Covasna-Mureş, în plin Ardeal românesc!… – cică să refacă Scaunele Secuieşti!!! N-ar umple nici cartierul Adjudu Vechi…).

8-”Secesiunea Istriei” – apoi, a 9-a etapă, aducerea de “Volkdeutsch”-eri (populaţie de origine germană), în Slovenia şi Croaţia – care să se “verse” într-o Voivodină deja “capturată”…Sârbii, însă, ţin încă puşca la umăr – şi mârâie: ei nu acceptă un UDMR sârbesc, care să le facă politica, în locul lor!

10-”Crearea Confederaţiei Dunărene, prin unirea statelor mai sus-pomenite, în frunte cu Austria“.

11-”Formarea unor ţări asociate ţărilor Confederaţiei Dunărene – de această dată, cu Germania ca stat conducător.” Deci – se configurează Germania Mare, din perspectivă economică, politică, dar şi ca forţă militară a Europei”. (De observat că, pentru prima oară după al II-lea război mondial, i s-a permis Germaniei să-şi scoată soldaţi înafara graniţelor – în războiul din Balcani…A fost prevăzută şi crearea unui program nuclear german, şi de înarmare, prin care “Germania ar deveni o superputere nucleară” – sau, nu cumva, e vorba tot de SUA-bancherii israeliţi, care i-au anihilat/”transfigurat” spiritual, între 1945-1989, pe teutoni, cât i-au ţinut sub regim de ocupaţie militară ( şi de dezintegrare spirituală!) – teutonii, despre a căror ţară preşedintele mason Woodrow Wilson afirma că trebuie transformată în “păşune”, prin exterminarea războinicilor teutoni “de neîmblânzit”. Adică: greu de “prostit”… Acum, foştii teutoni sunt, şi ei, o turmă: în 1994, când s-a dat anunţul, la un super-marcket din Berlin, că, cine vine, a doua zi dimineaţă, gol-puşcă, la uşa magazinului, capătă marfă gratis – efectul a fost aiuritor: a doua zi, dis-de-dimineaţă, în faţa magazinului, mugeau mii de “adamişti” şi “adamiste”, care, pur şi simplu, au devastat super-marcket-ul!). Asta, în timp ce SUA urlă fioros la biata “bombiţă” a Coreii de Nord, cea terorizată de o jumătate de secol! – şi la Iranul care…nici nu se prea ştie ce face…dacă face… – dar are oceane de petrol!

12-16 – “Îmbrăţişarea economică a Serbiei” – dacă n-o vor putea altfel îmblânzi! – rupând-o de Rusia (şi de toate celelalte ţări ortodoxe), pentru controlarea riguroasă a Dunării, de către Confederaţia Dunăreană a… Imperiului “Redivivus” – al domnului Otto von Habsburg…(cel care a ajuns atât de arogant, încât îşi permite, chiar cu masonii români – figuri foarte nedelicate: spre exemplu, anularea hotărârilor luate de aceştia, pentru România, la Conferinţei de la Rio de Janeiro…). Asta – rămâne încă de văzut. Religia ortodoxă este şi va rămâne, mereu, marea surpriză (neplăcută) a Masoneriei!

_______________

DIN NOU, DESPRE PROBLEMA VITAL-SPIRITUALĂ A ELITELOR

1-DOMNUL PIT ŞI DIVERSIUNEA TEORIEI MASONICE DESPRE ELITE

Pentru a ne face o idee despre forţa contra-elitelor terestre, faţă de care ar trebui să se constituie autentice elite naţionale, redăm mai jos un text, pe care cititorul poate să-l ia fie ca pe o metaforă a beznei oculte, fie ca pe o realitate devenită, din nenorocire, cotidiană. Cotidianul ne este construit şi supravegheat de „zeii negri” (aşa se cred, aşa îşi spun…). Va trebui, totuşi, să avem o poziţie faţă de cele pe care textul le conţine. Căci, în fiecare zi, înjurăm nişte umbre, învinuindu-le de degradarea noastră economică, moral-spirituală etc. Nu ne dăm seama că, de fapt, înjurăm neputinţa noastră de a reacţiona adecvat-metafizic, de a contrapune unui front metafizic malefic – bine disciplinat şi care-şi întăreşte poziţiile „morale” printr-o propagandă furibundă – frontul forţelor benefice, albe. Neputinţa noastră de a conştientiza, decanta şi extrage, din fiinţa de Neam, formele cu fond, elitele conformate ale Neamului nostru, ca aleşi autentici (deocamdată surzi, dar nu nechemaţi de Dumnezeu!) ai Frontului Metafizic al Lui Hristos. Puteţi să vă păstraţi rezerva mentală de încredere faţă de textul de mai jos, dar nu aveţi dreptul să nu vă simţiţi avizaţi, în plan moral-metafizic – de însăşi forţa protectoare a lumii – Dumnezeu cel Viu, aflat, pentru noi şi prin noi, pe Cruce. Să renunţăm la moftul şi la minciuna propagandistică a ELITELOR NEGRE, conform cărora „am fi liberi”. Trebuie să ne impunem SĂ NU MAI FIM „LIBERI”, ci ascultători de Dumnezeu. Altfel, ne vom pierde sufletele şi-l vom pierde pe Dumnezeu, vom pierde şansa de A FI CU ADEVĂRAT LIBERI – adică de a alege să luptăm de partea Adevărului Divin.

Un bun prieten de-al meu (…) pe care îl voi numi doar Pit (…), între anii 1968-1969, a lucrat ca <<personal and computer specialist>> la Strategic Air Command (SAC), în Tuxon, Arizona, şi era unul dintre puţinii angajaţi care se ocupau cu informaţiile strict secrete. Fiind un geniu în materie de computere, Pit devenise absolut indispensabil, pentru superiorii săi – şi, în calitatea lui de E3 – Airman (două trese), se putea plimba în voie printre ofiţeri, sergenţi, generali şi avea acces la toate băncile de date, folosite în scopuri de apărare şi utilitate, şi de <<Big Brother>> însuşi, în scopuri informative. Într-o bună zi, i-a venit ideea să-i pună câteva întrebări computerului. Prima întrebare pusă s-a referit la numele viitorului preşedinte. Răspunsul oferit de către computer a fost, cu siguranţă, mai mult decât suprinzător, pentru Pit: computerul a afişat pe ecran numele următorilor PATRU preşedinţi (care s-au şi adeverit, între timp). De unde ştia computerul aşa ceva? Şocat peste măsură de răspunsul primit, Pit a început să pună noi întrebări, ca de pildă: cine controlează lumea? Răspunsul: miliardarii. Întrebare: de ce? Răspuns: pentru că ei sunt oamenii cărora le aparţin naţiunile. Întrebare: totul? Răspuns: da, totul, tehnologie, alimentaţie, politică, religie…Întrebare: alimentaţia? Răspuns: alimentele sunt tratate chimic, aceste chimicale pot fi activate în organismul uman prin satelit şi pot genera boli sau modificări de conştiinţă etc. La sfârşitul seriei de întrebări puse computerului (…) Pit a pus o ultimă întrebare: şi cât timp ne-a mai rămas până la controlul total al omenirii? Răspuns: 20 de ani. Şi care ar fi cel mai sigur loc din lume, în care te-ai putea refugia? Răspuns: Big Island, Hawaii, SUA.

Dacă analizăm acum situaţia din lume, putem spune cu siguranţă că aceasta se află deja în mâinile Iluminaţilor”(Jan van Helsing, op. cit., p. 242).

Vedeţi cum şi-au programat computerele ELITELE NEGRE? Să ne vestească faptul că putem să mergem la culcare – lumea este în puterea lor absolută, iar noi nu mai avem şi nu vom mai avea niciodată vreun cuvânt de spus. Cine NOI şi cine EI? Evident, EI sunt plutocraţia Mamonei, Elita Neagră a lui Satana.

Credem că observaţi că ELITELE NEGRE consideră anul aşa-zisei “revoluţii” (1989 este aniversarea anului Masonic 1979, al “revoluţiei” franceze regicide, declanşatoare a terorii şi ateismului furibund…) drept anul ce marchează succesul lor deplin asupra lumii. Ei sunt acolo unde se spune că a rămas zonă de maximă securitate (?!): SUA, cu centrul anti-spiritual: plutocraţia new-york-eză.

Şi cine suntem NOI? Se pare că încă nu conştientizăm, nici în al 12-lea ceas, că trebuie să fim Armata Mântuitorului Hristos, ELITA ALBĂ. Cine crede că mai are timp să se gândească ce şi unde să aleagă, după cum aţi văzut în textul de mai sus, se înşală. EI au ales de mult şi se închipuie stăpânii noştri. Noi va trebui să-i “ascultăm”, în ce priveşte mesajul paranoic, şi să formăm, în sfârşit, Frontul Metafizic al Creştinismului. Altfel, prin acceptarea stării de fapt, le vom confirma Victoria – or, cei care vor greşi contra Lui Dumnezeu vom fi NOI, în primul rând – căci, dacă EI sunt posedaţi, deja, TOTAL, de Antihrist/Ahriman, noi suntem cei care alegem, senini şi conştienţi, “în toate facultăţile mintale”, să fim servitorii/robii lui Antihrist/Ahriman. Comoditatea spirituală este aceea care a ucis totdeauna imperiile şi pe oameni…IAR CREDINŢA ÎN DUMNEZEU-HRISTOS I-A SALVAT. Fără nicio excepţie.

Semnalăm că EI-iudeo-masonii, plutocraţia, servitorii Mamonei – au elaborat şi o teorie a elitelor, după placul şi natural lor anti-spirituală. La începutul sec. XX, Vilfredo Pareto (1848-1923) şi Gaetano Mosca (1858-1941), în Tratatto di sociologia generale, respectiv în Elementi di scienza politica – vorbesc despre “classe elette” şi analizează importanţa, în orice tip de societate, indiferent de regimul politic sau de cel economic, a unui grup redus de persoane, care exercită o dominaţie incontestabilă asupra societăţii respective. Doar că cei doi sociologi sunt masoni şi vor ajusta toată teoria după „chipul şi asemănarea” masonilor atei, materialişti şi amorali: „Calităţile elitelor sunt preponderent de natură materială (bani, funcţii, poziţii sociale şi politice). Factorul moral este exclus, elitele folosind orice mijloace, pentru a justifica inegalitatea politică şi a-i înşela pe cei dominaţi. Elita guvernantă, incapabilă a se constitui într-o grupare exemplară – spune Pareto – e caracterizată doar de un sistem de valori şi de comportamente latente (numite <<reziduuri>>), fundamental coeziunii sale” (cf. art. Teoria elitelor în viziunea fondatorilor, de C. Ardeleanu, în revista Akademia, a Universităţii „Dunărea de Jos”, an I, nr. 2, aprilie 2000).

Evident că din „reziduuri” (cele din conştiinţă…) – tot reziduuri răsar…Teoria masonului Pareto are nevoie, pentru întemeiere, de sprijinul celui mai discutabil om al Renaşterii umaniste, cea distrugătoare de Om Divin: lucrările lui Niccolò Machiavelli. A avea girul „moral” al celui mai înverşunat propunător al amoralismului, asta zicem şi noi garanţie…”Astfel evoluţia societăţilor se explică prin alternanţa a două tipuri de elite”, numite metaforic (după Machiavelli): „lei” şi „vulpi”. Geneza oricărei societăţi era rezultatul acţiunilor violente ale „leilor” (indivizi caracterizaţi de predominarea primului tip de reziduu, înclinaţi către folosirea metodelor radicale pentru instaurarea ordinii, eliminarea corupţiei şi a anarhiei). Odată stabilită situaţia, scade necesitatea exercitării acestora. E perioada în care cel mai eficient dintre guvernanţi este „cel ce cunoaşte cel mai bine arta de a-şi slăbi adversarul prin corupţie, de a recupera prin fraudă şi înşelăciune ceea ce părea a fi cedat la presiunea forţei”. Stăpânirea „vulpilor” continuă „până atunci când haosul, corupţia şi lipsa de perspectivă a societăţii respective devin atât de evidente, încât determină repunerea în valoare a aptitudinilor autoritare ale <<leilor>>. Aristocraţiile nu dăinuie…

Indiferent de cauze, e incontestabil faptul că, după un anumit timp, ele dispar. Istoria e un cimitir de aristocraţii”.

Aici stă problema majoră: cum poate fi creată (pe ce baze) o societate umană care să nu-şi fagociteze realele elite – ARISTOCRAŢIILE? Pe „cei mai buni”…Altfel, constanţa socială va fi totdeauna inconstanţa, goana sisifică între polii EVOLUŢIEI şi REVOLUŢIEI, adică ai contaminării rapide cu rău, prin acceptarea benevolă a Răului sau prin agesiunea brutală, de autoimpunere a Răului, în faţa unor mereu nepregătite, pentru Războiul Metafizic, neamuri: „În funcţie de viteza de circulaţie şi de deschiderea clasei guvernante către receptarea elementelot capabile din păturile supuse, schimbarea capătă forme evoluţionare (dacă rata de schimb e suficientă pentru absorbirea indiviziulor care pot pretinde puterea) sau revoluţionare”. Revoluţiile se produc pentru că, fie din cauza unei încetiniri a circulaţiei elitelor (celebra teorie a lui Pareto) , fie dintr-o altă pricină, „elemente de calitate inferioară acumulează în straturile superioare, care posedă <<reziduurile>> necesare pentru a guverna şi care sunt dispuse să facă uz de forţă”.

Da, o junglă perfectă, perfect concepută pentru Fiara Apocaliptică, ce-i posedă pe paranoicii şi cinicii masoni. Numai că, teoretic, aristocraţiile spirituale reale au şansa de a se impune definitiv, dască ele se vor converti la MORALITATE – şi anume la MORALITATEA CREŞTINĂ. Aici intervine teoria lui Codreanu, despre ecumenicitatea naţională. „Este o stare de iluminare interioară. Aceea ce, odinioară, era zăcământ instinctiv al neamurilor, în aceste momente (n.n.: perioada interbelică) se reflectează în conştiinţe, creând o stare de unanimă iluminaţie, întâlnită numai în marile experienţe religioase. Această stare , pe drept, s-ar putea numi: o stare de ecumenicitate naţională. Un popor în întregimea (s.CZC) lui ajunge la conştiinţa de sine, la conştiinţa rostului său şi a destinului său în lume. În istorie n-am întâlnit la popoare decât sclipiri de o secundă. Din acest punct de vedere, azi ne găsim în faţa unor fenomene naţionale permanente.

În acest caz, şeful nu mai este un”stăpân”, un”dictator”, care face ce vrea, care conduce după bunul plac.

El este expresia acestei stări de spirit nevăzute. Simbolul acestei stări de conştiinţă. El nu mai face ce vrea. El face ce trebuie. Şi este condus: nu de interese individuale, nici de cele colective, ci de interesele naţiunii eterne (s.CZC), la a căror conştiinţă au ajuns popoarele. În cadrul acestor interese şi numai în cadrul lor îşi află maximum de satisfacţie normală şi interesele personale şi cele colective”. Adică, întâlnirea spirituală, focalizarea, la mijloc de CER şi NEAM (în punctul de convergenţă a voinţei divino-umane: VOIEVODUL) – atât a voinţei divine către Neam, cât şi a conştientizării, de către Neam, a finalităţii sale divine, ca Neam al Pământului (Pământul=etapă a evoluţiei Spiritului).

Prin această stare creştină (autentic creştină!!!) – antagonismele virulente dintre clasele sociale vor dispărea, iar „leii” şi „vulpile” nu-şi vor mai găsi rostul şi locul social.

Nicidecum să se bată, cu ultimă brutalitate primitivă, mult sub-umană, pentru supremaţia absolută…întru materie!!!

*

2-GRĂDINA MAICII DOMNULUI ŞI TEORIA CERULUI SUPRAÎNĂLŢAT

Noi, românii, trebuie să luăm aminte, în primul rând, asupra celor expuse mai sus, pentru ca elitele reactive să se conformeze cât mai aplicat pericolului metafizic real, adaptându-şi tactica după poziţiile reale ale adversarului. Şi să nu repete devierile, sincopele şi erorile spirituale ale Germaniei. Şi în cazul României, ca şi în cel al Germaniei – ELITELE NEGRE (astăzi, în primul rând Black Nobility, condusă de ultimul vlăstar al Habsburgilor – Otto vin Habsburg) au luat foarte în serios avertismentele tibetano-indienilor (care spun că pe pământul României se va produce transfigurarea numită NOUL IERUSALIM CERESC) – dar şi avertismentele cristice din metafora teologică a României: „GRĂDINA MAICII DOMNULUI”. Adică Paradisul recuperat, prin graţie divină şi autosacrificiu uman şi de Neam. În definitiv, primul avertisment îl constituie chiar spiritul zalmoxian al dacilor (Neamul Sacru al Lupului Transfigurator) – ulterior, convertiţi (cel mai uşor şi rapid din Europa…) la Hristos Cel Înviat – Mântuitorul. Toate aceste date spirituale (şi încă multe altele) ale românilot constituie tot atâtea afronturi aduse poporului „ales” şi intangibilităţii-invincibilităţii sale (atât de criminal trâmbiţate, în cea mai criminală carte a lumii – izvor al tuturor rasismelor şi discriminărilor, de orice fel, din lume – Talmudul – care conţine celebra frază-îndemn: „Tob şebagoim harog!” – Ucide-l pe cel mai bun dintre creştini!”).

Disciplina în invizibil a ELITELOR NEGRE este, în definitiv, una exemplară, admirabilă şi de temut. Ea trebuie să determine o conformare asemănătoare, dar de semn opus a reacţiei metafizice a ELITELOR SPIRITUALE ALBE.

Aparent ar fi uşor de contrapus unor elite instabile, non-naţionale, proteice („lei”-„vulpi”, „vulpi”-„lei”), nişte elite spiritualiste de reacţiune. Însă, cum bine preciza Codreanu, există o inerţie a societăţii şi a liderilor ei, de a se complăcea în spectaculos şi spectacular: a arăta spre pământ, spre „lupta cu oamenii” este mai facil (se conformează blestemului gravitaţional-spiritual adamic…) decât să arăţi spre cer (adică, să înfrângi inerţia orizontalei materiale, să înfrângi blestemul gravitaţional, anti-spiritual, adamic).

Dar problema ridicată de Codreanu este mult mai complexă. Trebuie, înainte de orice, identificată armata Răului şi, implicit sau explicit, trebuie identificată componenţa şi „aliniamentul” armatei Răului (spre ex.: structurile, mai de suprafaţă, mai mascate…prin ecranele fosforescente/mincinoase şi fascinante, ale calculatoarelor/Internetului, creatoare de fantome ale „Adevărului” financiar al BURSEI… – ale mafiei bancar-cămătăreşti, deci anti-creştine, ale mafiei politico-economico-militare, deci anti-creştine etc. etc.), pentru a putea crea avantajul spiritual al armatei SFÂNTULUI DUH sau, măcar, să nu se afle armata SFÂNTULUI DUH în dezavantaj strategico-tactic.

Cu alte cuvinte, Codreanu spune că sec. XX vine cu ceva total nou, în materie de strategie şi tactică metafizică: Invizibilitatea fizică a adversarului – de fapt, invizibilitatea devine caracteristica factorilor de acţiune (ELITELE NEGRE), dar ea TREBUIE SĂ DEVINĂ şi caracteristica factorilor de reacţiune (camarazii Frontului Metafizic al SFÂNTULUI DUH).

Aplicat la contemporaneitate, e clar că nicio ţară nu e condusă de cine se vede că o conduce – fie el preşedinte sau monarh – şi nici măcar parlamentele, juntele militare etc. n-au vreun cuvânt decisiv de spus, pentru Neam sau Lume… Conducerea nu e una directă, în interiorul naţiunii – ci este una DELEGATĂ DINAFARA NAŢIUNII prin intermediul unor INDIVIZI-PARAVANE; indivizii-preşedinţi, indivizii-paralamentari, indivizii-miniştri etc. – care nu sunt decât nişte golemi, zombi însufleţiţi (pe baza energiei negative, personale, EGOISMUL FEROCE), de către forţe (oculte fizic) dinafara ţărilor. Pe ce bază orientează soarta naţiunilor acele forţe dinafara naţiunilor? Pe baze strict economice şi anti-spirituale. Total anti-creştine.

Deci: cum se poate coagula o elită reală (ALBĂ, spirituală, cu „plus”), dacă nu are:

a-punctul de raportare reactivă? Nu-mi place de cineva sau ceva – dar unde este acel cineva sau ceva? Care sunt interesele reale contra cărora mă ridic? „Cineva” dinăuntrul ţării este un individ corupt – dar unde este interesul adevărat, care l-a corupt – nu interesul oportunist şi individualist, ci interesul metafizic, care determină să acţioneze un grup-elită (determinativă politic şi economic), de sorginte demonic-ahrimanică? Nu e în interiorul naţiunii – ci este situat în indedeterminare spaţial-fizică;

b-dacă nu are : liniile de forţă explicite ale elementului activ, ce trebuie combătut? La fel, interesele fiind metafizice şi supranaţionale/transnaşionale – şi liniile de forţă ale acţiunii inamice, cauzele şi conformaţia Frontului Malefic – trebuie căutate în domeniile metafizic şi supra/trans-naţional. Evident, nu trebuie neglijate rezultatele în plan naţional – dar ele nu trebuie absolutizate – cauzele unei crize trebuie că depăşesc, totdeauna, conformaţia vizibilă a crizei;

c-dacă nu are: posibilitatea de a reacţiona şi a-şi verifica eficienţa reactivă? Or, degeaba răstorni un guvern sau pe guvernanţi, în genere, dacă ei se dovedesc ţinte false, momâi umplute cu paie, de către „păpuşarii” lumii SUPRA-NAŢIONALE – de fapt, „SUPRA-FIZICE”-METAFIZICE – recte, GUVERNUL MONDIAL MASONIC.

Iată teoria (nu ştim cum i-or fi zicând masonii, dar i s-ar putea spune TEORIA CERULUI SUPRAÎNĂLŢAT):

a-ia din faţa oamenilor ţintele reale, dă-le spre diversiune (şi divertisment) ţinte false (o pseudo-elită, care, de fapt, e o structură de zombi );

b-aşa cum revolta contra văzduhului ceresc este imposibilă şi ineficientă, aşa să fie şi reacţiunea transformată, de fapt, în acţiune inutilă. Totdeauna, când nu îţi va plăcea ceva şi vei crede că loveşti (reparator, compensator, răzbunător etc.) spre sau în ceva, acel ceva să se dovedească ţintă falsă, iar în spatele ei, mereu şi mereu numai ţinte false, incinsistente, iresponsabile, care să te istovească şi, stors de puteri şi de elanuri, să constaţi că, de fapt, nici nu există o boltă a concreteţei, ci AER, aer care, cu fiecare lovitură „în somn”, pe care o dai văzduhului-ţintă, se depărtează, se ridică, se SUPRAÎNALŢĂ şi, în cele din urmă, te trezeşti dându-ţi singur palme.

Cam în asta ar consta teoria masonică a decurajării reacţiunii şi, deci, a descurajării coagulării de elite reale, ALBE.

Bineînţeles, s-au creat şi diversiuni colaterale: complexul de vină colectivă al populaţiilor fostelor ţări comuniste (observaţi, pentru România, cât de asemănătoare sunt „darurile” masoneriei, cu „darurile” făcute, de aceiaşi masoni, Germaniei…), ca şi cum comunismul cel mai acerb nu ar domni astăzi tocmai în Franţa, Germania de-spiritualizată, sau la New York…(…să nu mai amintim aici că, de fapt, comunismul şi liberalismul au acelaşi tată şi aceeaşi mamă: pe masonii iudaici ai Revoluţiei Franceze Regicide, din 1789…). Sau: împingerea popoarelor din Est la auto-vidarea istoriei naţionale (spre liniştirea evreilor din SUA, care nu prea au şi nu prea ştiu ce-i aceea istorie naţională…). Teoria demonizării comunismului din Est, de parcă ţările din Est ar fi împotmolit istoria în infern, iar ţările vestice ar fi descoperit PARADISUL.

Sau:

Comunismul estic n-ar fi creat nimic! Ba, atât în Est, cât şi în Vest, comunismul creează supra-abundenţe material-iluzorii. Ba, mai falimentară/instabilă s-a dovedit economia liberală masonică (vezi crizele şi recesiunile economice continue şi enorme care, ulterior, destabilizau comunismul masonic din Est), decât comunismul naţionalist, care a menţinut o oarecare ritmicitate economică. (N. Ceauşescu a „cotit-o”, mai curând, spre pseudo-nazismul islamic, de tip Saddam Hussein sau Gadaffi). Afectarea în rău a lumii a avut sensul Occident-Orient: a se vedea, în primul rând, înjosirea spirituală, a Franţei, „sora mai mare a Bisericii Lui Hristos”.

Fireşte, nu suntem nicicum partizanii comunismului, care nu e decât faţa cealaltă a liberalismului masonic, dar nici nu putem să ne prefacem că nu observăm manevrarea conceptului şi realităţii „comuniste”, ca oportunitate pentru construirea unui complex de culpabilitate al esticilor, după modelul culpabilizării Germaniei postbelice. COMUNISMUL E RĂUL DIN NOI, ca şi LIBERALISMUL LIBERTINIZANT, dar nu sunt esticii şi nu sunt românii singurii sau principalii purtători ai germenilor Răului în lumea sec. XX. Dimpotrivă, ei sunt victime ale masonilor de la Yalta-Malta, victime ale „Marelui Iluzionist-Satana” (cum îl numeşte Dennis de Rougemont).

Priviţi cum sunt împinse spre virtualitate, spre neant al imaginii, figurile „conducătorilor oficiali ai lumii”: un saxofonist amator, cumsecade şi fără mult fosfor, care poate fi manevrat oricând printr-o regie „cazul Lewinski”, un Bush „junior”, care va fi totdeauna traslarea, în timp, a unui Bush „senior” (toţi „forjaţi” de loja SKOOL AND BONES, dar toţi trăgându-şi firul existenţial din comenzile ocultei Black Nobility), un fost KGB-ist obscur (care nu poate fi „decantat” de antecesorii săi imagistici: Elţân, Gorbaciov…şi se poate merge înapoi, până la Stalin-Lenin)…Toate acestea, chipuri care, pe cât sunt ele de imateriale şi inconsistente spiritual, pe atât sunt şi imaginile („icoanele” satanice) actanţilor contra-elitişti din rândurile doi-trei-patru etc. ale politicii mondiale: un Manfred Wörner, de exemplu, sună atât de pompos, ca un „Rambo” de operetă, dar cine a fost cu adevărat, cât a trăit – nimeni nu ştie (mai multe ştim despre fundaţia care-i poartă numele, decât despre omul care a dat numele fundaţiei…), la fel gestualitatea unsuroasă a unui Solana-cel-cu-Ochi-de-Plumb, bonomia grosolană, trucată, a lui Jose Durrao Barroso, „didacticismul” ostentativ rece-arogant al unor Jonathan Scheele sau Franco Fratini… – tot dinamismul aparent al acestora e un teatru chinezesc de umbre: păpuşarul este situat mereu în spatele marionetelor sale disciplinate, în obscuritate absolută, ocultat de propria-i funcţie: EL – Absolutul Anonim (Antihrist/Ahriman), „Atotcunoscătorul”, Atoatedesfăcătorul, Determinantul Sorţii (Proaste…) a Lumii întregi. (Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, afirma la postul TV Antena 1, într-o seară, că toţi guvernanţii oficiali ai lumii TREBUIE să facă parte din loja masonică CERCUL, subordonată direct supremei loji evreieşti – PURE! – B’nai Brith).

La noi, în România, a lovi în Iliescu şi PSD (fost FSN, fost PDSR… – din 1990 până în 1996, apoi din 2000 până în 2004…) este echivalent, ca eficienţă, cu a lovi, în anii 1996-2000, în PNŢCD şi Constantinescu, sau, azi, în PD-L şi Băsescu… – adică EFECT ZERO! Căci şi unii, şi alţii, sunt doar nişte „-escu” – nu interacţionează cu iudeo-masoneria, ci sunt nişte implanturi temporare în fiinţa biologică şi morală a Neamului nostru. Şi sunt interschimbaţi, periodic, tocmai de iudeo-masonerie (oficina masonilor stipendiată de Congresul american – vorbim de postul de radio Europa liberă – îl anunţa pe Iliescu drept succesor al lui Ceauşescu, încă din anul 1974…).

*

3-CONCLUZII ŞI SOLUŢII. SOLIDARITATEA CREŞTINĂ TRANSFIGURATOARE ŞI VOIEVOZII

Dacă vrem să apară elitele eficient-divine, să ne învăţăm a vedea Nevăzutul. Să devenim „complicii” Nevăzutului. Să credem în Forţele Nevăzute, în Dumnezeu şi în sufletele strămoşilor, dar şi să luăm aminte la duşmanul cel vechi, Satana. Să încetăm cu scepticismul comod şi stupid: „Vezi-ţi de treabă, dom’le. Ce complot mondial? Noi suntem, excvlusiv, de vină că-i suportăm pe comuniştii ăştia”.

Nimeni „întreg la fire” nu neagă vinile şi păcatele şi slăbiciunile tuturor, dar comuniştii „ăştia” sunt la fel ca şi comuniştii „ceilalţi”, iar starea de comunism este starea normală a iudeo-masoneriei internaţionaliste. Comuniştii de la Washington şi New York sunt infinit mai periculoşi decât comuniştii „naţionali” („podoabele” noastre politicianiste, de trei lei grămada), pentru că politica înjositoare de lume se face, în primul rând, la New York şi este transmisă, ca decizie, ultimă comandă, ţărilor de tipul României. Evident, prin intermediul iudelor şi cozilor de topor din România. Mai mult, diversiunea pseudo-naţionalistă, tip C.V. Tudor – încurcă şi mai mult iţele, creând impresia falsă că ar fi suficient să aducem la putere un „naţionalist”, şi totul s-ar rezolva. Nu s-ar rezolva nimic. Pentru că naţionalismul, dacă nu e creştin autentic, nu e naţionalism. Aceasta e valabil cel puţin pentru Europa! Pentru că doar trăirea experienţei religioase a stării de NEAM ne poate recupera personalitatea uman-divină şi ne poate face văzători în Nevăzut, Cavaleri Creştini ai SFÂNTULUI DUH.

Acum, abia, ne explicăm atât de marele accent pus de Codreanu pe esoterism: creşterea în „cuiburi” a elementelor spirituale, clarvăzătoare, care, abia după iniţierea spirituală deplină, abia după ce „vor face ochi” (evident, OCHI SPIRITUALI!) vor putea fi soldaţi buni pentru luptă şi victorie metafizică, iar nu victime anticipate. Oşteni ai TRANSFIGURĂRII RĂULUI în BINE-DUMNEZEU. Lupta, deci, este naţională, în măsura în care luptătorii sunt trăitori ai stării de ecumenicitate euharistică-Neam (cf. sensul dat expresiei de CZC – supra), şi este supranaţională, pornind de la datele noului câmp de luptă metafizică, aspaţialitatea demonilor ELITELOR NEGRE („Ubi bene, ibi patria”), demoni înnaripaţi care îşi fâlfâie aripile „globalismului” lor de MAMONE, peste mormanele de bălegar metalic şi de zdrenţe – bancnote, cu ochiul lui Lucifer.

Nu „lei” şi „vulpi”, nu cercuri vicioase : este nevoie de paloşele arhanghelice, de armatele de îngeri, căci aceasta va trebui să fie valoarea spirituală a CAVALERILOR SFÂNTULUI DUH. Ei şi numai ei vor constitui ELITA CLARVĂZĂTORILOR, a Văzătorilor în Tărâmul Metafizic. Oamenilor de rând nu le va apărea acest război ca unul spectaculos şi spectacular, el va fi însă cel mai teribil, mai crâncen şi va fi decisivul război. Acest ultim război al ELITELOR ALBE contra Elitelor Lumii Negre va constitui, la nivel terestru, apocatastaza. Lupta finală dintre Dumnezeu şi Prinţul Răzvrătit întru Distrugere şi Minciună, Prinţul Întunericului, lupta care va hotărî definitiv victoria ATOATECREATORULUI.

E o periculoasă diversiune lozinca: „Ne-au fost distruse elitele, de aceea nu ne putem ridica la luptă contra Răului”. NU. Nimeni nu poate distruge esenţa sacrală-NEAM, deci nici potenţialul spiritual al ELITEI NEAMULUI. Potenţialul trebuie doar reactivat. Totdeauna vor exista oameni ai unui Neam, dacă Dumnezeu a hotărât existenţa în lumină a acelui Neam: oameni conştienţi de apartenenţa lor la Neam, care să voiască binele Neamului. Tot ce a scris şi, mai ales, ce a făcut Codreanu în „cuiburile esoterice”, din care a ieşit generaţia legionară elitistă, demonstrează că e foarte greu să crezi tocmai elita ideală, dar NU IMPOSIBIL. Eroii autosacrificiali ai generaţiei legionare, eroi creaţi în cuiburile Legiunii Arhanghelului Mikael dovedesc justeţea acestei afirmaţii.

Nu ne rămâne decât, cu calm, dar şi cu hotărâre nestrămutată, cu grijă infinită („să fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi precum porumbeii” – spune Hristos), să creştem tineri eroici şi curaţi (eroi TOCMAI pentru că sunt CURAŢI SUFLETEŞTE!) ai Neamului, ELITELE ALBE ALE ZBORULUI SPRE DUMNEZEU AL NEAMULUI – în noile cuiburi. Care, din păcate, nu mai pot fi precum cele vechi, din pricina PRIGOANEI PREVENTIV-MEDIATICE, care ar crea/creează diversiuni şi învrăjbiri artificiale cumplite, înăbuşind din faşă orice mişcare spiritualistă autentică, sau parazitând, cu zeci/sute de „sosii”, AUTENTICA MIŞCARE SPIRITUALISTĂ: CUIBUL de azi TREBUIE SĂ FIE (în primul rând) SFÂNTA FAMILIE (familia care să fie în stare să ofere tânărului EDUCAŢIA CREŞTINĂ!) – căci vedeţi cum Cei Negri, mirosind, deja, pericolul, fac orice este drăceşte posibil, pentru a nimici Familia Creştină: prin „familia homosexuală” [Doamne apără şi păzeşte de ŞERPII VENINOŞI/SATANICI!!!], prin forţarea – sub semnul sărăciei „confecţionate”, de fapt foamea de bani şi „fiţe”… – a exploziei disipative/dezintegrative a familiei etc. Şi, în al doilea rând, dacă mai există preoţi ori monahi cu conştiinţa MISIUNII DE DUH (şi SUNT!!!) – Cuibul de pregătire a „zborului” Revelaţiei Neamului să fie însăşi BISERICA, prin refacerea comunităţii parohiale (întru viziunea Neamului-Hristos), ca stare de comuniune spirituală şi de Simţire/Voinţă!!! Ca pe timpul VOIEVOZILOR SFINŢI: starea de „ecumenicitate naţională”.

Adică, să fie formaţi Oamenii Adevăraţi (nu marionete, nu fantoşe manipulabile, ci personalităţi, cu voinţă şi luciditate/responsabilitate a FAPTEI!!), aparent ca oricare alţii, în realitate singurele călăuze bune şi sigure ale Spiritului Neamului, pentru că ei înşişi au în faţă lumina Singurei Călăuze a lumii: DUHUL SFÂNT. Singurii buni şi drepţi, oneşti şi mândri, harnici şi plini de suflet, de râvnă iubitoare, de dispoziţie autosacrificială pentru Neamul lor, pentru Toate Neamurile Creştine trezite-înviate ale lumii.

Ce lipseşte, încă în momentul acesta, pentru a reacţiona concertat şi efectiv, ELITA ALBĂ? Lipseşte percepţia reciprocă a elementelor constitutive, potenţiale ale ELITEI ALBE, lipseşte solidaritatea acestor elemente sau, mai exact, solidaritatea întru reacţiune, în cadrul unui Front Unitar, Frontul Metafizic al Duhului Sfânt: ţăranul harnic şi altruist, debarasat de „ciocoismele” sale, contaminări orăşeneşti, vremelnice rătăciri ale fiinţei sale, alăturat, din tot sufletul, muncitorului cinstit, săritor la nevoile tovarăşului de muncă şi camarad de luptă şi nebântuit de vicii oribile, neparalizat de ecranul îndobitocitor al televizorului, muncitor care să-l iubească, sincer, frăţeşte, pe intelectualul nechinuit de orgolii personale, meschine şi sterile, de trufii neghioabe, ci cu braţele mereu pregătite pentru Răstignirea întru Neam şi, toţi, forjându-şi unicul suflet, acela al Neamului.. – şi, toţi, neascultând de glasurile de sirene ale mass-mediei, ale propagandei perfide pentru „munca în străinătate” şi, drept consecinţă, pentru înstrăinarea oamenilor de Spiritul Neamului lor, Neam care se va înfăţişa, „în frunte cu regii şi împăraţii lui (n.n.: conducătorii/călăuzele, spirituale sau mai puţin…), la Tronul Judecăţii Dumnezeieşti”(cf. Cartea Apocalipsei). (Tot ce spunem aici – li se pare ne-iniţiaţilor în Ştiinţa Spirituală, o utopie teribil de naivă…Dar nu este DELOC aşa – acel stadiu de evoluţie spirituală a planetei Pământ, care va înlesni modificările mai sus-zise, VA VENI!!! – se numeşte „stadiul Vulcan”, şi va sta sub semnul intervenţiei directe a Lui Hristos-Dumnezeu, în Trup de Glorie…). Aceasta e şansa Învierii Neamului – şi, atunci când şansa va trece din potenţialitate în realitate, Victoria ELITEI ALBE nu va întârzia nicio clipă.

Căci rezumatul etern „Modelul Arhetipal al ELITEI ALBE” a existat şi există, dintotdeauna în Neamul Românesc: s-a chemat VOIEVOZII Ştefan, Mircea, Ţepeş, Mihai, Neagoe Basarab, Matei Basarab (cel atât de admirat, pentru „naţionalismul” său, de MIHAI EMINESCU!), Brâncoveanu etc., VOIEVOZII-„Crăişorii” Horia, Cloşca-Oargă, Tudor, Avram Iancu etc. – sau s-a chemat VOIEVODUL EMINESCU, sau Voievodul Codreanu etc. – oriunde şi mereu a fost CHIPUL SFÂNTULUI DUH, coborât cu graţia Sa peste lume.

Aristocraţia spirituală a Neamului, Aristocraţia Jertfelnică în contra lui Black Nobility, Aristocraţia Satanei Internaţionaliste. Iată provocarea metafizică la care, cu sufletele unite în cuiburile Zborului Spiritual al Neamului, acolo unde se face alegerea sacră pentru ELITA ALBĂ, trebuie să răspundem fără şovăire, deschis, din suflet iubitor şi eroic. Trebuie să ne căpătăm forţa sfântă de a transfigura Negura în LUMINĂ – iar pe demonul căzut – în Îngerul Lui Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie să ne RUGĂM (chiar pentru transfigurarea duşmanilor noştri de moarte! – cum spune Hristos!), să ne rezidim spiritual pe noi înşine, înainte de orice, cu ochii sufletului aţintiţi spre Arhetipurile Voievodale.

_______________