~OPINII – Victor Martin: „Asimetria politică“

În revista electronică „Asymetria”, filozoful Ioan Roşca se întreabă, la un moment dat, „în ce constă fenomenul politic românesc?”. Răspunsul îl dă fiecare, după cum îi e felul. Răspunsul meu este: fenomenul politic românesc de azi constă în umor. După vânzoleala din 1989, în loc să intrăm în politică, am intrat în Caragiale. Nici n-aveam cum altfel. După 50 de ani de politică monocromă, nici n-am fi ştiut prea bine ce ne poate oferi diversitatea de idei şi o politică sănătoasă. În schimb, îl ştim pe Caragiale; vedem lumea politică dinainte de 1946 prin prisma scrierilor sale, dar şi lumea politică de azi tot prin această prismă o vedem. Chiar şi comunismul, tot prin prisma deformată a lui Caragiale şi un pic de Tudor Muşatescu o vedem. Prin promovarea excesivă în şcoli a lui Caragiale, efectul a fost pe dos: băgându-se în derizoriu, comunismul s-a sinucis, dar s-a şi răzbunat. >>>>

~AVIZ AMATORILOR : Un document în circulaţie despre erezia papistăşească

Preafericite Parinte Patriarh al Romaniei,Preasfintitilor mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ai Bisericii Ortodoxe Romane,

Datorita unor imprejurari de o gravitate exceptionala, care pun in pericol intregritatea Bisericii nationale, puritatea credintei ortodoxe si mantuirea dreptcredinciosului popor roman, eu, un credincios nascut, crescut si pururea traitor in Sfanta Biserica Ortodoxa, am hotarat, potrivit constiintei mele si in deplin acord cu Sfanta Scriptura, cu Sfintele Canoane, cu Sfanta Traditie si cu scrierile Sfintilor Parinti, sa va adresez aceste randuri.
Dintru inceput doresc sa va asigur ca nu este nicidecum vorba de un atac indreptat impotriva Sfintei Biserici, si asta pentru simplul motiv ca, fiind stranepot de sfant, nu numai ca nu pot tolera o cat de mica atingere adusa dreptei credinte, slujitorilor ei ori Poporului Roman, ci iubesc Ortodoxia, sfintii si, mai presus de orice, pe bunul Dumnezeu, pe Maica Domnului si pe puterile ceresti, precum si pe oameni (nu insa si minciunile lor, de orice fel ar fi ele , iar toate ereziile si falsele credinte le dau anatemei!). >>>>

~Pr. Alexandru Cotoraci(Spania): „Orice pasăre pe graiul ei piere!“

Nu ne mai speriem si nici nu ne mai mira deloc aceasta exprimare a unui reprezentant al dreptei (caci asta este „La Destra”). A nu se intelege ca as fi de stanga, Doamne-fereste ! Insa si noi, romanii din Spania, am auzit de-asemeni un reprezentant al unui partid tot de dreapta (nu-i voi da numele, nici al lui, nici al partidului lui, caci nu are nici o importanta pentru noi, cei care nu ne amestecam in politica lor) in urma cu mai bine de o luna, inaintea alegerilor lor, strigand pe acelasi ton, ca „serviciile de urgenta din spitalele spaniole sunt colapsate de imigranti”. Bineinteles, cu totul falsa aceasta clamatie, care nu urmarea decat atragerea voturilor celor care sunt impotriva imigrantilor din Spania, pentru partidul respectiv. Aici era vizata insa, o comunitate imigranta dintr-o anumita tara sud-americana, unde, dupa spusele respectivului lider, o mamografie costa salariul pe noua luni. Si induce ideea ca femeile din acea tara, imigrante in Spania, sunt cele care „colapseaza” sistemul de sanatate spaniol ! >>>>

DESPRE BISERICA DE AZI – Gen. Mircea Chelaru: „Nimic din Harul primordial“

Biserica de astăzi este, la rândul ei, o instituţie. Încadrată cu oameni. Cu oameni făcuţi după chipul şi asemănarea societăţii din care fac parte. Cu vanităţile, erorile şi vinovăţiile lor. Nefast este faptul că cei care produc funcţionarea Bisericii nu mai au aproape nimic cu Dumnezeu, decât poate invocarea lui permanentă pentru a-şi intreţine legitimitatea! Nimic din Harul primordial, nimic din sacrificiul isihastic, nimic din puritatea virtuţii. Între timp se construiesc edificii religioase şi se năruie adevăratele biserici din suflete… Nu este de mirare, uitându-ne în recursul ultimului mileniu consumat, ca biserica lui Hristos să fie iar subminată, dar nu de păgânitatea exterioară ci de chiar cei ce pretind că o slujesc, putrezind-o de dinlăuntru. Puterea înşelătoare i-a spurcat şi pe ecumenii noştri. Dar sunt convis că ochiul divin al nemuririi zamolxiene nu va permite preaspurcarea moştenirii din grădina Maicii Domnului. Un prea cucernic prelat, după rugăciunea de vecernie, pe chiar locul încălzit de o viaţă de mereu printre noi părintele Cleopa, m-a rugat să nu folosesc în apelare rangul ierarh. Pentru că acolo el se chema doar un ucenic al locului. >>>>

Şerban Alexianu: „Guvernarea bolşevică a fost din nou instaurată în România, în decembrie 1989“

Declaraţia dlui Şerban Alexianu pe marginea sentinţei dată de Curtea Supremă la cererea sa de a se admite revizuirea procesului prin care tatăl său, George Alexianu, a fost condamnat şi executat în 1946

„Am cerut atât de puţin : să mi se dea voie să deschid o acţiune juridică prin care să aduc în faţa justiţiei măcar o parte din noianul de argumente pe care istoricii de pretutindeni le-au adunat din 1946 şi până azi pentru a se dovedi adevărul că România lui Ion Antonescu, în 1941, a pornit la un război care pe drept cuvînt a fost numit de propaganda vremii Cruciada împotriva comunismului. Căci pentru români cel de al II-lea razboi mondial a fost un război împotriva barbariei bolşevice, a primejdiei proliferării comunismului, primejdie pe care toată societatea românească a conştientizat-o şi a reacţionat solidară cu Mareşalul. Participarea Armatei Române pe frontul de Răsărit a fost unanim apreciată, în primul rând de inamicul sovietic, ca o demonstraţie de cavalerism şi omenie. Poporul român poate fi mândru de comportamentul soldatului român într-un război în care ceilalţi beligeranţi au dat atâtea dovezi de sălbăticie, de neomenie, de barbarie. >>>>

VREMURI DE PRIMEJDIE – Ecaterina Barba: „Aromânii”

Aromânii – Învăţătura de la Oulu

Globalizarea în toate domeniile ameninţă viitorul Europei! Este semnalul de alarmă pe care îl dau din ce în ce mai mulţi oameni de cultură. Căci, contrar celor ce se afirmă, deseori paşnic, prin rezoluţii, recomandări sau alte diverse documente internaţionale care subliniază necesitatea unei Europe unite în diversitatea ei culturală şi dreptul inalienabil al popoarelor mai puţin numeroase de a li se asigura păstrarea identităţii şi a specificului lor cultural, se constată că, în fapt, se creează toate pemisele pentru o sărăcire spirituală catastrofală a viitoarei Europe. Luând ca punct de plecare „…arta de la Oulu“ – localitatea din nordul Finlandei unde oficialităţile au decis să fie utilizate la întâlnirea lor internaţională nu mai mult de două limbi – engleza şi franceza – (refuzând cererea germano-austriacă de a fi folosită şi limba germană, ca a treia limbă în discuţii), scriitorul şi eseistul Karl-Marcus Gauss, în articolul său „învăţătura de Ia Oulu“, atenţionează europenii, şi nu o face pentru prima oară – asupra pericolului globalizării în domeniul lingvistic care are drept consecinţă>>>>>>>

Vasile I. Zărnescu: „Un paradox juridic: ilegalitatea cultului ex-greco-catolic“ (III)

5. Denigrarea Bisericii Ortodoxe Române

Principalele mass media interne au comentat, sub diverse forme, începînd din 12 iunie 1997, scandalul declanşat în Parlament de către senatorul P.N.Ţ.C.D. Matei Boilă (vezi şi Monitorul Oficial nr. 111, partea II, 26 iunie 1997, pag. 20-32, şi nr. 112, partea II, 27 iunie 1997, pag. 4-21), acelaşi care, în legislatura anterioară, iniţiase de două ori un proiect de revendicare a fostului patrimoniu după principiul restitutio in integrum. Iar la adăpostul acestui scandal, într-adevăr, a fost reintrodus, pentru a treia oară, proiectul de restituire după acest principiu; dar a fost reintrodus de către senatorul P.N.Ţ.C.D. Ioan Moisin, ca să pară, probabil, o acţiune nouă (vezi şi România liberă, 9 iulie, pag. 12).

Sub sugestivul titlu „Ţărăniştii îşi bagă coada şi-n biserici“, Adrian Ursu relevă: „Scandalul-monstru, cu patimi şi pumni izbiţi în masă, aprins în Senat, a fost urmat, fără întîrziere, de un şuvoi de proteste din partea înaltelor feţe ale Bisericii Ortodoxe. (…) O vrajbă fără rost, care nici măcar nu serveşte vreuneia dintre părţi. >>>>>>