Cuvântul părintelui Ieroschimonah Iustin Pârvu către senatorii României

justin-parvu2Domnilor senatori,

cu multă părere de rău pentru că din pricina neputinţelor trupeşti nu mă găsesc în mijlocul onoratului Senat al României, îmi exprim de aici, din chilia mea din Mănăstirea Petru Vodă, către domniile voastre frământările şi controversele care preocupă societatea noastră creştin-ortodoxă şi la care am contribuit în mare parte.

Domnilor senatori,

rugându-vă să mă iertaţi, găsesc de cuviinţă să vă adresez sentimentele mele de ortodox român şi mărturisitor: ne găsim în faţa unor stări de lucruri cu totul neobişnuite. Nu e vorba de o problemă financiară, economică sau teritorială, ci este vorba despre ducerea unei naţiuni spre pierzanie, este vorba despre un act care are urmări asupra copiilor şi nepoţilor noştri. Poporul nostru a fost un popor cinstit, care nu a vătămat şi nici nu a atacat alt popor în istorie. Noi, şi eu personal, nu suntem împotriva cipurilor şi a sistemelor biometrice – să facă cine ce crede în ţara lui. Însă pentru noi, pe lîngă Constituţia oficială, avem o Constituţie care se bazează pe conştiinţa Ortodoxiei, o Constituţie mai presus de om.

Noi nu avem nevoie de sisteme de control – de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc. >>>>

Anunțuri
Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Cuvântul părintelui Ieroschimonah Iustin Pârvu către senatorii României

Alexandru Petrescu: „Poşta Română în Spania, în sfârşit“

alexandru-petrescu-emilIn localitatea spaniola Castellon de la Plana are loc maine inaugurarea oficiala a noilor oficii postale romane ,si pentru prima data o firma a statului trece granitele pentru a se implementa in strainatate si a se adresa direct romanilor emigrante Cei peste 800.000 romani rezidenti de o forma sau alta in peninsula Iberica si intr.-un viitor apropiat si cei din Italiavor putea folosii serviciile postale si achitarea facturilor din tara de rezidenta in Romania.

Artificierul acestei idei este deputatul William Branza care a declarat ca un are niciun carácter electoral:”Dupa cum vedeti ideea mea si eforturile mele pentru a implementa aceasta pentru a ajuta romanii din Diaspora si statul roman se desfasoara impreuna cu ministrul Borbeli.Dar important este ca asa evitam ca romanii sa fie inselati de catre firmele asa numite „pirat” de curierat Si in sfarsit statul roman poate sa se implice direct in lupta cu alte firme straine care intermediaza transferul banilor spre tara.Romanii din strainatate trimit anual peste 7,8 miliarde euro Cei din Spania au contribuit cu „doar”3 miliarde euro…Preturile Postei Romane sunt cele mai scazute Cu specificatia ca serviciile sunt si cele mai promte si sigure.”

Delegatia romana la Castellon este formata dintr-o echipa a consilierilor din ministerul de resort al Comunicatiilor ,directori de departamentePresedintele Postei Romane –Mihai Toader. Primele sase oficii din Spania vor fi in :

1. CASTELLÓN – CALLE ONDA ESQUINA CALLE CANTO DE CASTALIA

2. VALENCIA – CALLE RUAYA, Nº 33

3. BARCELONA – CALLE SANTS OLIVER, N1 2

4. MADRID – CALLE COSTA RICA, Nº16

5. COSLADA – CALLE AMPARO BARRIOS, Nº7

6. MÁLAGA – CALLE LA UNIÓN , Nº 70A >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Alexandru Petrescu: „Poşta Română în Spania, în sfârşit“

CREZUL profesorului Mihai Ungheanu care astăzi ar fi împlnit 80 de ani

CREZUL profesorului Mihai Ungheanu: „A fi nationalist in Romania”, de Nichifor Crainic”A fi nationalist in Romania, adica a-ti inchina viata ridicarii neamului si a tarii tale, insemneaza a te aseza pe un pisc in bataia tuturor furtunilor urii si trasnetelor razbunarii. Nimic nu e mai urata, nimic mai prigonita si mai lovita decat dragostea suprema de romanism.m-ungheanu

O viata intreaga de lupta inseamna o viata intreaga de sangerari. Nu s-a inchis bine o rana si alta se casca mai adanc in faptura ta morala. A cui e aceasta tara si care e destinul ei ca romanii, care se ridica pana la constiinta superioara a unei misiuni romanesti sunt izolati ca niste nelegiuiti si aratati cu degetul ca niste nauci? In Romania traieste bine numai cine face tranzactii cu strainismul…

O formidabila actiune de compromitere se organizeaza imediat in jurul unei personalitati, din moment ce ea devine motor moral sau ideologic al romanismului. Sa nu mai vorbim de cei eliminati fiziceste. Constatarile acestea duc la una si aceeasi concluzie: ca patura noastra conducatoare este corupta pana in maduva oaselor…

A conduce Romania in sensul curent, presupune conditia prealabila de a trada. Politicianul se simte puternic numai in actul de prigonire a romanismului si intelept numai in lepadarea de specificul spiritual al stramosilor lui. Romanii dezromanizati – iata ce sunt in majoritatea lor conducatorii nostri politici. Pusi in fata nationalismului, au imediat sentimentul intim al propriei lor turpitudini si, ca sa se elibereze de aceasta stare sufleteasca, ii prigonesc cu zvapaiala pe apostati. Caci numai apostazia cunoaste inversunarea nimicitoare impotriva credintei parasite si numai tradarea alimenteaza ura impotriva celor tradati. Prigonitorii nationalismului sunt unelte ale strainismului impotriva propriului lor neam.” >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la CREZUL profesorului Mihai Ungheanu care astăzi ar fi împlnit 80 de ani

Eroii rezistenţei anti-comuniste şi antisovietice din Basarabia

Vara lui 1941. O femeie din Orhei sta in fata unui mormint proaspat descoperit de cainele familiei. Acoperiti de pamant sunt opt tineri, dintre care unul respira inca.Mai apuca sa articuleze cateva cuvinte razlete despre niste crime odioase faptuite de ocupantii sovietici…

Femeia asculta ingrozita. Se sperie sa vorbeasca si duce cu ea aceasta taina ca pe un talisman.

Taine se va dezvalui, iar marturisirea femeii va vedea lumina tiparului 60 de ani mai tarziu cand, dupa o poveste ca un roman, doi cercetatori exemplari, Petru Bunacale si Andrei Calcea, o aseaza pe masa cititorilor sub forma unui volum. Tinerii aceia executati sumar si aruncati in paman erau membrii ai unei organizatii ilegale de luptat antisovietica si anticomunista de la Liceul Vasile Lupu din Orhei.

Istoria lor este uluitoare. Dupa ocupatia bolsevica a Basarabiei, acestia se organizeaza si incep o batalie, superba prin gratuitatea ei de moment, impotriva sovieticilor. Atat cat le-a stat in putinta. Dar infinit mai mult decat se asteptau ocupantii. In Orhei incep sa apara proclamatii care demontau sistematic propaganda comunista sau minciunile cu privire la asa zisa „eliberare”: „Jos calaul Stalin!”, „La lupta, frati romani!”, „Jos NKVD-ul barbar!”, „Nu credeti ocupantilor bolsevici!”, „Plecati acasa, barbarilor!”. Culmea acestor actiuni se petrece pe vremea sfintelor sarbatori de Craciun. Acesti tineri de 18 ani, indraznesc si reusesc sa dea jos steagul rosiu bolsevic de pe institutiile oficiale si sa arboreze, in schimb, tricolorul. Pe cladirea Comitetului de partid bolsevic, pe fosta cladire a Primariei si, mai ales, pe cladirea NKVD-ului.

Nici mai mult nici mai putin! Principala institutie a ocupantului este umilita de un grup de tineri de 18 ani. De Craciun, in plina ocupatie bolsevica, deasupra orasului Orhei flutura tricolorul romanesc, si nu unul singur, ci trei drapele care falfaiau pe cerul inseninat de Ziua Nasterii lui Iisus Hristos. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Eroii rezistenţei anti-comuniste şi antisovietice din Basarabia

Nicolae Nicoară Horia: „Apusenii“

nicolae-nicoara-horiathumbnailÎn noaptea asta m-am visat cu ei,

Cu Munţii mei, aceia de Acasă,

Erau mâhniţi puţin, tăcuţi şi grei

De Aurul şi-argintul ce-i apasă…

Şi-Acolo sus, pe vârfurile lor

Trecea un cal durut, fără stăpân,

Galopul lui era aşa uşor

Şi-amirosea prin Visul meu a fân…

Dar unde-i Călăreţul şi ce face?

E sub Gorun, sărmanul şi nu doarme-

Cine, Doamne, nu mi-l lasă-n pace

De-i tulbură suspinul cu sudalme?!

Iar Celălalt, pe-un Deal de furci anume

Stă dezbrăcatul, pironit pe frig,

Şi Roata lui se-nvârte peste lume

Prin Somnul meu am început să strig… >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Nicolae Nicoară Horia: „Apusenii“

Protestul asociaţiilor Comunidad Rumanos en España, A Flor de Piel şi RoMadrid Martie 11th, 2009

Astăzi românii din Spania comemorează din nou victimile atentatelor de la 11 martie din Comunitatea de Madrid, în care colateral am adus tributul de sânge prin morţi şi răniţi. Ambasada României din Madrid prin factorii ei de decizie a organizat punerea unei plăci comemorative. Un gest frumos, am putea spune, dar umbrit de politica dusă de Excelenţa Sa Ambasadoarea Maria Ligor, reprezentanta diplomatică.11-martie-madrid

Comunidad Rumanos en España, A Flor de Piel, RoMadrid şi o parte din răniţii din acest masacru terorist întâmplat în trenurile numite atunci “ale groazei” protestează public pentru atitudinea arogantă a ambasadoarei de a nu invita la acest omagiu tuturor factorilor direcţi care au fost implicaţi la dezvelirea unei plăci comemorative. Cu profundă mâhnire asistăm în ultimii doi ani, la o atitudine inexplicabilă de a crea o stare artificială de tensiune în rândurile emigraţiei române din Spania. Multe asociaţii ale românilor au fost create la ordinul ambasadei şi probabil de aceea se explică numărul uriaş al acestora pe teritoriul regatului. Protestul nostru este însă provocat de faptul că asociaţii cu statute vechi, unele datând din 1943, altele din valul migratoriu creat de regimul Ion Iliescu sau minerii lui Petre Roman, sunt constant cenzurate în activităţile ambasadei noastre la Madrid, în contrast de celelalte botezate diplomatic vorbind. Dealfel şi mulţi ziarişti ai massmediei din această diasporă sau persoane fizice fără statut juridic, asociaţii ale studenţilor din sectorul privat român, au fost excluse de pe listele ambasadoarei sau a responsabilei în relaţia cu asociaţiile şi ne referim la Camelia Teodorescu. Aceasta din urmă probabil înfuriată de faptul că au fost scrise articole în ţară cu privirea la organizarea celebrării nuntei sale din bani publici în saloanele ambasadei, aplică un fel de “vendeta”. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Protestul asociaţiilor Comunidad Rumanos en España, A Flor de Piel şi RoMadrid Martie 11th, 2009

Adrian Botez: „O variantă a «Mioriţei» aromâneşti!“

adrian-botez-mthumbnailAromânii – „fraţi di mumă şi di-un tată”(VII): MIORIŢA

Ce poate uni, pe deasupra şi pe dedesubt de suflete, pe deasupra şi pe dedesubt de istorie – cele două ramuri ale valahilor/românilor – pe cei „traianici” şi pe cei „aurelianici” (cum îi numeşte Dimitrie Bolintineanu-aromânul/român, pe românii de la Nordul Istrului, respectiv pe cei de la Sudul Istrului Sacru)? Noi credem că (pe lângă Duhul eminescian – Eminescu însuşi având, se pare, ascendenţă aromână!) tracismul autosacrificial al Mioriţei!

Iată varianta Mioriţei, pe care ne-o oferă dl prof. Hristu CÂNDROVEANU (titanescul lider spiritual al aromânilor din România!), în cartea sa Aromânii, ieri şi azi (Scrisul Românesc, Craiova, 1995, cap. Folclorul, p. 9):

Ñil`ioară vrută,/Ñi`lioară arudă,/Pri cale mutreşti/Şi iarbă nu paşti./ – Avdză tini, picurare,/Mi bag ş-mi scol,/Mi şuţ di-ună parte,/Somnul lai nu mi-acaţă,/Că ñi-avui ună videare,/Că va s-mori tu prândzul mare/Ş-că, la ascăpitare,/Va s-hii tră vătămare.// -Cara s-mor, cara s-nu mor,/Ascultaţ-ñi un singur dor:/ Mine nu voi îngropare/La murminţăl`i di tu hoară./ S-mi scuteţ tu Valea Mare,/ S-iasă cupia di ñil`ioare,/ Dimineaţa la păşteare./ Ş-tine, ñil`ioară,/ Ţi te-am tu vreare,/ Plândzi-mi, plândzi-mi,/Di-adun cu soarle ş-cu luna”.

Încercăm o transpunere, cât mai fidelă, din dialectul aromânesc, în dialectul daco-românesc (deci, nu vom ţine cont de prozodie, de măsură ori de rimă – ci, în primul rând, de semantica textului aromânesc): >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Adrian Botez: „O variantă a «Mioriţei» aromâneşti!“