Ion Marin Almăjan: „Ce-i mâna pe ei în luptă?“

ion marin almajan-m.thumbnailSeneca sfătuia pe contemporanii săi  să se ferească de trei rele: ura, invidia, dispreţul. Toate trei fiind caracteristice doar speciei umane. Toate trei străbătând  secolele  fără să sufere vreo atenuare. Dimpotrivă, poate au câştigat în intensitate.

Mi-am adus aminte de sfaturile înţeleptului urmărind, cum o fac adesea, discuţia dintre doi ”formatori de opinie”, publicişti de primă mărime, ba chiar şi scriitori deşi această calitate astăzi nu mai reprezintă nici un chichirez. Scriitori sunt consideraţi sau se autodeclară toţi cei ce şi-au pus numele pe o carte  a cărei valoare  astăzi nu mai are nici o importanţă. Care erau   întrebările adresate, cu obişnuita-i mânie, era să scriu… proletară, dl-ui. Emil Hurezeanu, de  către  C. T. Popescu ?  Ce idealuri au avut românii de-a lungul veacurilor? Care a fost rolul Bisericii Ortodoxe Române în existenţa societăţii româneşti ?

Poate surprins, cel întrebat n-a reuşit să dea un răspuns inteligibil. A bâiguit ceva. Am avut sentimentul că dl. Popescu nici nu aştepta, de fapt, un răspuns. Că, aidoma atâtor altor situaţii, Domnia sa era edificat. Ce a urmat a fost  greu de calificat. Mult mediatizatul gazetar, cunoscut pentru opiniile sale vitriolate  şi vitriolante, duh necruţător al damnării unora şi altora, a emis  o anatemă, la adresa românilor, al căror ideal a fost, de-a lungul vremii, zicea dânsul, aşezarea călare pe situaţie, bizuirea pe noroc şi pe întâmplare. De aici şi concluzia  că suntem, vorba Anei Blandiana, un popor vegetal, adică o masă amorfă, lipsită de voinţă, lipsă de demnitate. Mai susţinea omul cu tichie  că nu am avut martiri şi ar fi  putut să adauge, urmându-l pe dl Patapievici în defăimarea românilor, că pe noi au urinat toţi, de la romani începând şi sfârşind cu sovieticii sau poate cu mai marii  lumii de astăzi. >>>>

Anunțuri
Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Marin Almăjan: „Ce-i mâna pe ei în luptă?“