NR. 7/2009

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la NR. 7/2009

Lucreţia Berzinţu: Interviu cu prof. dr. Dan Brudaşcu

Motto: Spre deosebire de majoritatea oamenilor politici, eu nu m-am folosit de demnitatea ce mi-aţi încredinţat pentru a jefui economia naţională, pentru a vă face viaţa şi mai grea şi amară sau spre a mă îmbogăţi”. (Dan Brudaşcu către alegătorii din Cluj, 2008).Dan Brudascu3

Lucretia Berzintu 2Omul – instituţie –  traducător, referent de specialitate, muzeograf, lucrător politic , realizator radio & Tv, ziarist, director – fondator de studio TV CBN, ARDAF privat, director de editură, şef compartimente mass media, relaţii internaţionale, cultură, culte, sport, turism în Primăria municipiului Cluj – Napoca (1991 – 1998), deputat (legislatura 2000 – 2004), colaborator extern al catedrei de limbă engleză (nefilologi) a Facultăţii de Litere Cluj – Napoca (1991 – 1998), cadru universitar (2000 – prezent), director al Casei de cultură a municipiului Cluj – Napoca (începând din 1 octombrie 2008); cel care a publicat peste 2700 de articole, eseuri, recenzii, reportaje, note de lectură, traduceri etc. în publicaţii din ţară, S.U.A., Marea Britanie,, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Croaţia, Israel, Iugoslavia, Moldova s.a.; autorul a 86 de volume (traduceri, eseuri, istorie, cursuri universitare, dicţionare, antologii, ediţii îngrijite) este Dan Brudaşcu, cel care ar fi putut să fie omul model în Parlamentul European, dacă Legea electorală ar fi asigurat condiţii optime şi pentru candidaţii independenţi. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Lucreţia Berzinţu: Interviu cu prof. dr. Dan Brudaşcu

Ioan Miclău despre Cezarina Adamescu

Ioan Miclau 2 flip“Florile-s ganduri, iar gandurile devin flori pe campia literara” (Ioan Miclau-2009)

“…Desigur, cine va incerca a privi  ceva mai adanc acest subtitlu “Florile-s ganduri iar cezarina adamescu 8gandurile devin flori pe campia literara”, va sesiza izvorul inspirator folosit , deoarece, in  literatura romana doar B.P.Hasdeu vorbea despre acea campie literara in care scriitorii si poetii erau  scototiti asemenea florilor din campie, fiecare  avand frumusetea  culorii si a  parfumului  ei, iar in final, peisajul unei arte adevarate.

Greu a inteles asta pana si Titu Maiorescu  ministrul Culturii acelei vremi,  cum in acest peisaj coloristic  artele primesc stralucire si armonie, robustete si o perenitate mereu imbogatita. Pe cand,  acea ierarhizare de valori aducea o stare de  dispute intre valorile noastre autentice precum Mihai Eminescu si Vasile Alecsandri, dispute incorporate ulterior sistemului de critica literara pe intinsul mai multor decenii!

Revenind la scriitoarea si poeta zilelor noastre Cezarina Adamescu, vreau sa se observe, desigur cu deplina satisfactie, aparitia unui fenomen literar si de creatie care din nou va da criticii literare romanesti ocazia a defini o autentica valoare, care  azi lumineaza ca o lumina stelara  arealul culturii noastre romanesti. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ioan Miclău despre Cezarina Adamescu

Cristian Neagu: „In memoriam Ilie Cleopa“

Ilie Cleopa

A trecut mai mult de un deceniu de la un deceniu de când Marele Părinte, Arhimandritul Ilie Cleopa  ne-a părăsit, trecând în lumea veşniciei. Dacă botoşenenii din comuna Suliţa nu au un monument comemorativ al Preacucernicului, pot fi siguri că în scriptele bisericeşti şi în literatura religioasă, va fi rânduit de toţi cei ce i-au citit pildele, cu mult mai mult decât  importanţa unei  siluete statuare. Personal, mai am  încă imaginea straiului cernit, cartea şi toiagul, blândeţea şi înţelepciunea graiului a celui care a fost Constantin Ilie, tăinuit rugăciunilor profunde în spaţiul chiliei de la Schitul Sihăstria unde, adesea putea fi văzut în  strădania de a împărtăşi din învăţăturile sale filocalice şi aghiografice, tuturor celor întru chemare către cuvântul Domnului Dumnezeul Nostru.

S-a născut la 10 aprilie 1912, împărţindu-şi  copilăria între  şcoală, păscutul oilor, şi învăţatul Acatistului Maicii Domnului pe de rost. Rămas de multe ori la stână, purtându-şi mioarele pe dealurile şi poienile din preajma Schitului Cozancea, şi tot poposind la chilia pustnicului Paisie Olaru, a simţit chemarea către Cele Sfinte, dăruindu-se pentru  marea  nevoinţă călugărească. Călugărul Nil de la Mânăstirea Secu, >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Cristian Neagu: „In memoriam Ilie Cleopa“

Ştefan Dumitrescu: Un film documentar pe marginea istoriei: „Râmnicul în imagini“ de Ion Măldărescu

MONTAJ R2Am văzut de mai multe ori filmul domnului Ion Măldărescu intitulat „RÂMNICUL ÎN IMAGINI” şi, de fiecare dată voiam să îl revăd. Semnificaţia profundă şi miezul său metaforic încântă, emite un mesaj profund, greu de  explicat în cuvinte.  Un proverb grecesc spune că „atunci când pui suflet într-o piatră, aceasta începe să cânte”. Pe parcursul a mai mult de şaizeci de minute, Ion Măldărescu construieşte  ceea ce se cheamă un  documentar – istoric, înţelept şi excelent realizat, păşind pe aceleaşi cărări cu regretatul Corneliu Tamaş, în cazul de faţă, prin alăturarea imaginii, cuvântului. Plecând de la  o mai puţin cunoscută imagine panoramică a oraşului, autorul, Ion Măldărescu, scenarist şi regizor al acestui film, parcurge întreaga istorie a oraşului Râmnicu Vâlcea, de la strămoşii noştri daci, de la cetatea lor, Buridava, din apropierea oraşului, până în zilele noastre.  Mă gândesc că oamenii de cultură vâlceni, mai mult decât oamenii de cultură din alt spaţiu românesc, au vocaţia istoricului, a istoriei în esenţa ei; sufletul îi trage către strămoşi, către temelia de spirit, de legendă şi de ethos a neamului, către misterul închegat de secole.

După vizionare, îţi dai seama că te afli în faţa unui mare patriot, a unui om  care iubeşte din toată fibra neamul românesc, că autorul nu este numai creatorul unui film documentar, ci al unei temeinice lecţii de istorie.  >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ştefan Dumitrescu: Un film documentar pe marginea istoriei: „Râmnicul în imagini“ de Ion Măldărescu

Loredana Ionaş: „O tradiţie de peste 20 de ani: Sărbătoarea câmpenească la Izvorul lui Horea“

SERBARE LA IZVORUL LUI HOREA wbÎn mijloc de vară, la hotarul dintre Poiana şi Sălişte de Vaşcău, sate aparţinătoare de comuna Criştioru de Jos, în locul unde se spune că, acum mulţi ani, ar fi poposit Horea în drumul său spre Viena, o mulţime de oameni ai locului, dar şi din alte părţi, reînvie momente din istoria zbuciumată a acestor meleaguri în cadrul tradiţionalei manifestări „La izvorul lui Horea”. Cea de-a XXIII-a ediţie a serbării câmpeneşti a avut loc duminică, 26 iulie, fiind organizată de Consiliul Judeţean Bihor, Primăria şi Consiliul Local Criştioru de Jos şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor (CJCPCT).

Programul a debutat cu un Te Deum, oficiat la troiţa lui Horea (creaţie a sculptorului Vasile Holhoş), de un sobor de preoţi, la care au participat: prefectul Gavrilă Ghilea, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor Radu Ţîrle, parlamentari bihoreni, oaspeţi din Cernăuţi, primari şi reprezentanţi ai consiliilor locale din unităţile administrative învecinate, precum şi oameni de cultură din Oradea şi Bihor. În plus, într-o atmosferă de sărbătoare, membrii Asociaţiei „Datina Străbună” din Oradea au prezentat un emoţionant moment de cinstire a memoriei înaintaşilor noştri.  >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Loredana Ionaş: „O tradiţie de peste 20 de ani: Sărbătoarea câmpenească la Izvorul lui Horea“

Cezar Adonis Mihalache: „Cu arma în mână“

cezar-adonis-mihalachethumbnailLiderii maghiarimii se agită… Şi instigă tot mai des şi mai făţiş la nesupunere civică. În Ardeal au loc manifestaţii „civice” împotriva decapitări deconcentratelor, iar şefii UDMR avertizează că ei nu vor mai controla lucrurile. Ba, dimpotrivă, cică ar trebui să le mulţumim că nu îi lasă pe etnici să se manifeste aşa cum şi-ar dori. Nu ne spun în faţă cum, dar sugestiile sunt evidente. Cu arma în mână, aşa cum se titrează de ani buni prin presa de limbă maghiară din Transilvania.

Suntem avertizaţi că în Transilvania spiritele sunt agitate. Că nivelul de „intoleranţă” dintre români şi maghiari ar fi ajuns la apogeu. Mai mult, liderii UDMR ne ameninţă făţiş că, dacă acţiunile pe care le-au organizat până acum au fost „extrem de moderate” faţă de iniţiativele venite din partea etnicilor, cu totul altfel vor sta lucrurile pe viitor. Mai ales dacă situaţia prezenţei maghiarilor în fruntea instituţiilor deconcentrate nu va fi „îndreptată” de către Guvern, astfel încât UDMR se aibă motivaţia necesară pentru ai mai ţine în „frâu” pe etnici.

De ce fac liderii maghirimii asemenea declaraţii provocatoare? Pentru că nu mai au răbdare. Şi, profită de acţiunea de rocadă a clicilor de la bucate, când şefii maghiari ai deconcentratelor au fost schimbaţi, pentru a transforma tot procesul într-un soi de martiraj al maghiarimii. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Cezar Adonis Mihalache: „Cu arma în mână“