NR. 3/2010

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la NR. 3/2010

Gigi Stanciu: „Basarabia, pământul dorului românesc“

În fiecare an, la 27 martie, ne amintim cu drag de ziua Basarabiei, de momentul ei de glorie, când s-a hotărât in Sfatul Ţării unirea cu România. Măreţia actului istoric de la 27 martie 1918 este dată de contextul politic în care s-a desfăşurat acest eveniment: primul război mondial işi vestea finalul agonizant, preşedintele SUA Woodrow Wilson lansa documentului ,,Cele 14 puncte’’,  ţarismul se prăbuşise, mişcarea naţională din Basarabia înfiinţase Partidul Naţional Moldovenesc condus de Vasile Stroescu, iar acesta crease un parlament  numit  Sfatul Ţării. În ziua de 21 noiembrie 1917 în Sfatul Ţării a fost ales ca preşedinte Ion Inculeţ, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreşedinte, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Sfatul Ţării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească la data de 2 decembrie 1917.

Lovitura de stat din octombrie 1917, când partidul bolşevic a preluat totalitatea puterii în Rusia datorită înţelegerii dintre comunişti şi germani, a dus la armistiţiul, apoi pacea de la Brest-Litovsk, pace prin care Lenin le ceda germanilor ţările baltice, Bielorusia şi Ucraina. În acest context, conducătorii din Sfatul Ţării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea în Basarabia, decât pe armata română; aceasta, rămasă singură pe frontul de est după retragerea ruşilor, fusese şi ea nevoită în cele din urmă să accepte armistiţiul cu germanii la 9 decembrie 1917>>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Gigi Stanciu: „Basarabia, pământul dorului românesc“

Ion Pachia Tatomirescu: „Doi poeţi din Dacia“

Sfântul pelasg (> valah) Niceta Remesianu, din Dacia (România), aprox. 340 – 416, portret în tuş de Patricia Pura.

______________

Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm…

(imn din orizontul anului 370 d. H.)

de Niceta REMESIANU

Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim,

Pe Tine, Eterne-Părinte, tot pământul Te cinsteşte,

Ţie, toţi îngerii, Ţie cerurile şi toate puterile,

Ţie, heruvimii, serafimii, ne-ncetat glăsuind:

Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul, Dumnezeul celestelor armii…!

**************

Pline sunt cerurile şi pământul de-nălţarea gloriei Tale,

Doar pe Tine Te laudă coruri de-apostoli,

Droaia de vrednici prooroci,

Armatele-albind ale martirilor…!

**************

Doar pe Tine Te mărturiseşte Biserica pe-ntregul pământ,

Tată nesfârşitei înălţări,

Fiul, Unu-Născutu-n-Adevărată-Cinstire,

Duhul Sfânt, mereu apărător-mângâietorul…! >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Pachia Tatomirescu: „Doi poeţi din Dacia“

Dimitrie Grama în dialog cu Ion Marin Almăjan şi Ion Iancu Vale. Imaginea românului în concepţia pan-europeană

Draga Ion Iancu,

Nu stiu daca ti-am trimis acest scurt raspuns dat lui IM Almajan, dat citind despre poetul lauriat roman, fac conectia cu cele expuse de mine mai inainte.

Limba romana folosita de acel poet, membru al Uniunii Scriitoriilor, este tocmai acea limba tiganeasca, care incet, incet inlocuieste frumoasa limba romana.

Incurajati de falsi intelectuali, incurajati de tiganimea autohtona, acest dialect RRom este afisat, tradus si exportat in restul lumii.

De ce se mai mira romanii autohtoni ca sunt confundati cu tiganii de toate celelate natii europene??

Dovezi ca si acest mizerabil caz, sunt la tot pasul in cultura romana actuala.

Eu, fiind in diaspora, nu sunt nici raspandit in Romania, nici tradus (cu toate ca versurile mele se afiliaza la mentalitatea internationala) si nici nu voi avea vreodata vreun glas acolo la voi, asa cum n-au avut Ionesco, Tzara, Cioran, Eliade, etc.

Ai citit volumul meu de poezii; „Obsesii Comune”, publicat la Iasi si editat de poetul Adrian Alui Gheorghe? >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Dimitrie Grama în dialog cu Ion Marin Almăjan şi Ion Iancu Vale. Imaginea românului în concepţia pan-europeană

Ion Coja: „Adevărul despre Pogromul de la Iaşi, iunie 1941 aşa cum l-a cunoscut dr. Epifanie E. Cozărescu“

Prima mărturie:

Mult Stimate Domnule profesor Ion Coja,

Încântat şi onorat de faptul că aţi binevoit a citi volumul meu de proză scurtă intitulat „Paramedicalia” – ceea ce vrea să însemne  „însemnări  din timpul vieţii mele ca medic”. Cu alte cuvinte, sunt evocate momente  din viaţa mea de medic,  „trăite  şi nu „născocite”…

Printre acestea şi problemele evreilor din Moldova – unde am convieţuit şi eu cu dânşii. Deci nu pe temă principală, ci colaterală, întrucât eu aveam alte preocupări. Totuşi voi încerca să lămuresc  niţel şi problema lor. O fac oarecum obligat  întrucât  oprobiul ce ni se aruncă în sarcină, în realitate este străin de ceea ce s-ar putea numi „holocaust”, cumva  amărându-ne sufletul, fiind depărtat de adevăr.

Dacă  la noi în Moldova evreii au suferit în vremea aceea anumite vexaţiuni, în majoritatea lor acestea nu au fost provocate de noi, de populaţia românescă, ci de trupele  SS (fasciste) germane, aflate atunci pe teritoriul nostru! Este purul adevăr pe care îl susţin cu convingere. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Coja: „Adevărul despre Pogromul de la Iaşi, iunie 1941 aşa cum l-a cunoscut dr. Epifanie E. Cozărescu“

Dan Brudaşcu: „130 de ani de relaţii diplomatice româno-nord americane“

Între momentele aniversare importante ale acestui an vom cuprinde cu certitudine şi pe cel legat de împlinirea a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice directe româno-americane.

O cercetare adecvată a acestui subiect subliniază faptul că locuitorii spaţiului românesc au urmărit îndeaproape evenimentele petrecute, încă de la descoperirea Lumii Noi, în 1492, de către Cristofor Columb. Nu putem, însă, vorbi de relaţii directe între cele două entităţi decât abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea.

În cercurile politice, dar şi culturale din cele 3 ţări româneşti au circulat frecvent date şi informaţii legate de America încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Cum o îndelungă perioadă de timp noile teritorii descoperite de Cristofor Columb au intrat sub stăpânirea monord americanerhilor spanioli, voievozii şi principii din spaţiul românesc au avut contacte cu reprezentanţii acestora. Astfel, de exemplu, la 7 noiembrie 1538, Carol Quintul, stăpânul celor două Americi, trimitea în solie la Petru Rareş, domnul Moldovei pe Arhiepiscopul de Lund[1]. >>>>


[1] Vezi Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. II-1, Bucureşti, 1891, n. CLX, p. 204.

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Dan Brudaşcu: „130 de ani de relaţii diplomatice româno-nord americane“

Cristina Ştefan: „Ţara“

Nu sunt poet!

Sunt doar un tril

Din nucul falnic

Din Haret

Ce-l îngâna încet

Bunicul meu

Emil.

Sunt doar un pas

Pe-alei de tei

Sub cerul violet

Ca-ntr-un tablou

Prin des Copou

Nu sunt poet.

Albă privire sunt

Spre-albastrul pur

De Voroneţ

Şi sunt un dangăt

Lung, molatec, >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Cristina Ştefan: „Ţara“