Ion Stoica: „Capitalele românilor“

În ţările române în Evul Mediu şi chiar la începutul epocii moderne se întâlneşte un sistem de reşedinţe domneşti din care,ulterior , au luat naştere capitalele acestora şi în cele din urmă,după unirile din 1859 şi 1918,capitala unică a României.

ŢARA ROMÂNEASCĂ

CÂMPULUNG

Localitatea este atestată documentar din  anul 1300 dar ea exista înainte de această  dată.

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab, mută capitala ţării la Curtea de Argeş.

Din Câmpulung provine unul dintre cele dintâi documente în limba română – scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului (1521). >>>>

Anunțuri
Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Stoica: „Capitalele românilor“