NR. 2/2011

Anunțuri
Publicat în noutăţi. Comentarii închise la NR. 2/2011

Ion Marin-Almăjan: „Românul nociv“

Dinspre Occident, românul se vede ca un ins barbar,nespălat, murdar, preocupat numai de tâlhării, de jafuri, crime şi violuri. De el e bine să te fereşti, să nu intri cu el în nici un fel de relaţii, să-l goneşti cu poliţia, când îţi bate la poartă.

De acasă, după prelucrarea , timp de două decenii, de către televiziunile particulare, a opiniei publice, România , ţara, ar fi frumoasă dacă nu ar fi locuită. Cum se vede românul dinspre  cugetele luminate ale neamului ba chiar şi de către o parte a opiniei publice? Fanfaron! Românul crede despre sine că este cel mai deştept de pe Planeta Pământ, mai ales olteanul. Că bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu un car de calităţi. Printre acestea ospitalitatea românească a ajuns să fie cunoscută, simţită şi apreciată în lume  Dacă are doar o bucată de mămăligă şi o ceapă, moldoveanul te invită în casă şi te aşează la masă, că aşa e inima lui largă şi primitoare !.În schimb, ardelenii şi bănăţenii, bogătanii, nu ţi-ar întinde un pahar cu apă. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Marin-Almăjan: „Românul nociv“

Dan Brudaşcu: „Românii din Ungaria deznaţionalizaţi şi umiliţi“

După încheierea primului război mondial şi stabilirea, pe bază de acorduri şi tratate internaţionale, a noii arhitecturi a statelor din centrul şi sud-estul Europei, în Ungaria, stat ce îşi recâştiga pentru prima oară identitatea de stat naţional, independent şi nu provincie componentă şi supusă vreunui alt imperiu, au rămas, potrivit estimărilor specialiştilor români, în jur de 960.000 de persoane de etnie română. Ei ocupau  oponderi variindîntre 30-40% până la 100% în unele judeţe din vecinătatea României. Datorită miopiei de care au dat dovadă unii din conducătorii politici de atunci ai României, în mod deosebit a generalului Alexandru Averescu[1], pe atunci prim ministru, au fost pur şi simplu abandonate o serie de teritorii locuite majoritar de români, care ar fi trebuit să intre în componenţa României. Mă refer aici şi la situaţia oraşului Jula (Gyula), cuprins iniţial în structura teritorială a României, dar cedat, nejustificat, Ungariei. >>>>


Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Dan Brudaşcu: „Românii din Ungaria deznaţionalizaţi şi umiliţi“

Ion Stoica: „Evanghelie istorică românească scrisă acum 200 de ani“

Parcurgând paginile istoriei noastre culturale,deseori  ne oprim  la constatarea că oamenii de seamă au avut să îndure persecuţii chiar din partea acelora care,dându-se drept români,nu erau totuşi cu sufletul aproape de poporul nostru.Şincai a fost prigonit de adversarii politici,firea lui răzvrătită nemulţumind conducătorii de atunci,unii români, care pentru propria prosperitate nu au înţeles zbuciumul  intelectual  al adevăraţilor patrioţi,comportându-se ca nişte duşmani.

Cu studii superioare la Blaj, Roma, Viena, Gheorghe Şincai a luat parte la lupta românilor împotriva asupritorilor de veacuri,dar amestecul  lui în chestiuni unde se ciocneau pasiunile politice a fost un prilej pentru cei care îi erau răuvoitori să-l scoată din viaţa normală,moartea surprinzându-l părăsit de toţi,la Sinea,departe,în Slovacia. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Ion Stoica: „Evanghelie istorică românească scrisă acum 200 de ani“

Mariana Gurza: „Ioan Miclău, «purtându-şi Duhul de Românie, neatins de vremi…»“

Mulţumesc pentru dar, Badie! Acum când este frig, şi totul parcă este încremenit, cartea mi-a încălzit casa…

Numai pomul dezrădăcinat ştie gustul pământului de acasă; numai omul dus peste mări şi ţări ştie cât de grea este povara dorului de Ţară; numai poetul arde ca o torţă, în fiecare zi, în fiecare noapte. Nu ştiu dacă I. Miclău şi-a luat ţărană din grădina casei părinteşti, ca să-şi învelească trupul cu ea când o fi să fie. Sunt sigur, însă, că a luat cu sine atâtea amintiri, cât să-i ajungă pentru o veşnicie. Îşi înveseleşte sufletul cu ele, când îl pătrunde frigul străinătăţii; îşi oblojeşte rănile ce i le fac săgeţile singurătăţii; îşi şterge lacrimile dorului, îşi doineşte neîmplinirile şi puţinele bucurii ale vieţii. Şi toate astea le rabdă cu stoicism, ştiind că astfel îşi ispăşeşte vina de a fi POET.” (Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda). >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Mariana Gurza: „Ioan Miclău, «purtându-şi Duhul de Românie, neatins de vremi…»“

Gheorghe Tănăsescu: „Salvaţi România!“

Atacul terorist din decembrie 1989, asupra Romaniei

Ma adresez conducatorilor UE, ai Federatiei Ruse si ai USA, in calitate de cetatean roman ajuns la virsta la care nu mai am nimic de pierdut, hotarit, deci, sa spun faptelor pe nume si sa arat pe cei vinovati de caderea Romaniei la nivelul sub care nu se mai poate cobori. Pina in 1989 Romania era o tara care facea parte din lagarul comunist, condusa de un dictator, precum toate suratele din lagar, apreciata din consideratie sau ingrijorare, cu o populatie, in continua crestere, de peste 23 milioane oameni, hraniti la limita modestiei, exclusiv din resurse interne, fara vreo datorie externa. Astazi, „dupa 20 de ani, in Romania, industria este lichidata, agricultura – distrusa, invatamintul – la pamint, sistemul de sanatate in faliment, iar in ce priveste politica externa, Romania a disparut de pe harta diplomatica a lumii din cauza lipsei de initiative„, dupa cum spune istoricul academician Florin Constantiniu. Domnia sa si-a exprimat convingerea ca „singura solutie este inca o revolutie„, ceea ce ar trebui sa trezeasca constiintele puternicilor zilei, acestia fiind obligati sa ia masuri care sa inlature o astfel de posibilitate, stiind ca o revolta a celor obiditi, avind in vedere numarul si gradul de nemultumire (cutitul la os) ar declansa un razboi fratricid, din care ar cistiga numai dusmanii dintotdeauna ai Romaniei. Aceiasi care au provocat si asa zisa revolutie din ’89. >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Gheorghe Tănăsescu: „Salvaţi România!“

Corneliu Florea: „Decembrie în România“

Pentru mine‚’’străinul’’, care nu am mâncat  salam de soia, dar mănânc pâine de înstrăinat, de emigrant  de 30 de ani, sosirea acasă, în România mea natală, îmi dă o stare psihică  deosebită,  personală. Nu am să descriu simţirile si trăirile pe care le am pentru a nu da apă la moara răilor să comenteze că fac paradă. Nu am făcut paradă, parade în viaţa mea, nu am avut de ce şi nici pentru ce sau cine . Dar îmi place să privesc paradele lumii, cu atenţie, şi mai ales pe cei ce le pun la cale, le conduc. Paradele, formate spontan sau dirijate, izbesc direct simţurile prin coloratura şi zgomotul lor, dar in spatele acestui spectacol  se ascunde esenţialul: stare social şi psihica a indivizilor, a colectivităţii. Pe aceasta din urmă, o privesc cu luare-aminte ca să percep, cu mintea mea, în ce stare psihica se afla conaţionalii mei, ce idei îi frământa  şi îi călăuzesc în comportamentul  lor . >>>>

Publicat în noutăţi. Comentarii închise la Corneliu Florea: „Decembrie în România“