~„Afacerea Gojdu“

■ 2000 DE PETIŢII

URMARE CELOR PESTE 10.000 DE SEMNATURI DE PE «PETITIA PENTRU RESPECTAREA TESTAMENTULUI LUI EMANUEL GOJDU»

adresam EXCELENTELOR LOR:

I. D-lui TRAIAN BASESCU,

PRESEDINTELE ROMANIEI,

II. D-lui NICOLAE VACAROIU,

PRESEDINTELE SENATULUI,

III. D-lui BOGDAN OLTEANU,

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IV. D-lui CALIN POPESCU-TARICEANU,

PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI,

V. D-lui ADRIAN CIOROIANU.

MINISTRU AL AFACERILOR EXTERNE AL ROMANIEI

VI. D-lui RAZVAN UNGUREANU,

FOST MINISTRU AL AFACERILOR EXTERNE AL ROMANIEI,

VII. D-lui MIRCEA GEOANA

FOST MINISTRU DE EXTERNE,

VIII. D-lui ION ILIESCU

FOST PRESEDINTE AL ROMANIEI

IX. D-lui ADRIAN NASTASE

FOST PRIM MINISTRU,

X. INALT PREA FERICITULUI PARINTE,

PATRIARHUL TEOCTIST

următorul protest:

Stimati Domni, actuali si fosti, Inalti Demnitari ai României,

Inalt Prea Fericite Părinte Teoctist,

Peste 2.500 de români au semnat, personal si în numele unor organizatii si comunităti, «Petitia de protest lansată de Comitetul de Initiativă Cetătenească pentru Respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu.» Doleantele lor pot fi consultate si de Dvs. pe site-ul Asociatiei Române pentru Patrimoniu.

Asadar, mai mult de zece mii de români vă cer să actionati, în numele si cu împuternicirea lor, pentru apărarea interesului national, că respectati jurămîntulul depus cînd ati fost investiti în înaltele functii pe care le exercitati în temeiul votului acordat .

Cererile lor vizează interesul national, vizează respectarea dreptului zecilor de mii de tineri lipsiti de posibilităti de a-si continua studiile de a beneficia de dreptul legitim de a primi burse de studii din patrimoniul pe care Marele Mecena al Neamului Românesc, Emanuel Gojdu, l-a lăsat prin testament pentru copiii românilor ortodocsi din Ardeal, Banat, Serbia si Ungaria.

Ascultati doleantele lor si actionati în consens cu vointa testatorului, cu Constitutia, cu normele de drept international. Intreprindeti toate demersurile pe care demintătile ce vi s-au încredintat le incumbă pentru a reînvia acest adevărat izvor de inteligentă românească care a fost ferecat de guvernele Ungariei, începînd din 1918, prin decizii nelegale, nedrepte si ofensatoare, din care s-a născut O INUMANA SI STRIGATOARE LA CER NEDREPTATE LA ADRESA ORTODOCSILOR ROMANI DIN TRANSILVANIA SI BANAT care se află sub păstorirea DVS.

Parcurgînd lista de nume si doleante, de profesii si stări sociale veti găsi răspunsul la întrebarea:

Ce ateaptă românii de la Presedinte, de la Parlament, de la Guvernul României, de la Inaltii Prelati ai BOR, în anul de gratie 2007, anul intrării tării în Uniuntea Europeană ?

Românii cer să le fie respectate drepturile, în primul rînd de Institutiile si de Inaltii Demnitari pe care i-au investit prin vot să gestioneze si să răspundă cerintele comunitătilor, oraselor, judetelor, ale tuturor cetătenilor.

Ei cer Institutiilor Statului Român să le apere interesele în diferendul cu Guvernul Ungariei în chestiunea Patrimoniului Fundatiei Gojdu.

In acest veritabil suvoi de petitii care a fost declansat de «Petitia de protest lansată de Comitetul de Initiativă Cetătenească pentru Respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu», veti găsi dezaprobarea si revolta ce izvorăsc din sufletele zecilor de mii de «DEZMOSTENITI“ împotriva alesilor care slujesc interesele unor cercuri de profitori din tară si de dincolo de frontiere.

Cititi jalbele acestor peste 10.000 de români !

Vă veti regăsi, fiecare dintre Dumneavoastră, cu locul si rolul pe care l-ati avut sau îl aveti , cu responsabilitătile pe care nu le-ati respectat, le-ati uitat sau le-ati încălcat, si cu obligatiile care vă revin în acest moment pentru îndreptarea nedreptătii.

Judecata societătii civile este deschisă, directă, concretă, fără fast si fără tropete.

Ea este, deocamdată, tăcută, dar devine din ce în ce mai constientă, mai hotărîtă, mai puternică si mai decisă să-si apere depturile.

URMARITI-LE……

* * *

1732. Pr Sorin Iustinian Deac «Va scriu in numele celor peste 2500 de familii de romani ce vietuiesc in regiunea Friuli, in nordul Italiei care doresc si ei sa se respecte vointa testamentara a unui adevarat Om.“

1725. Lauran Timotei «Din pacate suntem guvernati de niste oameni care urmaresc interesele lor nu cele ale romanilor. Pentru dreptate!“

1724. Constantin Vintila 1723. Craciun Florina Maria (116 Browser-ul nu permite afişarea acestei imagini.«O statistica din 1851 referitoare la numarul studentilor din Imperiul Austro-Ungar, pe nationalitati, arata asa: din 74613 studenti, 16385 erau Germani, 20054 Slavi, 11052 Maghiari, 21732 Italieni, 3196 Evrei, 1108 Romani si 85 de alte nationalitati. Nu e de mirare ca acest Om (Gojdu) a vrut sa ajute la emanciparea poporului roman; sa-i respectam dorinta.»

1719. Manciu Simona: «Studentii romani valorosi merita sa beneficieze macar de citeva burse in strainatate pentru perfectionare obtinute cinstit. Banii acestei fundatii trebuie folositi exact asa cum au fost lasati prin testament si nu pentru alte scopuri!»

1699. ing. Voicu Mager: «Tatal meu,dr.aurel mager,copil sarac din apuseni a reusit sa urmeze si absolve medicina a Budapesta si Graz, pe vremea impriului austro-maghiar,datoria obtinerii unei burse Gojdu.»

1778. Marius Berescu: «Viitorul sta in copiii nostri, in educatia lor si grija fata de ei!!!»

1777. Andrada Samsudean: «Va rugam respectati viitorul tarii, ca si acestia sa va respecte!»

1809. Dan Camen: «Iata o sansa prin care studentii ortodocsi, pot beneficia de ea de pe urma acestui mare mecena. Precum Barnaba acesta si-a dat averea sa la picioarele aposolilor, considerandu-i pe toti ortodocsii ,,de un Sange cu El (Mantuitorul)”, facandu-i prin iubire, mostenitori ai aceleiasi averi: iubirea frateasca si impartasirea aceleiasi credinte, iubire pe care si-a aratat-o si prin aceasta donatie (acest testament) si credinta pe care a avut-o si trait-o pana la moarte. Dumnezeu sa-i primeasca jertfa oferita, si sa-i binecuvinteze pe cei ce doresc a-si primi partea de mostenire ce li se cuvine si lupta pana la sfarsit pentru ea, ca cei au responsabilitatea inmultirii talantilor cu ajutorul acestor burse.»

1798. Dragos-Aurelian MOIS: «In conditiile in care in orasele transilvane cladirile centrale sunt revendicate de maghiari si uneori de cercuri de interese indreptate impotriva poporului roman,consideram ca un drept firesc sa ne revendicam ceea ce este al nostru oriunde s-ar afla in lume.In concordanta cu conventiile semnate si de tara noastra in ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale omului sustinem aceasta initiativa si in masura in care este necesar chiar apelarea la instantele internationale in momentul in care nici o alta cale nu mai ramane viabila.Semnez in numele unui grup de studenti din Spania.»

2300. Laurentia Stelea: «Domnule Basescu, cand eram acreditata la Ministerul Transporturilor si sedeam alaturi la masa aceea lunga, martea, am crezut ca sunteti un om corect. De ce ati permis infiintarea unei fundatii paralele din partea statului care sa deturneze fondurile lasate testamentar cu o destinatie clara? De ce pretindeti ca nu vedeti atitudinea vicleana a Ministerului de Externe vizavi de Fundatia Gojdu. Domnule Basescu, azi sunteti presedinte, dar in curand veti da seama in fata Judecatorului care toate vicleniile si toate dedesubturile le vadeste si atunci veti da seama pentru responsabilitatea avuta si pentru ceea ce ati sau n-ati facut.»

2298. Adrian Hulea: «Dumnezeu nu se lasa batjocorit de stapanitorii intunecati ai acestui veac. Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu roaga-te pentru crestinii ortodocsi!»

2297. Mihail-Elian ULSAMER: «Domnule Presedinte Basescu, va rog sa respectati Testamentul Marelui Emanuil Gojdu.»

2126. Tanaseanu Mihaela D-le Basesc: «Dati dovada ca sunteti bun crestin! Luati exemplul marilor conducatori pe care i-am avut: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Batran! Va rog, nu ma faceti sa regret ca v-am votat.»

2124. Mihai: «Nu raspundeti la provocarile maghiarilor de pe lista. Penibil ca exista maghiari care vor Ardealul. E ca si cand un englez ar plange dupa Canada si India, un italian ar fi trist ca din Imperiul Roman a ramas doar Italia… Ce are Ardealul unguresc in el in afara de ce au colonizat maghiarii? Astia n-au minte?!“

2123. Mihai Frumuselu: «Pentru adevar si pentru dreptate.»

2051. Calin Ghetu: «Tradarea Testamentului lui Gojdu ar însemna încă o trădare a fiintei românesti.»

1221. Merticariu Corina: «Suntem tineri si dorim sa ne continuam studiile. DE CE NU NE AJUTATI? DE CE?“

1220. Ficu Florentina: «Se pare ca D Ungureanu nu are copii. Nu doreste un viitor mai bun pt tinerii.»

1219. Sacudeanu Tamina: «De ce trebuie să cedăm?»

2032. Ciulinaru Costel: «E foarte bună ideea semnării online a petitiei.»

1213. Mitila Georgiana: «De ce D. Ungureanu se încăpătînează să se facă de rusine?»

1206. Costache Cătălin: «Se pare ca guvernul României nu are nici un pic de rusine.“

1205. MOCIOI FLORIN: «Fiti cinstiti, drepti si patrioti adevărati pînă la capăt si Dumnezeu o să vă ajute!»

1218. Glavan Silvia: «Ar trebui sa fim mult mai uniti!»

1192. Cristian VISOVAN: «Conform normelor de drept intern si international, acordul recent semnat între guvernul român si cel maghiar este nul deoarece contravine flagrant dispozitiilor testamentului lui Vasile Gojdu. Sper ca această petitie să remedieze sau măcar să favorizeze îndreptarea acestui abuz.»

1189. Sebastian Dumitru: «Ungurii nu ne-ar face astfel de cadouri.»

1188. Baias Vasile: «Nu ne trădati! Nu vă bateti joc de România! Rusine! De ce nu respectati legea.? Nu luati si nu dati nimănui ceea ce nu vă apartine.“

1187. Irimia Mihail Gabriel: «Trist dar adevărat … o mînă de incapabilii resusesc să ne vîndă tara …“

1186. Moscovici: «Să respectăm testamentul lui Gojdu.»

1232. Caracostea George: «Gojdu a lăsat această avere tineriilor românii ortodocsii, nu guvernului, nu ungurilor.»

1263. Stefan Anghel: «Respectarea testamentului înseamnă cu adevărat încurajarea întelegerii între cele două popoare, roman si maghiar. Infiintarea unei noi asociatii nu-si are sens si nu slujeste decît la cresterea suspiciunii. Justificarea unui asemenea act prin „bunele relatii cu tara vecină Ungaria este o găselnită care nu interesează decît pe unii politicieni abili. Un testament nu se discută, nici nu se negociază, ci se respectă.»

1260. Groza Horatiu: «Este o rusine pentru poporul român să renunte la ceea ce înaintasi nostii au trudit.»

1258. Vanghele Vincentiu Fabian: «Este o tentativă mizerabilă a celor fără scrupule din conducere de a obtine o bucătică din ceea ce nu li se cuvine, în complicitate cu cei de aceeasi teapă din partea maghiară. Testamentul trebuie respectat, nu „adaptat”!»

1251. Merca Melania: «Rusine! Trădătorilor!»

1243. Trasca Camelia: «Guvernul României ar trebui să ne sprijine nu invers, nu?»

1332. Nicolau Dorina: «De acord cu această petitie.»

1331. Deoanca Cornelia Mirella: «Trebuie respectat Testamentul lui Emanuil Gojdu care si-a dedicat averea educării tinerilor români.“

1328. Ilona Urs: «Redati demnitatea poporului român!»

1320. Mager Sorin: Nu se poate renunta la continutul testamentului lui Gojdu. Autoritătile au obligatia legală si morală de a anula conventia semnată anul trecut de Guvernul României.»

1299. Iosif Iuhas: «Fiind vorba de o mostenire, aceasta apartine de drept si de fapt tuturor mostenitorilor. Atîta vreme cît unul din mostenitori nu este de acord cu înstrăinarea unei mosteniri , ceilalti (99) nu pot să o înstrăineze. Cu atît mai mult nu sînt în drept toate haimanalele si lichelele liberale sau de orice altă culoare politică să facă cuiva un cadou sau să negocieze asupra unui obiect care nu-i apartine.( A se vedea conditiile în care alte haimanale, la vremea lor, au făcut altora cadou Ardealul, Basarabia si Bucovina ) Ca fii ai Bisericii si implicit mostenitori de drept si de fapt ai Testamentului, eu si urmasii mei ne vom opune cît vom trăi. Instrăinarea nu poate să aibă loc. Dumnezeu să ne ajute si să ne izbăvească de toti vrăjmasii.»

1298. Prof. Smaranda Livescu, Presedinte, Romanian American Cultural Center „Athenaeum“ of Atlanta, USA, Liga Internationala a Femeilor Romane (LIFERO): „Da, petitiei.“

1380. Covaci Bogdan Sergiu: «Semnez pentru România.»

1379. Andrei Cristian Grigorcea: «Injositoarea cumpărare a bunăvointei unei natiuni a fost totdeauna contraproductivă ambelor.»

1375. Caprar Adrian: «Terminati cu aberatiile «vecinilor» ce e al nostru de drept, trebuie să ne revină.“

1374. R.C.: «Sunt pentru respectarea testamentului. Dacă asa a fost lăsat, atunci asa trebuie respectat si nu altfel!!!“

1372. Palan Cosmin Octavian: «Românii se trădează singuri.»

1351. Bogdan Toropoc: «Este o mare greseală care ne va costa mai tîrziu.“

1350. Pr. Mihai Driga: «Come al solito è una trufa vergognosa.“

1349. Cristina Ionescu: «Respectarea poporului român, a BOR.»

1346. Ana Basca: «Si totusi, „parlamentarii“ au votat pentru această rusinoasă cedare!»

1335. Topac Vasile: «Fiti drepti!“

1334. Antonescu: «Norocul de a avea puterea cade mai ales asupra persoanelor care nu o merită. De aici ni se trag toate nenorocirile. Falsi politicieni lipsiti de bunul simt patriotic.»

1333. Mircea SERBAN COMUNICATOR: «Textul semnat de catre premierii Gyurcsany, Tariceanu nu poate „scuza“ indolenta guvernării „iliesciene“ fată de problematica mostenirii Gojdu, iar reactia opiniei publice din România, dar si Ungaria, împotriva „spălării“ stării de drept este salutară. Solicit din partea Guvernului României, Presedintiei României, efortul de a salva ceea ce se mai poate din proprietatea privată a cetăteanului defunct Emanuil GOJDU.

1332. Nicolau Dorina: «De acord cu această petitie.»

1407. Cristian: «Bravo pentru initiatorul acestei petitii George Damian care tocmai a primit si un premiu international de la Delegatia Comisiei Europene, din partea dl. Scheellle. Avem nevoie de competentă patriotică. Să dea domnul să reusim!“

1405. Catalina: «Mă pronunt pentru respectarea românilor!»

1403. Scuturoiu florin: Cînd dovezile sunt de necontestat nu înteleg de ce trebuie să mai aibă loc discutii, negocieri etc. Să nu uităm acel cuvant „adevărul vă va face liberi”.»

1395. Florin: «Nu cunosc continutul testamentului, dar probabil dacă în acesta scrie clar cui rămîne mostenirea, nu stiu de ce trebuie să se bage guvernul si presedintia României să dea o ordonantă de urgentă care să încalce ceea ce este scris în acest testament.»

1393. Mmihalov V: «Se renuntă prea usor la niste drepturi, si nu e prima oară…»

1385. Pop: «Vrem ce este al nostru la fel cum si maghiarii au obtinut aici îin tara noastră mai mult decît li se cuvenea si au revendicat si obtinut mult mai multe.»

1384. Adrian Alexandru: «Doresc respectarea testamentului Gojdu.»

1492. Toma M: «Nu degeaba este poreclit Ungureanu, călcătorul de cadavre. I s-a urcat puterea la cap si nu mai are nici un simt al realitătii istorice. Eei, băiete, puterea nu tine prea mult, trezeste-te si măcar respectă semenii si pe cei care îi conduci.»

1491. Grigore Bobina: «Eu si familia mea din Luxembourg suntem cu tot sufletul alături de cei care luptă pt respectarea testamentului lui E. Gojdu. De aici de departe privim cu dezgust cum autoritătile românesti, guvernul României din care face parte si organizatia iredentista UDMR continuă să sfideze drepturile românilor la ei acasă. Ultimul episod s-a desfăsurat la Odorheiul Secuiesc într-o zonă unde românii sunt minoritari si nu se bucură nici măcar de legea minoritatilor asa cum este ea lansată pe toate diapazoanele de UDMR.»

1576. Suciu Ioan: «Altă afacere „profitabilă“ făcută de alesii nostri!“

1575. Cutus Tudor: «Ne-au furat cu acordul nostru !! De ce ?“

1573. Amariei marius: «Luptăm, luptăm… patrimoniu gojdu apărăm.“
1571. Constantin NASTA: «Să sperăm că va fi bine ! Tare îmi este teamă că este MULT prea tîrziu, că jocurile AU FOST FACUTE.»

1628. Antonio FAUR: «Ar trebui să începem să respectăm testamentul lui Gojdu! Putin respect, domnilor guvernanti!»

1626. Gheorghe Sisestean: «Bunurile Fundatie Gojdu trebuie să revină celor carora le-au fost lăsate prin testament si orice imixtiune a guvernelor român si maghiar este contrara prevederilor testamentare si, pe deasupra, nelegală.“

1625. Andreea: «Ca sa ne fie si noua reetrocedat ceea ce ne apartine.»

1601. Carmen Cranta: «Conducătorii Romaniei trebuie sa ii respecte pe romani!»

1583. Oana Iegher: «Refuz sa cred ca nu suntem in stare sa respectam un testament ! E ca si cum dorintele exprimate de Emanuil Gojdu in testamentul sau sunt irelevante, inutile si lipsite de valoare juridica !»

1641. Mihail Brinzea: «Cred ca toata societatea civila din Romania, Europa si din lume ar trebui sa se uneasca in jurul respectarii tastamentului Gojdu. In caz contrar se va crea un precedent periculos in care peste drepturile Fundatiilor, Asociatiilor, si altor forme de asociere, legal recunoscute, s-ar suprapune decizia politicului care in numele guvernelor ar putea confisca ori deturna patrimoniul non-guvernamentalelor oricand.»

1640. Cucuietu calin: «Aceasta nerespectare a testamentului vorbeste de venalitatea politicienilor romani si a nesimtirii ipocrite si profund asiatice a politicienilor unguri.“

1639. Hogea Sebastian: «Vreau respectarea Testamentului Gojdu.»

1638. Marioara Cirlan: «Salvadeo Available to Petition Author.”

1715. Cristian Pascu: «Restitutio in integrum romanilor si stoparea arogantei si obrazniciei unguresti.»

1683. Stefan Cobzaru: «Pentru Hristos, pentru Biserica, pentru noi!»

1880. Emanoil Gojdu: «Camera Deputatilor a respins Ordonanta de Uzurpare a Fundatiei Gojdu. O victorie a societatii civile responsabile, a factorilor politici necumparati si a reprezentantilor Bisericii, reuniti pentru prima oara in acelasi duh. Doamne ajuta! si tot asa si la Senat!»

1839. Gherman Viorel: «Oare cand vom invata ca stimularea varfurilor si nu nivelarea lor duce la progres. Daca noi nu suntem capabili sa ajutam tineretul sa progreseze, sa apreciem cel putin ce au facut generatiile trecute pentru viitorul tarii.»

1836. Vlad Gheorghe: «ungureanu, tariceanu, niste complexati care fac matanii oricui vorbeste greceste, ungureste sau orice altceva decit romaneste, astfel de oameni nu ar trebui sa conduca statul ROMAN.»

1834 Dr. Atanasie Popescu: «Prea multe aranjamente au fost facute in spatele usilor inchise pe spinarea poporului roman, chiar de catre cei ce ar fi trebuit sa ne reprezinte. Un exemplu concludent este Austro-Ungureanul ce inca conduce Ministerul Roman de Externe.»

1922. Ioan: «Nu vrem sa fim cu ungurii, nu aprobati legea, noi studentii din Transilvania trebuie sa luptam pt aceste drepturi, alaturati va toti ceilalti studenti din tara acestei petitii.»

1919. Iacob Cristina: «Este incredibil cum incet – incet tarisoara asta e vanduta de cei cu interese atat de meschine! Dumnezeu sa ajute romanii si sa vegheze asupra Romaniei.»

1914. Radu Fogas: «Se mai gandeste vreun conducator al statului roman la demintatea cetatenilor acestui stat? De fapt, ce inseamna demintatea unui stat, sau a unui om trecut in Imparatia Cerurilor, fata de interesele unor distinsi domni!?…»

1900. Dragan Mihai: «Am ajuns rau de tot de vreme ce trebuie sa facem petitii pentru respectarea unui testament in favoarea poporului roman.»

1888. Cristi: «Nerespectarea testamentului lui emanuil gojdu este dovada de o mare insulta adusa la adresa lui emanuil gojdu si ortodocsilor romani care trebuie sa beneficieze de aceasta mostenire.»

1982. Ana Basca: «Oare cand vom stii sa ne strangem randurile si sa fim capabili sa ne sustinem cauzele cele cu adevarat folositoare?»

2031. Alina Mustea: «nadejde in Domnul !“

2029. Petrescu Victor-Razvan: «Am raspuns mesajului prioral.»

2028. Popescu Valentin: «ar fi cazul sa fie adevarati patrioti politicienii Romani, toate popoarele isi apara istoria si respecta legile. Romania este o tara civilizata isi apara nevoile si neamul sau basescu este cu berea si tariceanu cu vanzare si minciuna. testamentul gojdu trebuie respectat ad literam.»

2027. Emanuela Butnaru: «Romanii nu vor sta cu mainile in san daca le furati tara , domnilor politicieni!»

2008. Tomescu Sergiu ; «nu sunt de acord pentru ca guvernul a instrainat biserica de fondurile care i se cuvenea.»

2006. Theodor Ban, Olanda, RWW Group: «Asa sa ne ajute Dumnezeu!“

2005. Dan Vasiliu: «Marele Priorat al Romaniei al Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim (www.osmth.ro) se alatura Bisericii Ortodoxe Romane si initiatorilor Petitiei.“

2004. Corneliu TARBA: «Rusine celor care cedeaza strainilor ceea ce poporul roman a adunat cu multa truda si jertfe. Sa nu uite ca, mai devreme sau mai tarziu, istoria ii va judeca.“

2003. Florin Gheorghe Butiu: «Doamne ajuta..“

2002. Radu Malanca: «SA CEDEZE CE E AL LOR SI NU BUNURILE ALTORA!!»

2001. ALEXANDRU DEMOSTENE DELEGEANU: «Sunt de acord cu acest text al petitiei.Cer sa fie respectat testamentul Gojdu! Sa fie trasi la raspundere si pedepsiti conform legilor, cei care au negociat si semnat un asemenea act de tradare nationala!»

2000. Ionel Stanica 1999. Ilie Ion: «Ce poti sa astepti de la Ungureanu supranumit calcator de cadavre si care pe deasupra este si istoric de profesie?»

2120. Constantin Rosu Pucu: «Guvernanti romani, faceti ceva pentru neintinarea memoriei marelui patriot Gojdu. Generatiile viitoare va vor judeca!“

2119. Antonia Iliescu: «Sunt pentru respectarea cu strictete a Drepturilor Omului. Sunt pentru respectarea cu strictete si cu sfintenie a dreptului lãsat prin testament. Nerespectarea unui asemenea dreapt antreneazã vãtãmarea moralã si materialã a unor persoane sau a unei comunitati, cum este cazul nerespectãrii deciziilor legatare ale testamentului lui Emanoil Gojdu.»

2115. Petru Bejan: «E timpul ca aceasta nedreptate cu lunga istorie sa fie reparata. Un dram de constiinta, atit le trebuie politicienilor, ca sa faca ce e drept.»

2110. Mihaela (Olanda ): «ma rog fierbinte ptr Romania !»

2083. iuga sofia: «orice testament trebuie respectat, proprietarul lasa cui doreste averea sa indiferent ca e mare sau mica. Daca nici testamentele nu se respecta atunci ce se mai respecta in lumea asta.»

2180. ALOIS: «ar trebui sa ne impunem mai mult in ceea ce priveste apararea identitatii poporului roman si sa avem grija de valorile nationale care ne apartin indiferent unde s-ar afla pe acest pamant, sa nu vindem tara altor neamuri care nu ne vor binele, pentru ca a-ti vinde tara inseamna sa-ti vinzi sufletul, sa-ti vinzi mama, tata, fratii si tot neamul si Eminescu intr-una din poeziile sale spunea ((cel ce se da cu strainii, mancai-ar inima cainii)). se pare ca se cam intampla sa ne vindem tara fara se mai cugetam la ceea ce inaintasii nostri de buna credinta au aparat chiar cu propria lor viata pentru ca noi sa ne putem bucura de libertate, de GRAI ROMANESC si de o tara PUR ROMANEASCA. de aceea este extrem de esential sa gandim romaneste nu numai cu mintea ci si cu sufletul….»

2179. ALEXANDRU ALOIS-ADRIAN: «ca preot crestin ortodox subscriu pentru respectarea cu sfintenie a testamnetului lui Emanuil Gojdu.»

2166. Costel Curt: «dupa Tezaur catre rusi, dupa drepturile Basgan neplatite de catre americani, dupa multe altele, … iata si Gojdu catre unguri!“

2165. olga: «Jos Ungureanu. Acest personaj care sufera de autism politic care nu are nici cea mai mica vocatie politica si s-a trezit acolo unde nu ii este locul.»

2230. George Muresan: «Va rugam, respectuos, domnilor parlamentari, sa nu va insusiti ceea ce nu va apartine.“

2226. negrea romeo: «Romanii din Transilvania au fost mereu vitregiti de soarta atunci cand si-au pus sperantele in compasiunea si intelegerea vecinilor maghiari. speram sa nu fim nevoiti sa asteptam mila alora, macar atunci cand dreptatea este de partea noastra.»

2224. Lupse,Florian: «Respectati Testamentul acestui mare patriot pentru ca altfel va bate D-zeu. Macar acum in ceasul al 12-lea desteptati-va!»

2279. Liviu Brata: «Interesul national si dreptatea trebuie sa primeze in fata oricaror interese politice sau economice.»

2259. pepikul: «Pai daca de incalca pana si cuvantul mortilor in tara asta, cand Gojdu a lasat cu limba de moarte acel testament! La luptă! Numai asa mai putem scapa de toti strainii, care ne jefuiesc cu sprijinul unora din tara.»

2238. Oprea Florin: «pentru dreptate, pentru o societate civila mai puternica !»

2234. Dimitriu Catalin Alexandru: «Un testament este sfint. Respectati-l !»

2291. Constantin Barbu: «Doamne, fá Tu dreptate acestui suflet de OM -Gojdu, caci conducatorii nostri lumesti sunt neputinciosi.»

16. George Damian: «De ce sa cedam asa de usor?!?!?“

15. Budau Emil: «clasa politica actuala sunt practic tradatorii neamului.“

13. Alexandra Craciun: «Pentru mostenirea tuturor romanilor crestin-ortodocsi !“

12. Melania Jirlaianu: «Pentru neamul nostru care nu a invatat sa piara!»

11. Razvan HUZUNEANU: „Multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut roman”

82. talmacian florin: «ar trebui trasi la raspundere oficialii nostri pentru incompetenta !»

47. POPESCU, Alexander-Peter: «Testamentul lui Emanuil Gojdu face parte din tezaurul national si patrimoniu cultural al Romanilor si a Aromanilor. Sa fim uniti: Aromani, Romani, Vlahi, Megleno-Romani, Istro-Romani!»

44. anghel cristiana irina: «Semnez petitia cu speranta ca „Romania, stat de drept“ va fi nu numai un deziderat, ci si o realitate.»

43. Nicolae Carabas: «Gojdu si Andrei Saguna, doi mari patrioti romani(aromani)! Cer DEMISIA lui Razvan Ungureanu !“

42. Cosoiu Constantin Mugur Dan: «Sa le fie rusine celor care au negociat si semnat un asemenea act de tradare nationala.»

41. Mircea SERBAN: «In calitatea mea de corespondent de presa la Budapesta am atentionat autoritatile romane, prin intermediul misiunii diplomatice din capitala ungara, ca Romania va pierde aceasta mostenire daca nu se vor lua masuri cu caracter urgent dat fiind faptul ca guvernul si legislativul maghiar au adoptat o lege prin care vor fi despagubite bisericile in urma deposedarii lor de catre regimul kadarist. Nici ambasadorul Ion DONCA, nici oficialitatile de la Bucuresti, laice si bisericesti, NU AU REACTIONAT la acel APEL al postului de radio EUROPA LIBERA. Acum este tardiv chiar si acest demers, dar semnez cu toata convingerea pentru consecventa efortului meu. Cu stima ex corespondentul Europei Libere la Budapesta.»

37. Georgescu Alexandru Cristian: «Semnez petitia doar asa sa va fac pe plac ca oricum nu vom primi ceva … in Ungaria nu se retrocedeaza ca la noi tot felul de castele, munti si paduri.»

128. ghiura silviu: «cum este posibil sa se negocieze retrocedarea bunurilor detinute in proprietate de o fundatie romana, cu Ungaria, iar Ungaria sa sprijine co-nationalii proprii din Ardeal in obtinerea retrocedarii bunurilor bisericilor straine neamului romanesc, si culmea! sa le si obtina! suntem noi mai democrati si mai europeni decit altii si noi nu stim? sau altii ne iau de fraieri pe noi? cum este posibil ca ministrii ce s-au implicat sa mai detina, inca, posturile, si sa nu dea nici o explicatie, chiar daca aceasta ne-ar convinge de demersurile lor. cum ar fi daca si statul roman ar spune ca nu mai retrocedeaza nimic, nimanui? chiar ce ar fi daca…?»

98. Virgil Ciuca: «Guvernul Romaniei trebuie sa demisioneze caci nu apara nici drepturile si nici interesele Romaniei.»

92. Marius Parciu: «Pe cine reprezinta politicienii romani?“

91. Iliescu Victor: «Cu ce-a gresit acest popor de are acesti conducatori ?»

174. Mocanu Nicolae: «DEMISIA CELOR CARE AU INCHEIAT UN ACORD RUSINOS !»
171. Dragos Arnautu: «S-ar rasuci in mormant Emanoil Gojdu daca ar vedea ce se intampla. Uimitor cum o avere a produs beneficii dupa un plan de investitii bine realizat si apare acum un ministru retardat si semneaza un asemenea tratat ;»

167. Alexandru Bogdan Duca: «Trebuie respectata vointa lui Gojdu….Si…demisia lui Ungureanu si a lui Leustean…“

166. Viorel Dolha: «Principiile respectarii proprietatii si dreptului succesoral trebuie respectate chiar si cand sunt in favoarea romanilor! Pe pagina Asociatiei Invatatorilor“

144. Nicolae D. Rusu: «Este o rusine si o batjocura adresata regretatului Gojdu, de catre actualul guvern roman, care calca’n strachini de „destept“ ce este, neaparand interesele vitale ale Romaniei.»

199. Neculai Popa Consiliu Mondial Roman

235. Enache Ion: «Sa ne comportam si noi precum unguri si sa nu mai uitam de romani de peste granite, iar ce-i al poporului roman sa fie numai al lui. Vezi si tezaurul romanesc de la rusi!»

317. BALAN ION: «Sa nu cedam asa de usor ce ni se cuvine. Este pacat, Domnule Presedinte.»

313. Anda Pilder: «Respectarea testamentului unei persoane este o problema crestineasca si de bun simt si nu are nimic de-a face cu politica si interesele meschine. Din aceasta confruntare pierde o terta parte nevinovata si anume copii care ar avea posibilitatea sa fie ajutati in drumul lor spre performanta!»

312. Vasile Popescu: «sa fie respectat Testamentul.»

349. Tausean Elena: «Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa-si apere dreptul pe care i-la oferit Emanuil Gojdu. Nimeni nu ar trebui sa ii ia acest drept.»

334. Ana Aftenie: «Fundatia romano-maghiara Godju, a carei infiintare rusioasa a fost semnata de Tariceanu si Ungureanu in oct..2005 nu poate suplinii Fundatia Godju si scopurile ei, mai ales ca maghiarii sunt bucurosi ca nu se mai revendica patrimoniul acesteia, care astazi este evaluat la cateva miliarde de euro. Rusine celor care ne arunca praf in ochii cu Fundatia culturala Gojdu, finantatata de cele 2 state semnatare si care nu are nimic comun cu ceea ce a dorit marele ROMAN, E. GOJDU !»

425. Sposib Cristina Liliana: «Biserica trebuie sa termine ce a inceput in 1869 nu guvernul actual.»

422. Dima Madalina: «Trebuie sa respectam ultima dorinta a unui mare om Emanuil Gojdu.»

401. Chivu Stefan Octavian: «Este dreptul nostru, suntem tinerii si avem nevoie de aceste burse.»

400. Sipos Bogdan George: «ROMANII UNITI-VA !»

386. Sofron Laura: «Trebuie sa respectam testamentul lui Emanuil Gojdu»

* * *

Se poate spune că doleantele exprimate de miile de români care au semnat petitia reprezintă oglinda perceptiei modului cum Dumneavoastră v-ati respectat promisiunile pe care le-ati făcut în timpul campaniilor electorale, a măsurii în care ati răspuns sau nu asteptărilor mult prea multilor cetăteni ai României care sunt neglijati, uitati, batjocoriti, nedreptătiti, este fotografia unei societăti nemultumită si revoltată de derapajele de la interesele tării, de încălcarea de Guvern si de Parlament a Constitutiei si a Legilor Tării.

In acelasi timp, ea poate fi considerată un sondaj mai exact si mai riguros decît cele pe care le comandă partidele politice si «centrele de interese» din spatele lor pentru a-si cunoaste «pozitia» pe piata electorală.

Este nefiresc dar, din păcate, adevărat, că atît de multi români întreabă: Pe cine reprezintă politicienii, senatorii, deputatii, primarii, consilierii, guvernul si administratia centrală si locală ? Cu ce a gresit electoratul de are si astfel de conducatori?

Ce asteaptă miile de petitionari ? Ei asteaptă, încă, un răspuns, dar unul românesc, legal si crestinesc, la cererea de a se solutiona în spiritul legilor internationale, al Constitutiei si Legilor României, dreptul crestinilor ortodocsi din Transilvania si Banat de a intra în posesia bunurilor care alcătuiesc Patrimoniului Fundatiei Gojdu.

Stimati parlamentari, Inalti demnitari si prelati,

Puteti să recîstigati încrederea si respectul poporului român luptînd pentru repunerea românilor ortodocsi din Ardeal si Banat în drepturile pe care Marele Mecena al Culturii Române le-a lăsat, lor si numai lor, prin Testamentul care a pus bazele Fundatiei Emanuil Gojdu.

Ei speră să nu mai fie obligati să astepte alti nouăzeci de ani pentru ca acest Atentat la Fiinta Neamului Românesc să fie condamnat de Instantele Europene.

Crestinii ortodocsi din Transilvania, Banat, Serbia si Ungaria vor burse pentru zecile de mii de olimpici care au dreptul legal să-si continue studiile în tară si în străinătate, ducînd mai departe visul Marelui Emanuil Gojdu, acum, în 2007, nu peste alti 90 de ani.

Ei cred, încă, în Dumneavoastră si speră în izbînda Dreptătii, a Legii !

Dumnezeu să vă dea gîndul cel bun !

In numele:

«Grupului de Initiativă Cetătenească al Intelectualilor din Craiova»,

Dr. Luchian DEACONU, istoric, diplomat Petre GIGEA, prof.univ.dr. Ion TOLEA, economist Barbu BOHOREANU, om de afaceri Teodor PETROVICI, inginer Florin DIACONU

Club «ATLANTIS“ CRAIOVA

Mai 2007

____________________

■ DOSARUL BLOCAT!

Consecvent cu sine insusi si hotarat sa informeze opinia publica in legatura cu demersurile pe care le face pentru recuperarea MOSTENIRII GOJDU,

Clubul de initiativa cetateneasca al intelectualilor din Craiova (CICIC) pune la dispozitia celor interesati, alaturi de ultimele rapsunsuri primite la Petitia pe care a adresat-o Ministerului Afacerilor Externe, care ne asigurŕ cŕ ” atenţia societăţii civile faţă de acest dosar este salutară şi motivantă”, editorialul aparut in ziarul “Cuvantul liber”, la Targu Mures, intitulat: “IN POLITICA, INAINTE DE TOATE, SA FIM ROMANI !”

“Mostenirea Gojdu” si “Retrocedarile de bunuri catre cultele religioase maghiare” sunt doua chestiuni surori, ele ii privesc direct si nemijlocit pe romani, pe noi toti.

Anexele evidentiaza doua modalitati diferite de abordare, de legiferare si de rezolvare a problemei retrocedarilor, comuna tuturor tarilor din fostul lagar socialist, dar tratata diferit.

Totodata, ele sugereaza pasii, institutiile, fortele si caile ce trebuiesc urmate pentru “revenirea la situatia anterioara punerii in aplicare” a masurilor antistatale si antiromanesti prin care a fost confiscata “Mostenirea Gojdu” si s-au operat “Retrocedarilor de bunuri cŕtre cultele religioase maghiare” în Ardeal.

Impreuna cu parlamentarii si ministrii responsabili, cu functionarii si judecatorii cinstiti, Asociatiile cetatenesti, Fundatiile, Sindicatele dar, in primul rand, Justitia, sunt chemate sa se implice in realizarea demersurilor legale pentru intrarea in normalitate.

Suntem convinsi cŕ, si de aceasta data, sprijinul, opiniile si sugestiile Dv. pot schita directiile de actiune si pot determina un demers national imperios necesar si benefic pentru Tara.

Va multumim.

CICIC

Ref. nr. H3/P/344 din 14 mai 2007, domnul Luchian Deaconu, Craiova

Ideea înfiinţării Fundaţiei Publice Româno-Ungare „Gojdu” a aparţinut părţii române şi a făcut obiectul unor negocieri dificile cu partea ungară; principalul obiectiv a fost să se evite transformarea ansamblului „Curţile Gojdu” (cca. 5.000 mp) din Budapesta într-un complex comercial, care să nu mai păstreze memoria lui Emanuil Gojdu. În prezent, imobilele alcătuind Curţile Gojdu sunt proprietatea unei firme private, care desfăşoară activităţi de renovare menite să transforme aceste spaţii într-un ansamblu rezidenţial şi comercial.

Cum au ajuns imobilele din Curţile Gojdu în proprietatea unei companii private? La 1 martie 1952, prin legea ungară a naţionalizării, bunurile imobile ale Fundaţiei Gojdu din Budapesta au devenit proprietatea autorităţilor locale din Ungaria, şi nu a Guvernului ungar. În decembrie 2004, în baza autonomiei locale, autorităţile locale (Primăria sectorului VII din Budapesta) au vândut imobilele care au aparţinut Fundaţiei Gojdu şi imobilele din împrejurimile acestora unei firme private. Soluţia propusă de partea română a fost singura la îndemâna statului român care, nefiind proprietar, nu poate da, în această calitate, statul ungar în judecată.

În Republica Ungară, spre deosebire de România, nu există un cadru juridic care să reglementeze chestiunea retrocedărilor . Din această cauză, principiul reciprocităţii nu a fost invocat pe parcursul negocierilor bilaterale pentru recuperarea patrimoniului Gojdu. Actul normativ ungar referitor la retrocedări a fost emis în anul 1991 (Legea XXXIII), d omeniul său de aplicare fiind însă limitat exclusiv la imobilele lăcaşelor de cult. În consecinţă, numai cultele religioase au putut depune cerere de retrocedare sau cerere de despăgubire , în termenul de prescripţie cerut de partea ungară, respectiv de doi ani.

În baza acestei legi, Vicariatul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria a primit, în anul 1993, o despăgubire în bani în valoare de 43 milioane forinţi (cca. 200.000 euro, la cursul actual) şi o parte a imobilelor care au aparţinut Fundaţiei Gojdu, în suprafaţă de 957 mp. În spaţiul retrocedat Vicariatului funcţionează, în prezent, Capela Ortodoxă a Românilor din Ungaria. Valoarea despăgubirii primite de Biserica Ortodoxă Română pentru imobilele care nu au fost retrocedate nu poate fi comparată cu valoarea lor actuală, mult mai mare.

În 1993, activitatea Fundaţiei Gojdu era suspendată, iar Biserica Ortodoxă Română a considerat că retrocedarea şi despăgubirea obţinute de la partea ungară sunt juste şi echitabile. Biserica Ortodoxă Română a primit imobilul şi despăgubirea în contul său şi nu al Fundaţiei Gojdu, deşi Biserica Ortodoxă Română a avut doar drept de folosinţă asupra imobilului înainte de naţionalizare, proprietar fiind Fundaţia Gojdu . Guvernul României nu a fost informat, la acel moment, despre cererea de retrocedare, respectiv cu privire la cuantumul despăgubirii care urma a fi cerută autorităţilor ungare.

Activitatea şi statutul Fundaţiei Gojdu nu au fost subiecte de negociere între România şi Republica Ungară. Fundaţia Gojdu cu sediul central la Sibiu este continuatoarea de drept a Fundaţiei create prin testamentul lui Emanuil Gojdu şi recunoscută ca atare. În această calitate, Fundaţia Gojdu este cea chemată să aplice, în litera şi spiritul său, testamentul lui Emanuil Gojdu, act juridic valabil în continuare.

Totodată, Fundaţia Gojdu are capacitatea juridică de a iniţia o acţiune în instanţă în Ungaria pentru recuperarea patrimoniului Gojdu. Nici Fundaţia Gojdu, nici Biserica Ortodoxă Română, care are un rol important în ceea ce priveşte moştenirea Gojdu, nu au întreprins, până în prezent, un proces bine fundamentat în justiţia ungară . În ianuarie 2000, Fundaţia Gojdu a iniţiat o acţiune în justiţie în Ungaria, respinsă pentru vicii de formă. Pe de altă parte, trebuie luate în considerare şansele pe care un asemenea proces le poate avea în lipsa unui cadru juridic intern ungar, care să permită retrocedarea imobilelor naţionalizate, având în vedere prescrierea termenelor din Legea nr. XXXIII din 1991.

În ceea ce priveşte apelul la instanţele internaţionale, o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu ar avea şanse de succes, chiar după epuizarea căilor de atac interne în Ungaria, deoarece, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii, este necesar ca proprietatea să fi fost „pierdută” după intrarea în vigoare, în Ungaria, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nu este cazul deoarece în Republica Ungară, Convenţia a intrat în vigoare în anul 1991.

În situaţia de faţă, proprietatea fiind pierdută înainte de 1991, singura ipoteză în care Curtea poate judeca acest caz ar fi cea în care ar exista un cadru juridic în Ungaria care să permită retrocedarea şi care să fi fost adoptat de statul ungar după 1989. Pentru un proces la Haga, este nevoie de acordul statului ungar, conform Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie.

O altă temă care nu este înţeleasă pe deplin de către opinia publică din ţară şi din străinătate ţine de denumirea şi scopul fundaţiei propuse prin Acordul bilateral din 2005. Motivul pentru care Ministerul Afacerilor Externe a propus părţii ungare utilizarea patronimului lui Emanuil Gojdu în denumirea fundaţiei este unul de o mare încărcătură simbolică.

Pe lângă o carieră politică şi profesională de succes, prin opera, exemplul personal şi viziunea sa, Emanuil Gojdu a demonstrat că apropierea, înţelegerea şi cooperarea sunt posibile. Prin aceasta, Emanuil Gojdu a fost nu numai un Mare Român şi un reprezentant al Românităţii Orientale, dar şi un profund European. Disponibilitatea părţii ungare de a se implica în acest proiect de cinstire a memoriei lui Emanuil Gojdu ilustrează aprecierea şi recunoştinţa de care se bucură marele mecena şi în Ungaria.

Între Fundaţia Publică Româno-Ungară „Gojdu”, persoană juridică ungară, cu sediul la Budapesta şi „Fundaţia Emanuil Gojdu”, având personalitate juridică română şi sediul central la Sibiu există diferenţe clare în ceea ce priveşte conceptul, denumirea, sediul. Ele au în comun doar grija faţă de cinstirea, aşa cum se cuvinte, a memoriei lui Emanuil Gojdu.

Testamentul lui Emanuil Gojdu este sursă de inspiraţie pentru Fundaţia româno-ungară. Conform art. 3, alin. 2 din Acordul din 20 octombrie 2005, „scopul Fundaţiei Publice constă în cinstirea memoriei marelui mecena Emanuil Gojdu şi în sprijinirea dezvoltării cooperării între Părţile Contractante” (România şi Ungaria). Programul de burse proiectat în cadrul Fundaţiei româno-ungare are o sferă de aplicabilitate mult mai mare decât cea prevăzută în testamentul lui Gojdu, o dovadă în plus că această fundaţie româno-ungară nu şi-a propus punerea în practică a dispoziţiilor testamentare ale lui Gojdu. Ea urmăreşte promovarea unei generaţii de tineri de elită, prin sprijinirea tinerilor merituoşi, români şi unguri, cu rezultate de excepţie la învăţătură.

Proiectul de înfiinţare a unei fundaţii româno-ungare care să acorde burse, care să se preocupe de înfiinţarea unui muzeu şi a unei biblioteci în memoria lui Emanuil Gojdu şi a unui institut de cooperare româno-ungar, ţine de interesul pe termen lung al României. Pe de o parte, este un proiect care investeşte în tineri şi asigură, totodată, o prezenţă românească consistentă în centrul capitalei ungare, a cărei misiune este cinstirea memoriei lui Emanuil Gojdu. Pe de altă parte, el este expresia evoluţiei relaţiilor româno-ungare.

Acestea sunt motivele pentru care Ministerul Afacerilor Externe, în spiritul promovării interesului naţional, are convingerea că demersurile sale vor fi înţelese, pentru ca proiectele de cinstire a memoriei lui Emanuil Gojdu să poată fi puse în practică.

***

Ref. nr. H3/P/483 din 7 august 2007

Domnului Luchian Deaconu

Clubul de Iniţiativă Cetăţenească al Intelectualilor din Craiova

În continuarea răspunsului Ministerului Afacerilor Externe din 21 mai 2007, facem următoarele precizări:

Problema Fundaţiei Gojdu figurează pe agenda tuturor întâlnirilor bilaterale cu partea ungară. Eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimii ani, această temă fiind subiect de negocieri şi consultări nu doar la nivel de experţi, ci şi în cadrul mecanismelor bilaterale de cooperare (Comisia Mixtă Interguvernamentală, Comitetul de specialitate privind colaborarea în problemele minorităţilor naţionale), precum şi în contextul contactelor politico-diplomatice la nivel înalt (Preşedinte, Premier, Ministrul afacerilor externe).

Demersurile întreprinse dovedesc întreaga disponibilitate a autorităţilor române de a sprijini orice iniţiativă formulată de cei direct vizaţi de testamentul lui Emanuil Gojdu, respectiv Fundaţia Gojdu având sediul central la Sibiu . Aşa cum am subliniat şi în răspunsul precedent, posibilităţile de intervenţie ale autorităţile române sunt limitate, fără ca aceasta să semnifice însă, dezinteresul statului român, în general, şi al Ministerului Afacerilor Externe, în particular, faţă de soluţionarea problemei în conformitate cu prevederile testamentare ale lui Emanuil Gojdu.

Atenţia societăţii civile faţă de acest dosar este salutară şi motivantă. Este important, totodată, ca particularităţile acestui dosar să fie bine înţelese, iar Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că precizările pe care este onorat să le facă de fiecare dată când i se solicită, duc la lămurirea neclarităţilor.

***

“In politica, inainte de toate sŕ fim romani!“

Editorial, nr. 110/ 8 iunie, 2007

“Una din problemele cu care s-au confruntat si se confrunta si în prezent guvernarile României de dupa decembrie 1989 a fost aceea a revendicarilor pe care cultele religoase maghiare, asa-zisul Status romano-catolic (ardelean, din Transilvania etc), asa-zisele Ordine calugaresti catolice maghiare, precum si unii cetateni romani de etnie maghiara le au asupra unor averi ce constau in bunuri mobile si imobile: cladiri (scoli, internate, biblioteci, arhive etc), terenuri (de constructii, arabile, paduri, pasuni etc), mobilier, mobilier sacru, carti si altele. Toate acestea sunt bunuri situate în Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si Maramures. De fapt si de drept aceste valori sunt mostenirea spirituala, morala si materiala, comuna tuturor etniilor si confesiunilor din spatiile geografice si de civilizatie amintite, implicit sunt proprietatea, intr-o proportie covarsitoare, a Statului Roman”.

Sunt cuvintele de inceput ale “Introducerii” la cartea domunului Corneliu D. Pop “Studiu privind retrocedarile de bunuri catre cultele religioase maghiare si alti solicitanti”.

O carte cu documente si argumente temeinic sustinute privind lipsa de suport juridic pentru retrocedarile de bunuri cerute de cultele religioase maghiare si de organizatii care nu au avut, de drept, calitatea de proprietari si de persoane juridice, precum si de unii particulari de etnie magihara. O carte binevenita, necesara, mai ales in acest context in care retrocedarile, dupa cea mai stupida lege romaneasca, daca ne referim la reglementarile din acest domeniu, din toate celelalte tari foste comuniste, se fac dupa unu tipic amintind de Codrii Vlasiei .

Nu zadarnic, in motto-ul ales, Corneliu D. Pop isi manifesta, atitudinal, o pozitie la care guvernantii actuali ar trebui sa ia seama cu mare atentie: “Sa asisti la savarsirea raului, fara a interveni, nu este culpa de indiferenta, este crima de complicitate”.

Prin aceasta adevarata “crima de complicitate” a fost furat si vaduvit statul roman, de o serie de imobile in care se aflau licee, scoli, spitale, institutii administrative.

Prin aceeasi “crima de complicitate”, transformata in pornire agresivaîmpotriva propriului popor si a propriei tari, guvernarile postdecembriste romanesti, cu inconstienta si fara limite, dand legi sub presiunea imperativa “restitutio in integrum”, au permis in Ardeal, reintoarcerea intr-un trecut pe care nu ni-l dorim reinviat.

Restituirea bunurilor pe aceasta cale constituie o ofensa adusa “muncii stramosilor nostri”, prin punerea unui bun al natiunii in “palma uzurpatorilor”.

O necunoastere crasa a paginii zbuciumatei istorii a Ardealului, la nivelul autoritatilor legiuitoare, adminstrative centrale si locale, precum si al Justitiei, a dus la erori de neiertat.Motiv pentru care este nevoie de “revenirea la situatia anterioara punerii in aplicare” a actelor normative, stramb aplicate, pentru ca legiuitorii si justitia sa faca dreptate, sub semnul cumpanirii drepte a “discernamantului si demnitatii”, indreptand strambatati si aparand “patrimoniuol natiunii romane” .

Din pacate, in Romania decizia politica – asa cum subliniaza si autorul – n-a fost elaborata pragmatic, netinandu-se cont de cunoasterea adevarului istoric in legatura cu “modul in care au fost create si sustinute aceste valori”, nici de “repercusiunile cu multiple si extrem de grave consecinte, dintre care cele mai afectate sunt: securitatea nationala, demnitatea si munca romanilor”.

Nu s-a tinut cont de “contextul istoric respectiv”, de “sursele si mijloacele financiare si materiale folosite la realizarea si sustinerea acelor valori” revendicate “pentru sine, cu insistenta, ca pe niste bunuri strabune ale bisericilor, ale asa-zisului Status romano-catolic, din Ungaria mai ales”.

Interesele meschine, de partid, de grup sau personale, “slugŕrnicia si lasitatea”, sfidarea interesului national, a muncii si a suferintei de secole ale iobagilor si ale clericilor români au dus la excluderea dreptului de proprietate spiritualŕ, moralŕ si materialŕ a românilor majoritari, dintotdeauna, in Ardeal.

De precizat ca in toate celelalte state “succesoare ale statului dualist, Austro-Ungaria, destramat dupa Primul Razboi Mondial, bunurile mobile si imobile au trecut in proprietatea statului, conform principiilor de drept”, “aparandu-se, astfel, interesele majore ale statului, precum si demnitatea cetatenilor proprii”. Romanii, mereu apasati de “domnii celor trei natiuni” (ungurii, secuii si sasii), reprezentand cele patru religii recepte (romano-catolica, reformata, luterana si unitariana), erau doar cei truditori “pentru folosul tarii, atata vreme cat valahii sunt TOLERATI…” Deci, romanii aveaustatut de “neam tolerat, iar Biserica ortodoxa nu era recunoscuta, ceea ce nu a impiedicat statul sa beneficieze de munca (prestatii iobagesti etc), de contributiile financiare (dari, taxe, onorarii etc) si materiale (dijma, alte obligatii in natura etc), pe care iobagii romani si clericii romani, cu toate ca erau numai tolerati – nu aveau decat dreptul la munca in favoarea stapanilor din cele trei natiuni recepte -, erau obligati sa le achite si sa le presteze sau sa le dea”.

Denuntarea, la 17 iulie 1948, a Concordatului incheiat intre Romania si Sfantul Scaun (la 10 mai 1927), a acordurilor si a conventiilor ulterioare, duce la trecerea “in proprietatea Statului Roman a bunurilor bisericilor, congregatiilor, comunitatilor sau praticularilor ce au servit pentru functionarea si intretinrerea institutiilor de invatamant general, tehnic sau profesional”.

Este vorba despre foste colegii catolice, reformate, unitariene, precum si alte institutii (azi revendicate), “construite si sustinute …de-a lungul secolelor”, din resurse publice, “în special din contributia romanilor”.

“Legea nationalizarii culturii – afirma marele istoric, academicianul David Prodan – nu e o opera ceausista … Ea nu a venit ca o asuprire, ca o nedreptate a noastra, a venit ca o reparatie istorica necesara, o armonizare, pe cat se poate, a anomaliilor unui lung trecut,…nationalizarea (bunurilor istorice, cluturale comune) nu e ceausism, cio mare reparatie istorica”.

Printr-un deficit de memorie, opresorii romanilor ardeleni au trecut peste “sudoarea muncii si peste suferinta impilarii” iobagilor si clericilor romani care au contribuit la “formarea veniturilor publice” revendicate de urmasii lor azi, cu insistenta.

Toate acestea, în ciuda faptului ca natiunea romana, “ca cea mai numeroasa, a contribuit la Stat cu partea cea mai mare si, prin urmare, a conferit cel mai mult spre formarea fondurilor scolastice”.

Mentinerea, fara nici o motivatie, a unor organisme perimate si ostile, instrumente in serviciul revizionismului si iredentismului maghiar, indreptate contra Tratatului de pace de la Trianon, ordinele calugaresti, actiunile subversive contra statului roman, mijloacele folosite, falsurile, ilegalitatile sfidatoare ale Status-ului, incompetenta, lasitatea si slabiciunea autoritatilor romane au dus la aberatiile si abuzurile privind demersurile pentru retrocedarea cladirii Liceului “Simion Barnutiu”, din Simleul Silvaniei, a imobilelor de pe str. Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, la deciziile Judecatoriei din Miercurea Ciuc, privind litigiile din Alba-Iulia si Miercurea-Ciuc, la revendicarile unor cetateni maghiari din Transilvania, Banat, Crisana, Satu Mare si Maramures .

O constatare se impune.

Nu a fost, deloc, fructificata experienta altor tari. Or, suverana si crasa necunoastere si superficialitatea acuzatoare, care si-au dat mana cu organizatii antistatale si devalizatoare, oficializate in Romania, toate au dus la revendicarea unor bunuri care apartin azi, de drept, Statului Roman .

Astfel, “Statul roman practica un mod original de autodesconsiderare, de sinucidere economica, de autodevalorizare a patrimoniului public si de autosubminare asigurantei nationale” .

De ce se lasa batjocorite autoritatile, administrative si judecatoresti, ale statului roman, complacandu-se in postura de “sluga umila” in fata unor “revendicatori verosi care nu au, in majoritateacazurilor, nici cel mai micdrept de a revendica ceva”?

De ce guvernantii asista neputiciosi “la actiunile ce sapa la temelia Statalitatii Romane”?

Fara minimul “exercitiu de inteligenta”, fara niciunsemn de demnitate nationala, superficiali, rau-voitori, din necunoastere, guvernantii lupta impotriva interesului public.

Suprafetele imense de paduri date, imobilele retrocedate, fara nicio motivatie, fara drept, unor lacomi revendicatori, contribuie la o devalizare a Statului Roman “cu consecinte in timp, prezent si viitor, pentru Tara”.

Nedreptatile trebuie indreptate, “pentru a pune in locul lor adevarul si dreptatea”, “pentru ca munca romaneasca si Statul Roman sa intre in drepturile sale”.

“Dar, pentru aceasta – spune Corneliu D. Pop – este nevoie de a se da curs indemnului rostit de I. C. Bratianu, in ziua de 6 iulie 1870, in Parlament: ” In politica, inainte de toate, sa fim romani!”

LAZAR LADARIU

____________________

■ FORUMUL CIVIC ROMAN CHEAMA LA PROTESTE

URMARE CELOR PESTE 10.000 DE SEMNATURI DE PE «PETITIA PENTRU RESPECTAREA TESTAMENTULUI LUI EMANUEL GOJDU»

adresam EXCELENTELOR LOR:

I. D-lui TRAIAN BASESCU,

PRESEDINTELE ROMANIEI,

II. D-lui NICOLAE VACAROIU,

PRESEDINTELE SENATULUI,

III. D-lui BOGDAN OLTEANU,

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IV. D-lui CALIN POPESCU-TARICEANU,

PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI,

V. D-lui ADRIAN CIOROIANU.

MINISTRU AL AFACERILOR EXTERNE AL ROMANIEI

VI. D-lui RAZVAN UNGUREANU,

FOST MINISTRU AL AFACERILOR EXTERNE AL ROMANIEI,

VII. D-lui MIRCEA GEOANA

FOST MINISTRU DE EXTERNE,

VIII. D-lui ION ILIESCU

FOST PRESEDINTE AL ROMANIEI

IX. D-lui ADRIAN NASTASE

FOST PRIM MINISTRU,

X. INALT PREA FERICITULUI PARINTE,

PATRIARHUL TEOCTIST

următorul protest:

Stimati Domni, actuali si fosti, Inalti Demnitari ai României,

Inalt Prea Fericite Părinte Teoctist,

Peste 2.500 de români au semnat, personal si în numele unor organizatii si comunităti, «Petitia de protest lansată de Comitetul de Initiativă Cetătenească pentru Respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu.» Doleantele lor pot fi consultate si de Dvs. pe site-ul Asociatiei Române pentru Patrimoniu.

Asadar, mai mult de zece mii de români vă cer să actionati, în numele si cu împuternicirea lor, pentru apărarea interesului national, că respectati jurămîntulul depus cînd ati fost investiti în înaltele functii pe care le exercitati în temeiul votului acordat .

Cererile lor vizează interesul national, vizează respectarea dreptului zecilor de mii de tineri lipsiti de posibilităti de a-si continua studiile de a beneficia de dreptul legitim de a primi burse de studii din patrimoniul pe care Marele Mecena al Neamului Românesc, Emanuel Gojdu, l-a lăsat prin testament pentru copiii românilor ortodocsi din Ardeal, Banat, Serbia si Ungaria.

Ascultati doleantele lor si actionati în consens cu vointa testatorului, cu Constitutia, cu normele de drept international. Intreprindeti toate demersurile pe care demintătile ce vi s-au încredintat le incumbă pentru a reînvia acest adevărat izvor de inteligentă românească care a fost ferecat de guvernele Ungariei, începînd din 1918, prin decizii nelegale, nedrepte si ofensatoare, din care s-a născut O INUMANA SI STRIGATOARE LA CER NEDREPTATE LA ADRESA ORTODOCSILOR ROMANI DIN TRANSILVANIA SI BANAT care se află sub păstorirea DVS.

Parcurgînd lista de nume si doleante, de profesii si stări sociale veti găsi răspunsul la întrebarea:

Ce ateaptă românii de la Presedinte, de la Parlament, de la Guvernul României, de la Inaltii Prelati ai BOR, în anul de gratie 2007, anul intrării tării în Uniuntea Europeană ?

Românii cer să le fie respectate drepturile, în primul rînd de Institutiile si de Inaltii Demnitari pe care i-au investit prin vot să gestioneze si să răspundă cerintele comunitătilor, oraselor, judetelor, ale tuturor cetătenilor.

Ei cer Institutiilor Statului Român să le apere interesele în diferendul cu Guvernul Ungariei în chestiunea Patrimoniului Fundatiei Gojdu.

In acest veritabil suvoi de petitii care a fost declansat de «Petitia de protest lansată de Comitetul de Initiativă Cetătenească pentru Respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu», veti găsi dezaprobarea si revolta ce izvorăsc din sufletele zecilor de mii de «DEZMOSTENITI“ împotriva alesilor care slujesc interesele unor cercuri de profitori din tară si de dincolo de frontiere.

Cititi jalbele acestor peste 10.000 de români !

Vă veti regăsi, fiecare dintre Dumneavoastră, cu locul si rolul pe care l-ati avut sau îl aveti , cu responsabilitătile pe care nu le-ati respectat, le-ati uitat sau le-ati încălcat, si cu obligatiile care vă revin în acest moment pentru îndreptarea nedreptătii.

Judecata societătii civile este deschisă, directă, concretă, fără fast si fără tropete.

Ea este, deocamdată, tăcută, dar devine din ce în ce mai constientă, mai hotărîtă, mai puternică si mai decisă să-si apere depturile.

URMARITI-LE……

* * *

1732. Pr Sorin Iustinian Deac «Va scriu in numele celor peste 2500 de familii de romani ce vietuiesc in regiunea Friuli, in nordul Italiei care doresc si ei sa se respecte vointa testamentara a unui adevarat Om.“

1725. Lauran Timotei «Din pacate suntem guvernati de niste oameni care urmaresc interesele lor nu cele ale romanilor. Pentru dreptate!“

1724. Constantin Vintila 1723. Craciun Florina Maria (116 Browser-ul nu permite afişarea acestei imagini.«O statistica din 1851 referitoare la numarul studentilor din Imperiul Austro-Ungar, pe nationalitati, arata asa: din 74613 studenti, 16385 erau Germani, 20054 Slavi, 11052 Maghiari, 21732 Italieni, 3196 Evrei, 1108 Romani si 85 de alte nationalitati. Nu e de mirare ca acest Om (Gojdu) a vrut sa ajute la emanciparea poporului roman; sa-i respectam dorinta.»

1719. Manciu Simona: «Studentii romani valorosi merita sa beneficieze macar de citeva burse in strainatate pentru perfectionare obtinute cinstit. Banii acestei fundatii trebuie folositi exact asa cum au fost lasati prin testament si nu pentru alte scopuri!»

1699. ing. Voicu Mager: «Tatal meu,dr.aurel mager,copil sarac din apuseni a reusit sa urmeze si absolve medicina a Budapesta si Graz, pe vremea impriului austro-maghiar,datoria obtinerii unei burse Gojdu.»

1778. Marius Berescu: «Viitorul sta in copiii nostri, in educatia lor si grija fata de ei!!!»

1777. Andrada Samsudean: «Va rugam respectati viitorul tarii, ca si acestia sa va respecte!»

1809. Dan Camen: «Iata o sansa prin care studentii ortodocsi, pot beneficia de ea de pe urma acestui mare mecena. Precum Barnaba acesta si-a dat averea sa la picioarele aposolilor, considerandu-i pe toti ortodocsii ,,de un Sange cu El (Mantuitorul)”, facandu-i prin iubire, mostenitori ai aceleiasi averi: iubirea frateasca si impartasirea aceleiasi credinte, iubire pe care si-a aratat-o si prin aceasta donatie (acest testament) si credinta pe care a avut-o si trait-o pana la moarte. Dumnezeu sa-i primeasca jertfa oferita, si sa-i binecuvinteze pe cei ce doresc a-si primi partea de mostenire ce li se cuvine si lupta pana la sfarsit pentru ea, ca cei au responsabilitatea inmultirii talantilor cu ajutorul acestor burse.»

1798. Dragos-Aurelian MOIS: «In conditiile in care in orasele transilvane cladirile centrale sunt revendicate de maghiari si uneori de cercuri de interese indreptate impotriva poporului roman,consideram ca un drept firesc sa ne revendicam ceea ce este al nostru oriunde s-ar afla in lume.In concordanta cu conventiile semnate si de tara noastra in ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale omului sustinem aceasta initiativa si in masura in care este necesar chiar apelarea la instantele internationale in momentul in care nici o alta cale nu mai ramane viabila.Semnez in numele unui grup de studenti din Spania.»

2300. Laurentia Stelea: «Domnule Basescu, cand eram acreditata la Ministerul Transporturilor si sedeam alaturi la masa aceea lunga, martea, am crezut ca sunteti un om corect. De ce ati permis infiintarea unei fundatii paralele din partea statului care sa deturneze fondurile lasate testamentar cu o destinatie clara? De ce pretindeti ca nu vedeti atitudinea vicleana a Ministerului de Externe vizavi de Fundatia Gojdu. Domnule Basescu, azi sunteti presedinte, dar in curand veti da seama in fata Judecatorului care toate vicleniile si toate dedesubturile le vadeste si atunci veti da seama pentru responsabilitatea avuta si pentru ceea ce ati sau n-ati facut.»

2298. Adrian Hulea: «Dumnezeu nu se lasa batjocorit de stapanitorii intunecati ai acestui veac. Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu roaga-te pentru crestinii ortodocsi!»

2297. Mihail-Elian ULSAMER: «Domnule Presedinte Basescu, va rog sa respectati Testamentul Marelui Emanuil Gojdu.»

2126. Tanaseanu Mihaela D-le Basesc: «Dati dovada ca sunteti bun crestin! Luati exemplul marilor conducatori pe care i-am avut: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Batran! Va rog, nu ma faceti sa regret ca v-am votat.»

2124. Mihai: «Nu raspundeti la provocarile maghiarilor de pe lista. Penibil ca exista maghiari care vor Ardealul. E ca si cand un englez ar plange dupa Canada si India, un italian ar fi trist ca din Imperiul Roman a ramas doar Italia… Ce are Ardealul unguresc in el in afara de ce au colonizat maghiarii? Astia n-au minte?!“

2123. Mihai Frumuselu: «Pentru adevar si pentru dreptate.»

2051. Calin Ghetu: «Tradarea Testamentului lui Gojdu ar însemna încă o trădare a fiintei românesti.»

1221. Merticariu Corina: «Suntem tineri si dorim sa ne continuam studiile. DE CE NU NE AJUTATI? DE CE?“

1220. Ficu Florentina: «Se pare ca D Ungureanu nu are copii. Nu doreste un viitor mai bun pt tinerii.»

1219. Sacudeanu Tamina: «De ce trebuie să cedăm?»

2032. Ciulinaru Costel: «E foarte bună ideea semnării online a petitiei.»

1213. Mitila Georgiana: «De ce D. Ungureanu se încăpătînează să se facă de rusine?»

1206. Costache Cătălin: «Se pare ca guvernul României nu are nici un pic de rusine.“

1205. MOCIOI FLORIN: «Fiti cinstiti, drepti si patrioti adevărati pînă la capăt si Dumnezeu o să vă ajute!»

1218. Glavan Silvia: «Ar trebui sa fim mult mai uniti!»

1192. Cristian VISOVAN: «Conform normelor de drept intern si international, acordul recent semnat între guvernul român si cel maghiar este nul deoarece contravine flagrant dispozitiilor testamentului lui Vasile Gojdu. Sper ca această petitie să remedieze sau măcar să favorizeze îndreptarea acestui abuz.»

1189. Sebastian Dumitru: «Ungurii nu ne-ar face astfel de cadouri.»

1188. Baias Vasile: «Nu ne trădati! Nu vă bateti joc de România! Rusine! De ce nu respectati legea.? Nu luati si nu dati nimănui ceea ce nu vă apartine.“

1187. Irimia Mihail Gabriel: «Trist dar adevărat … o mînă de incapabilii resusesc să ne vîndă tara …“

1186. Moscovici: «Să respectăm testamentul lui Gojdu.»

1232. Caracostea George: «Gojdu a lăsat această avere tineriilor românii ortodocsii, nu guvernului, nu ungurilor.»

1263. Stefan Anghel: «Respectarea testamentului înseamnă cu adevărat încurajarea întelegerii între cele două popoare, roman si maghiar. Infiintarea unei noi asociatii nu-si are sens si nu slujeste decît la cresterea suspiciunii. Justificarea unui asemenea act prin „bunele relatii cu tara vecină Ungaria este o găselnită care nu interesează decît pe unii politicieni abili. Un testament nu se discută, nici nu se negociază, ci se respectă.»

1260. Groza Horatiu: «Este o rusine pentru poporul român să renunte la ceea ce înaintasi nostii au trudit.»

1258. Vanghele Vincentiu Fabian: «Este o tentativă mizerabilă a celor fără scrupule din conducere de a obtine o bucătică din ceea ce nu li se cuvine, în complicitate cu cei de aceeasi teapă din partea maghiară. Testamentul trebuie respectat, nu „adaptat”!»

1251. Merca Melania: «Rusine! Trădătorilor!»

1243. Trasca Camelia: «Guvernul României ar trebui să ne sprijine nu invers, nu?»

1332. Nicolau Dorina: «De acord cu această petitie.»

1331. Deoanca Cornelia Mirella: «Trebuie respectat Testamentul lui Emanuil Gojdu care si-a dedicat averea educării tinerilor români.“

1328. Ilona Urs: «Redati demnitatea poporului român!»

1320. Mager Sorin: Nu se poate renunta la continutul testamentului lui Gojdu. Autoritătile au obligatia legală si morală de a anula conventia semnată anul trecut de Guvernul României.»

1299. Iosif Iuhas: «Fiind vorba de o mostenire, aceasta apartine de drept si de fapt tuturor mostenitorilor. Atîta vreme cît unul din mostenitori nu este de acord cu înstrăinarea unei mosteniri , ceilalti (99) nu pot să o înstrăineze. Cu atît mai mult nu sînt în drept toate haimanalele si lichelele liberale sau de orice altă culoare politică să facă cuiva un cadou sau să negocieze asupra unui obiect care nu-i apartine.( A se vedea conditiile în care alte haimanale, la vremea lor, au făcut altora cadou Ardealul, Basarabia si Bucovina ) Ca fii ai Bisericii si implicit mostenitori de drept si de fapt ai Testamentului, eu si urmasii mei ne vom opune cît vom trăi. Instrăinarea nu poate să aibă loc. Dumnezeu să ne ajute si să ne izbăvească de toti vrăjmasii.»

1298. Prof. Smaranda Livescu, Presedinte, Romanian American Cultural Center „Athenaeum“ of Atlanta, USA, Liga Internationala a Femeilor Romane (LIFERO): „Da, petitiei.“

1380. Covaci Bogdan Sergiu: «Semnez pentru România.»

1379. Andrei Cristian Grigorcea: «Injositoarea cumpărare a bunăvointei unei natiuni a fost totdeauna contraproductivă ambelor.»

1375. Caprar Adrian: «Terminati cu aberatiile «vecinilor» ce e al nostru de drept, trebuie să ne revină.“

1374. R.C.: «Sunt pentru respectarea testamentului. Dacă asa a fost lăsat, atunci asa trebuie respectat si nu altfel!!!“

1372. Palan Cosmin Octavian: «Românii se trădează singuri.»

1351. Bogdan Toropoc: «Este o mare greseală care ne va costa mai tîrziu.“

1350. Pr. Mihai Driga: «Come al solito è una trufa vergognosa.“

1349. Cristina Ionescu: «Respectarea poporului român, a BOR.»

1346. Ana Basca: «Si totusi, „parlamentarii“ au votat pentru această rusinoasă cedare!»

1335. Topac Vasile: «Fiti drepti!“

1334. Antonescu: «Norocul de a avea puterea cade mai ales asupra persoanelor care nu o merită. De aici ni se trag toate nenorocirile. Falsi politicieni lipsiti de bunul simt patriotic.»

1333. Mircea SERBAN COMUNICATOR: «Textul semnat de catre premierii Gyurcsany, Tariceanu nu poate „scuza“ indolenta guvernării „iliesciene“ fată de problematica mostenirii Gojdu, iar reactia opiniei publice din România, dar si Ungaria, împotriva „spălării“ stării de drept este salutară. Solicit din partea Guvernului României, Presedintiei României, efortul de a salva ceea ce se mai poate din proprietatea privată a cetăteanului defunct Emanuil GOJDU.

1332. Nicolau Dorina: «De acord cu această petitie.»

1407. Cristian: «Bravo pentru initiatorul acestei petitii George Damian care tocmai a primit si un premiu international de la Delegatia Comisiei Europene, din partea dl. Scheellle. Avem nevoie de competentă patriotică. Să dea domnul să reusim!“

1405. Catalina: «Mă pronunt pentru respectarea românilor!»

1403. Scuturoiu florin: Cînd dovezile sunt de necontestat nu înteleg de ce trebuie să mai aibă loc discutii, negocieri etc. Să nu uităm acel cuvant „adevărul vă va face liberi”.»

1395. Florin: «Nu cunosc continutul testamentului, dar probabil dacă în acesta scrie clar cui rămîne mostenirea, nu stiu de ce trebuie să se bage guvernul si presedintia României să dea o ordonantă de urgentă care să încalce ceea ce este scris în acest testament.»

1393. Mmihalov V: «Se renuntă prea usor la niste drepturi, si nu e prima oară…»

1385. Pop: «Vrem ce este al nostru la fel cum si maghiarii au obtinut aici îin tara noastră mai mult decît li se cuvenea si au revendicat si obtinut mult mai multe.»

1384. Adrian Alexandru: «Doresc respectarea testamentului Gojdu.»

1492. Toma M: «Nu degeaba este poreclit Ungureanu, călcătorul de cadavre. I s-a urcat puterea la cap si nu mai are nici un simt al realitătii istorice. Eei, băiete, puterea nu tine prea mult, trezeste-te si măcar respectă semenii si pe cei care îi conduci.»

1491. Grigore Bobina: «Eu si familia mea din Luxembourg suntem cu tot sufletul alături de cei care luptă pt respectarea testamentului lui E. Gojdu. De aici de departe privim cu dezgust cum autoritătile românesti, guvernul României din care face parte si organizatia iredentista UDMR continuă să sfideze drepturile românilor la ei acasă. Ultimul episod s-a desfăsurat la Odorheiul Secuiesc într-o zonă unde românii sunt minoritari si nu se bucură nici măcar de legea minoritatilor asa cum este ea lansată pe toate diapazoanele de UDMR.»

1576. Suciu Ioan: «Altă afacere „profitabilă“ făcută de alesii nostri!“

1575. Cutus Tudor: «Ne-au furat cu acordul nostru !! De ce ?“

1573. Amariei marius: «Luptăm, luptăm… patrimoniu gojdu apărăm.“
1571. Constantin NASTA: «Să sperăm că va fi bine ! Tare îmi este teamă că este MULT prea tîrziu, că jocurile AU FOST FACUTE.»

1628. Antonio FAUR: «Ar trebui să începem să respectăm testamentul lui Gojdu! Putin respect, domnilor guvernanti!»

1626. Gheorghe Sisestean: «Bunurile Fundatie Gojdu trebuie să revină celor carora le-au fost lăsate prin testament si orice imixtiune a guvernelor român si maghiar este contrara prevederilor testamentare si, pe deasupra, nelegală.“

1625. Andreea: «Ca sa ne fie si noua reetrocedat ceea ce ne apartine.»

1601. Carmen Cranta: «Conducătorii Romaniei trebuie sa ii respecte pe romani!»

1583. Oana Iegher: «Refuz sa cred ca nu suntem in stare sa respectam un testament ! E ca si cum dorintele exprimate de Emanuil Gojdu in testamentul sau sunt irelevante, inutile si lipsite de valoare juridica !»

1641. Mihail Brinzea: «Cred ca toata societatea civila din Romania, Europa si din lume ar trebui sa se uneasca in jurul respectarii tastamentului Gojdu. In caz contrar se va crea un precedent periculos in care peste drepturile Fundatiilor, Asociatiilor, si altor forme de asociere, legal recunoscute, s-ar suprapune decizia politicului care in numele guvernelor ar putea confisca ori deturna patrimoniul non-guvernamentalelor oricand.»

1640. Cucuietu calin: «Aceasta nerespectare a testamentului vorbeste de venalitatea politicienilor romani si a nesimtirii ipocrite si profund asiatice a politicienilor unguri.“

1639. Hogea Sebastian: «Vreau respectarea Testamentului Gojdu.»

1638. Marioara Cirlan: «Salvadeo Available to Petition Author.”

1715. Cristian Pascu: «Restitutio in integrum romanilor si stoparea arogantei si obrazniciei unguresti.»

1683. Stefan Cobzaru: «Pentru Hristos, pentru Biserica, pentru noi!»

1880. Emanoil Gojdu: «Camera Deputatilor a respins Ordonanta de Uzurpare a Fundatiei Gojdu. O victorie a societatii civile responsabile, a factorilor politici necumparati si a reprezentantilor Bisericii, reuniti pentru prima oara in acelasi duh. Doamne ajuta! si tot asa si la Senat!»

1839. Gherman Viorel: «Oare cand vom invata ca stimularea varfurilor si nu nivelarea lor duce la progres. Daca noi nu suntem capabili sa ajutam tineretul sa progreseze, sa apreciem cel putin ce au facut generatiile trecute pentru viitorul tarii.»

1836. Vlad Gheorghe: «ungureanu, tariceanu, niste complexati care fac matanii oricui vorbeste greceste, ungureste sau orice altceva decit romaneste, astfel de oameni nu ar trebui sa conduca statul ROMAN.»

1834 Dr. Atanasie Popescu: «Prea multe aranjamente au fost facute in spatele usilor inchise pe spinarea poporului roman, chiar de catre cei ce ar fi trebuit sa ne reprezinte. Un exemplu concludent este Austro-Ungureanul ce inca conduce Ministerul Roman de Externe.»

1922. Ioan: «Nu vrem sa fim cu ungurii, nu aprobati legea, noi studentii din Transilvania trebuie sa luptam pt aceste drepturi, alaturati va toti ceilalti studenti din tara acestei petitii.»

1919. Iacob Cristina: «Este incredibil cum incet – incet tarisoara asta e vanduta de cei cu interese atat de meschine! Dumnezeu sa ajute romanii si sa vegheze asupra Romaniei.»

1914. Radu Fogas: «Se mai gandeste vreun conducator al statului roman la demintatea cetatenilor acestui stat? De fapt, ce inseamna demintatea unui stat, sau a unui om trecut in Imparatia Cerurilor, fata de interesele unor distinsi domni!?…»

1900. Dragan Mihai: «Am ajuns rau de tot de vreme ce trebuie sa facem petitii pentru respectarea unui testament in favoarea poporului roman.»

1888. Cristi: «Nerespectarea testamentului lui emanuil gojdu este dovada de o mare insulta adusa la adresa lui emanuil gojdu si ortodocsilor romani care trebuie sa beneficieze de aceasta mostenire.»

1982. Ana Basca: «Oare cand vom stii sa ne strangem randurile si sa fim capabili sa ne sustinem cauzele cele cu adevarat folositoare?»

2031. Alina Mustea: «nadejde in Domnul !“

2029. Petrescu Victor-Razvan: «Am raspuns mesajului prioral.»

2028. Popescu Valentin: «ar fi cazul sa fie adevarati patrioti politicienii Romani, toate popoarele isi apara istoria si respecta legile. Romania este o tara civilizata isi apara nevoile si neamul sau basescu este cu berea si tariceanu cu vanzare si minciuna. testamentul gojdu trebuie respectat ad literam.»

2027. Emanuela Butnaru: «Romanii nu vor sta cu mainile in san daca le furati tara , domnilor politicieni!»

2008. Tomescu Sergiu ; «nu sunt de acord pentru ca guvernul a instrainat biserica de fondurile care i se cuvenea.»

2006. Theodor Ban, Olanda, RWW Group: «Asa sa ne ajute Dumnezeu!“

2005. Dan Vasiliu: «Marele Priorat al Romaniei al Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim (www.osmth.ro) se alatura Bisericii Ortodoxe Romane si initiatorilor Petitiei.“

2004. Corneliu TARBA: «Rusine celor care cedeaza strainilor ceea ce poporul roman a adunat cu multa truda si jertfe. Sa nu uite ca, mai devreme sau mai tarziu, istoria ii va judeca.“

2003. Florin Gheorghe Butiu: «Doamne ajuta..“

2002. Radu Malanca: «SA CEDEZE CE E AL LOR SI NU BUNURILE ALTORA!!»

2001. ALEXANDRU DEMOSTENE DELEGEANU: «Sunt de acord cu acest text al petitiei.Cer sa fie respectat testamentul Gojdu! Sa fie trasi la raspundere si pedepsiti conform legilor, cei care au negociat si semnat un asemenea act de tradare nationala!»

2000. Ionel Stanica 1999. Ilie Ion: «Ce poti sa astepti de la Ungureanu supranumit calcator de cadavre si care pe deasupra este si istoric de profesie?»

2120. Constantin Rosu Pucu: «Guvernanti romani, faceti ceva pentru neintinarea memoriei marelui patriot Gojdu. Generatiile viitoare va vor judeca!“

2119. Antonia Iliescu: «Sunt pentru respectarea cu strictete a Drepturilor Omului. Sunt pentru respectarea cu strictete si cu sfintenie a dreptului lãsat prin testament. Nerespectarea unui asemenea dreapt antreneazã vãtãmarea moralã si materialã a unor persoane sau a unei comunitati, cum este cazul nerespectãrii deciziilor legatare ale testamentului lui Emanoil Gojdu.»

2115. Petru Bejan: «E timpul ca aceasta nedreptate cu lunga istorie sa fie reparata. Un dram de constiinta, atit le trebuie politicienilor, ca sa faca ce e drept.»

2110. Mihaela (Olanda ): «ma rog fierbinte ptr Romania !»

2083. iuga sofia: «orice testament trebuie respectat, proprietarul lasa cui doreste averea sa indiferent ca e mare sau mica. Daca nici testamentele nu se respecta atunci ce se mai respecta in lumea asta.»

2180. ALOIS: «ar trebui sa ne impunem mai mult in ceea ce priveste apararea identitatii poporului roman si sa avem grija de valorile nationale care ne apartin indiferent unde s-ar afla pe acest pamant, sa nu vindem tara altor neamuri care nu ne vor binele, pentru ca a-ti vinde tara inseamna sa-ti vinzi sufletul, sa-ti vinzi mama, tata, fratii si tot neamul si Eminescu intr-una din poeziile sale spunea ((cel ce se da cu strainii, mancai-ar inima cainii)). se pare ca se cam intampla sa ne vindem tara fara se mai cugetam la ceea ce inaintasii nostri de buna credinta au aparat chiar cu propria lor viata pentru ca noi sa ne putem bucura de libertate, de GRAI ROMANESC si de o tara PUR ROMANEASCA. de aceea este extrem de esential sa gandim romaneste nu numai cu mintea ci si cu sufletul….»

2179. ALEXANDRU ALOIS-ADRIAN: «ca preot crestin ortodox subscriu pentru respectarea cu sfintenie a testamnetului lui Emanuil Gojdu.»

2166. Costel Curt: «dupa Tezaur catre rusi, dupa drepturile Basgan neplatite de catre americani, dupa multe altele, … iata si Gojdu catre unguri!“

2165. olga: «Jos Ungureanu. Acest personaj care sufera de autism politic care nu are nici cea mai mica vocatie politica si s-a trezit acolo unde nu ii este locul.»

2230. George Muresan: «Va rugam, respectuos, domnilor parlamentari, sa nu va insusiti ceea ce nu va apartine.“

2226. negrea romeo: «Romanii din Transilvania au fost mereu vitregiti de soarta atunci cand si-au pus sperantele in compasiunea si intelegerea vecinilor maghiari. speram sa nu fim nevoiti sa asteptam mila alora, macar atunci cand dreptatea este de partea noastra.»

2224. Lupse,Florian: «Respectati Testamentul acestui mare patriot pentru ca altfel va bate D-zeu. Macar acum in ceasul al 12-lea desteptati-va!»

2279. Liviu Brata: «Interesul national si dreptatea trebuie sa primeze in fata oricaror interese politice sau economice.»

2259. pepikul: «Pai daca de incalca pana si cuvantul mortilor in tara asta, cand Gojdu a lasat cu limba de moarte acel testament! La luptă! Numai asa mai putem scapa de toti strainii, care ne jefuiesc cu sprijinul unora din tara.»

2238. Oprea Florin: «pentru dreptate, pentru o societate civila mai puternica !»

2234. Dimitriu Catalin Alexandru: «Un testament este sfint. Respectati-l !»

2291. Constantin Barbu: «Doamne, fá Tu dreptate acestui suflet de OM -Gojdu, caci conducatorii nostri lumesti sunt neputinciosi.»

16. George Damian: «De ce sa cedam asa de usor?!?!?“

15. Budau Emil: «clasa politica actuala sunt practic tradatorii neamului.“

13. Alexandra Craciun: «Pentru mostenirea tuturor romanilor crestin-ortodocsi !“

12. Melania Jirlaianu: «Pentru neamul nostru care nu a invatat sa piara!»

11. Razvan HUZUNEANU: „Multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut roman”

82. talmacian florin: «ar trebui trasi la raspundere oficialii nostri pentru incompetenta !»

47. POPESCU, Alexander-Peter: «Testamentul lui Emanuil Gojdu face parte din tezaurul national si patrimoniu cultural al Romanilor si a Aromanilor. Sa fim uniti: Aromani, Romani, Vlahi, Megleno-Romani, Istro-Romani!»

44. anghel cristiana irina: «Semnez petitia cu speranta ca „Romania, stat de drept“ va fi nu numai un deziderat, ci si o realitate.»

43. Nicolae Carabas: «Gojdu si Andrei Saguna, doi mari patrioti romani(aromani)! Cer DEMISIA lui Razvan Ungureanu !“

42. Cosoiu Constantin Mugur Dan: «Sa le fie rusine celor care au negociat si semnat un asemenea act de tradare nationala.»

41. Mircea SERBAN: «In calitatea mea de corespondent de presa la Budapesta am atentionat autoritatile romane, prin intermediul misiunii diplomatice din capitala ungara, ca Romania va pierde aceasta mostenire daca nu se vor lua masuri cu caracter urgent dat fiind faptul ca guvernul si legislativul maghiar au adoptat o lege prin care vor fi despagubite bisericile in urma deposedarii lor de catre regimul kadarist. Nici ambasadorul Ion DONCA, nici oficialitatile de la Bucuresti, laice si bisericesti, NU AU REACTIONAT la acel APEL al postului de radio EUROPA LIBERA. Acum este tardiv chiar si acest demers, dar semnez cu toata convingerea pentru consecventa efortului meu. Cu stima ex corespondentul Europei Libere la Budapesta.»

37. Georgescu Alexandru Cristian: «Semnez petitia doar asa sa va fac pe plac ca oricum nu vom primi ceva … in Ungaria nu se retrocedeaza ca la noi tot felul de castele, munti si paduri.»

128. ghiura silviu: «cum este posibil sa se negocieze retrocedarea bunurilor detinute in proprietate de o fundatie romana, cu Ungaria, iar Ungaria sa sprijine co-nationalii proprii din Ardeal in obtinerea retrocedarii bunurilor bisericilor straine neamului romanesc, si culmea! sa le si obtina! suntem noi mai democrati si mai europeni decit altii si noi nu stim? sau altii ne iau de fraieri pe noi? cum este posibil ca ministrii ce s-au implicat sa mai detina, inca, posturile, si sa nu dea nici o explicatie, chiar daca aceasta ne-ar convinge de demersurile lor. cum ar fi daca si statul roman ar spune ca nu mai retrocedeaza nimic, nimanui? chiar ce ar fi daca…?»

98. Virgil Ciuca: «Guvernul Romaniei trebuie sa demisioneze caci nu apara nici drepturile si nici interesele Romaniei.»

92. Marius Parciu: «Pe cine reprezinta politicienii romani?“

91. Iliescu Victor: «Cu ce-a gresit acest popor de are acesti conducatori ?»

174. Mocanu Nicolae: «DEMISIA CELOR CARE AU INCHEIAT UN ACORD RUSINOS !»
171. Dragos Arnautu: «S-ar rasuci in mormant Emanoil Gojdu daca ar vedea ce se intampla. Uimitor cum o avere a produs beneficii dupa un plan de investitii bine realizat si apare acum un ministru retardat si semneaza un asemenea tratat ;»

167. Alexandru Bogdan Duca: «Trebuie respectata vointa lui Gojdu….Si…demisia lui Ungureanu si a lui Leustean…“

166. Viorel Dolha: «Principiile respectarii proprietatii si dreptului succesoral trebuie respectate chiar si cand sunt in favoarea romanilor! Pe pagina Asociatiei Invatatorilor“

144. Nicolae D. Rusu: «Este o rusine si o batjocura adresata regretatului Gojdu, de catre actualul guvern roman, care calca’n strachini de „destept“ ce este, neaparand interesele vitale ale Romaniei.»

199. Neculai Popa Consiliu Mondial Roman

235. Enache Ion: «Sa ne comportam si noi precum unguri si sa nu mai uitam de romani de peste granite, iar ce-i al poporului roman sa fie numai al lui. Vezi si tezaurul romanesc de la rusi!»

317. BALAN ION: «Sa nu cedam asa de usor ce ni se cuvine. Este pacat, Domnule Presedinte.»

313. Anda Pilder: «Respectarea testamentului unei persoane este o problema crestineasca si de bun simt si nu are nimic de-a face cu politica si interesele meschine. Din aceasta confruntare pierde o terta parte nevinovata si anume copii care ar avea posibilitatea sa fie ajutati in drumul lor spre performanta!»

312. Vasile Popescu: «sa fie respectat Testamentul.»

349. Tausean Elena: «Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa-si apere dreptul pe care i-la oferit Emanuil Gojdu. Nimeni nu ar trebui sa ii ia acest drept.»

334. Ana Aftenie: «Fundatia romano-maghiara Godju, a carei infiintare rusioasa a fost semnata de Tariceanu si Ungureanu in oct..2005 nu poate suplinii Fundatia Godju si scopurile ei, mai ales ca maghiarii sunt bucurosi ca nu se mai revendica patrimoniul acesteia, care astazi este evaluat la cateva miliarde de euro. Rusine celor care ne arunca praf in ochii cu Fundatia culturala Gojdu, finantatata de cele 2 state semnatare si care nu are nimic comun cu ceea ce a dorit marele ROMAN, E. GOJDU !»

425. Sposib Cristina Liliana: «Biserica trebuie sa termine ce a inceput in 1869 nu guvernul actual.»

422. Dima Madalina: «Trebuie sa respectam ultima dorinta a unui mare om Emanuil Gojdu.»

401. Chivu Stefan Octavian: «Este dreptul nostru, suntem tinerii si avem nevoie de aceste burse.»

400. Sipos Bogdan George: «ROMANII UNITI-VA !»

386. Sofron Laura: «Trebuie sa respectam testamentul lui Emanuil Gojdu»

* * *

Se poate spune că doleantele exprimate de miile de români care au semnat petitia reprezintă oglinda perceptiei modului cum Dumneavoastră v-ati respectat promisiunile pe care le-ati făcut în timpul campaniilor electorale, a măsurii în care ati răspuns sau nu asteptărilor mult prea multilor cetăteni ai României care sunt neglijati, uitati, batjocoriti, nedreptătiti, este fotografia unei societăti nemultumită si revoltată de derapajele de la interesele tării, de încălcarea de Guvern si de Parlament a Constitutiei si a Legilor Tării.

In acelasi timp, ea poate fi considerată un sondaj mai exact si mai riguros decît cele pe care le comandă partidele politice si «centrele de interese» din spatele lor pentru a-si cunoaste «pozitia» pe piata electorală.

Este nefiresc dar, din păcate, adevărat, că atît de multi români întreabă: Pe cine reprezintă politicienii, senatorii, deputatii, primarii, consilierii, guvernul si administratia centrală si locală ? Cu ce a gresit electoratul de are si astfel de conducatori?

Ce asteaptă miile de petitionari ? Ei asteaptă, încă, un răspuns, dar unul românesc, legal si crestinesc, la cererea de a se solutiona în spiritul legilor internationale, al Constitutiei si Legilor României, dreptul crestinilor ortodocsi din Transilvania si Banat de a intra în posesia bunurilor care alcătuiesc Patrimoniului Fundatiei Gojdu.

Stimati parlamentari, Inalti demnitari si prelati,

Puteti să recîstigati încrederea si respectul poporului român luptînd pentru repunerea românilor ortodocsi din Ardeal si Banat în drepturile pe care Marele Mecena al Culturii Române le-a lăsat, lor si numai lor, prin Testamentul care a pus bazele Fundatiei Emanuil Gojdu.

Ei speră să nu mai fie obligati să astepte alti nouăzeci de ani pentru ca acest Atentat la Fiinta Neamului Românesc să fie condamnat de Instantele Europene.

Crestinii ortodocsi din Transilvania, Banat, Serbia si Ungaria vor burse pentru zecile de mii de olimpici care au dreptul legal să-si continue studiile în tară si în străinătate, ducînd mai departe visul Marelui Emanuil Gojdu, acum, în 2007, nu peste alti 90 de ani.

Ei cred, încă, în Dumneavoastră si speră în izbînda Dreptătii, a Legii !

Dumnezeu să vă dea gîndul cel bun !

In numele:

«Grupului de Initiativă Cetătenească al Intelectualilor din Craiova»,

Dr. Luchian DEACONU, istoric, diplomat Petre GIGEA, prof.univ.dr. Ion TOLEA, economist Barbu BOHOREANU, om de afaceri Teodor PETROVICI, inginer Florin DIACONU

Club «ATLANTIS“ CRAIOVA

Mai 2007

____________________

■ INTELECTUALII-PATRIOŢI CHEAMĂ LA LUPTĂ

ONOR DOMNILOR


TRAIAN BASESCU

PRESEDINTELE ROMANIEI


NICOLAE VACAROIU

PRESEDINTELE SENATULUI

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

SENATORILOR SI DEPUTATILOR


CALIN POPESCU-TARICEANU

PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI

ADRIAN CIOROIANU

MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

ADRIAN IORGULESCU

MINISTRUL CULTURII SI CULTELOR

ONOR

MINISTRUL INTERIMAR AL JUSTITIEI

TEODOR MELESCANU

ONOR

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

ONOR

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

ONOR

PROCURORUL GENERAL AL ROMANIEI


PREA FERICITULUI DANIEL

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

ONOR

ASOCIATIA “EMANOIL GOJDU” DE LA SIBIU

DE CE VA ESTE TEAMA, DOMNILOR ?

P L A N G E R E

Au trecut câtiva ani de când redactiile publicatiilor « Asociatia Românà pentru Patrimoniu », revista « Agero-Stuttgart » a românilor din Germania, « Observatorul », ziarul românilor din Toronto-Canada, si ziare din tarà au preluat apelurile lansate de grupul de « putàtori ai sperantelor care nu vor sà moarà » pentru declansarea îndreptàtitului recurs în instantele românesti si internationale pentru recuperarea Mostenirii Gojdu si pentru oprirea si readucerea în partimoniul statului a bunurilor acordate prin sentinte netemeinice si nelegale cultelor religioase maghiare si altor solicitanti care se pretind a fi mostenitorii « Statusului Romano Catolic ».

Numerosi deputati si senatori au protestat în Parlamentul României împotriva acestor atentate la avutia nationalà.

S-au adunat zeci de mii de semnàturi de la românii de pretutindeni pentru declansarea actiunilor în justitie în vederea recuperàrii prejudiciilor produse.

Cu toate acestea, nici un guvern si nici o institutie a statului nu a reactionat pânà acum.

DE CE VA ESTE TEAMA, DOMNILOR ?

Pentru cà, teamà ar trebui sà ne fie tuturor doar de Dumnezeu !

Chiar si Prea Fericitului Patriarh DANIEL !

Si, cu atât mai mult, domnului presedinte TRAIAN BASESCU !

Ràmâi stupefiat când vezi cà un cetàtean simplu, dar minunat, precum domnul Corneliu D. Pop, un veritabil monument al « suferintei românesti », care si-a dedicat viata editàrii unei càrti cerutà imperios de interesul national, si zecile de mii de semnatari ai « Petitiei de protest lansatà de Comitetul de Initiativà Cetàteneascà pentru Respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu » nu sunt luati în seamà, sunt ignorati de institutiile

abilitate sà administreze avutia tàrii, sà asigure respectarea legalitàtii.

Suntem coplesiti de sentimentul de deziluzie si revoltà pe care îl duc ca pe o povarà nemeritatà toti cei care cred în adevàr si legalitate atunci când vàd cà alesii si functionarii pe care-i plàtesc prin taxe, impozite si danii, presedinte, deputati, senatori, ministrii, judecàtori, procurori, nu le ascultà doleantele, nu vegheazà la aplicarea legii, când Patriarhul, mitropolitii, preotii nu-si onoreazà obligatiile, nu apàrà drepturile cetàtenilor si enoriasilor.

De ce le este teamà reprezentantilor Institutiilor Statului si ai Bisericii si nu-i este jenà poetului Marco Bello atunci când revendicà, fàrà nici un temei, frunza, iarba, pàdurile si izvoarele asezate de Dumnezeu în muntii din inima României ? Dacà detine un testament asemànàtor celui pe care îl au crestinii ortodocsi români de la Emanuil Gojdu, de la unul din stràbunii sài, ori de la împàratul Frantz Joseph al II-lea, sà-l prezinte public !

Nu de alta, dar o revistà care apàrea la Paris acum 90 de ani preciza: Impàratul Austriei Frantz Iosif al II-lea scria în legàturà cu Banatul : « Cu valahii se procedeazà ca si cu sclavii. Fatà de ei s-a comis o mare gresalà când li s-au luat pàmânturile lor cele mai bune pentru a se da colonistilor si au fost obligati sà plece, cu toate cà erau locuitorii cei mai vechi ai Banatului »)

Iar cartea domnului Corneliu D. Pop, «Studiu privind retrocedàrile de bunuri càtre cultele religioase maghiare si alti solicitanti », veritabil probatoriu istoric pe care Presedintele României avea obligatia sà-l comande Academiei înainte de a emite legile referitoare la retrocedàri, demonstreazà cui au apartinut, pânà la Dictatul de la Viena, aceste bunuri binecuvântate de Dumnezeu, probeazà lipsa de suport juridic pentru numeroasele sentinte de retrocedare de bunuri càtre cultele religioase maghiare, organizatii si unii particulari care nu au avut calitatea de proprietari si de persoanà juridicà.

De ce aceastà « Carte a Adevàrului Istoric » este ignoratà de comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului, de ce nu o analizeazà si nu emit un punct de vedere oficial cu privire la jefuirea partimoniului statului român ?

De ce, Ministerul Justitiei, Ministerul Educatiei si Cercetàrii nu au introdus «Studiul privind retrocedàrile de bunuri càtre cultele religioase maghiare si alti solicitanti » ca obiect de dezbatere în Facultàtile de Drept si în cursurile de perfectionare a judecàtorilor din România ?

De ce slujitorii bisericii, care au primit « pomana » oferità de guvernul Ungariei drept « ràscumpàrare » pentru Mostenirea Gojdu, nu initiazà actiuni pentru a-i repune în posesie pe crestinii ortodocsi din Transilvania, Banat si Bucovina, dezmosteniti din vina lor ?

Raspunsul Ministerului Afacerilor Externe, comunicat nouà cu Referatul nr. H3/P/344 din 14 mai 2007, confirmà cà slujitorii Bisericii nu au avut nici o justificare pentru „mita” de 43.000.000 forinti pe care au primit-o în schimbul a 10.000.000.000 de euro care apartineau crestinilor ortodocsi din Transilvania, Banat si Bucovina. Ministerul Afacerilor Externe afirmà : „ Actul normativ ungar referitor la retrocedări a fost emis în anul 1991 (Legea XXXIII), domeniul său de aplicare fiind însă limitat exclusiv la imobilele lăcaşelor de cult. În consecinţă, numai cultele religioase au putut depune cerere de retrocedare sau cerere de despăgubire, în termenul de prescripţie cerut de partea ungară, respectiv de doi ani. În baza acestei legi, Vicariatul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria a primit, în anul 1993, o despăgubire în bani în valoare de 43 milioane forinţi (cca. 200.000 euro, la cursul actual) şi o parte a imobilelor care au aparţinut Fundaţiei Gojdu, în suprafaţă de 957 mp. În spaţiul retrocedat Vicariatului funcţionează, în prezent, Capela Ortodoxă a Românilor din Ungaria. Valoarea despăgubirii primite de Biserica Ortodoxă Română pentru imobilele care nu au fost retrocedate nu poate fi comparată cu valoarea lor actuală, mult mai mare.”

Acei înalti prelati sunt slujitorii Bisericii, nu sunt persoane private, iar iertarea pàcatului o vor primi, poate, de la Dumnezeu, dar nedreptatea fàcutà enoriasilor pe care-i slujesc trebuie îndreptatà aici, pe pàmânt, si acum, nu mai târziu.

Cine trebuie sà-si asume aceastà culpà si cine trebuie sà ducà mai departe initiativa mitropolitului Ciorogariu ca biserica sà lucreze pentru respectarea testamentului si pentru cinstirea memoriei patriotului Emanoil Gojdu prin slujbe de pomenire, prin strângerea de semnàturi de la enoriasii dezmosteniti pe Protestul national care trebuie înaintat guvernului maghiar, guvernului român, Parlamentului European ?

Si cine poate binecuvânta aceastà actiune pentru legalitate decât însusi Inalt Prea Fericitul Patriarh DANIEL ?

De ce Statul Român se derobeazà de obligatia de a apàra drepturile cetàtenilor sài atunci când sunt încàlcate de stràini, asa cum au fàcut-o, cu demnitate si consecventà, guvernele României din 1918 pânà în 1940 pentru recuperarea Mostenirii Gojdu ?

De ce Asociatiile si Societàtile Civile care au în statute obiectivul apàràrii patrimoniului national si respectarea drepturilor omului si cetàteanului nu uzeazà de prevederile legale, de dreptul pe care li-l conferà Constitutia de a-i actiona în instantà pe cei vinovati de aceste grave încàlcàri ale legilor românesti si reglementàrilor internationale ?

Ràspunsul pe care l-a dat Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit sà fie un stimulent pentru « cei direct vizati de testamentul lui Emanuil Gojdu, respectiv Fundatia Gojdu ». Este « Fundatia Gojdu » de la Sibiu un foc de paie menit sà ducà în uitare o fraudà internationalà de peste zece miliarde euro în schimbul càreia s-a primit o « danie a milei » de 43 milioane forinti ?

Prin Conventia din 1937, Ungaria s-a obligat sà restituie integral bunurile mostenirii Fundatiei Gojdu de la Sibiu. Existà, asa dar, o Conventie între guvernele celor douà state, Ungaria si România. Guvernul Ungariei a încàlcat dreptul a zeci de mii de elevi si studenti, cetàteni ai României, mostenitorii de drept ai Testamentului Emanuil Gojdu, de a beneficia de burse de studii.

Europei ar trebui sà ne prezentàm nu doar cu « Mailatii » care nu ne fac cinste si pe care toti cetàtenii României îi condamnà, ci si cu aceste incredibile si inacceptabile nedreptàti care ni se fac, cu prezentarea fundamentelor juridice ale obligatiei statului ungar de a restitui bunurile Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul Ungariei si cu un proces international în revendicare sustinut de cei mai buni avocati români.

Temeiul plângerii penale este dat art. 277 Cod Penal: “Distrugerea, alterarea sau ascunderea unui document sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o organizatie stràinà sau cu o putere stràinà, dacà fapta este de naturà a compromite interese de stat” si art. 278 Cod penal: “Comunicarea sau ràspândirea, cu stiintà, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori documente falsificate, dacà fapta este de naturà sà aducà atingere securitàtii nationale sau relatiilor internationale ale României ori ale unui stat aliat”.

Plângerea îi vizeazà pe toti ministrii si functionarii ministerelor si institutiilor care au întocmit documentatiile si au dus tratativele în urma càrora a fost afectatà integritatea Mostenirii Emanuil Gojdu si a bunurilor care au fost retrocedate asa zisilor mostenitori ai “Statusului Romano Catolic”.

Cerem Senatului si Camerei Deputatilor sà dispunà o anchetà parlamentarà în legàturà cu legalitatea sentintelor prin care au fost retrocedate bunuri mobile si imobile din patrimoniul national celor care nu au avut acest drept.

Cerem Guvernului sà preia initiativa solutionàrii pe cale amiabilà sau juridicà a diferendului privind Mostenirea Gojdu de pe teritoriul Ungariei.

Cerem Presedintelui României sà solicite Parlamentului European sà vegheze la solutionarea diferendului respectându-se întocmai prevederile testamentului patriotului Emanuil Gojdu.

Cerem Procurorului General si Directie Nationale Anticoruptie sà dispunà începerea cercetàrilor penale împotriva tuturor ministrilor, functionarilor publici si judecàtorilor care se fac vinovati de infractiunile prevàzute de art. 277 si 278 din Codul Penal cu referire directà la Statutul Mostenirii Emanuil Gojdu si Retrocedàrile càtre « mostenitorii » Statusului Romano Catolic.

Cerem sà se respecte întocmai prevederile Chartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în solutionarea diferendului privind drepturile de mostenire ale elevilor si studentilor ortodocsi români din Transilvania, Bucovina, Crisana si Banat, CA CETATENI DEMNI, LIBERI SI EGALI AI UNIUNII EUROPENE.

CLUBUL DE REFLECTIE, DEZBATERE, DIALOG, INITIATIVA SI ACTIUNE CETATENEASCA AL INTELECTUALILOR DIN CRAIOVA

FUNDATIA „SCRISUL ROMANESC”

Barbu Bohoreanu, dr. Luchian Deaconu, Ion Diaconu, Petre Gigea, Alexandru Manda, Teodor Petrovici, Corneliu D. Pop, dr. Ioan Tolea

Craiova, ianuarie 2008

____________________

■ SCRISOAREA ASOCIAŢIUNII ASTRA CĂTRE GUVERNANŢI (2005)

Vineri, 16 Decembrie 2005

Ctitorirea Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Română si Cultura Poporului Român (ASTRA), în 1861, la Sibiu, a fost un moment providenţial pentru Ardeal, la al cărei îndemn, de unire prin cultură si credinţă, au vibrat toţi românii ardefeni, şi nu numai aceştia!

Conform Statutelor, conducătorii ASTREI, începând cu preşedintele ctitor – mitropolitul Andrei Şaguna – au reuşit, în pofida vicisitudinilor vremurilor, să asigure armonia culturală si unitatea românilor în sânul Asociatiunii, respectiv „unirea prin carte şi lumină acolo unde dezbina legea şi politicul“, aşa cum frumos se exprima Nicole lorgâ.

Mitropolia Ardealului, reînfiinţată la Sibiu de către Andrei Şaguna, după îndelungate decenii de’lupte pentru recunoaşterea ortodoxismului românesc din Ardeal, a reuşit, în condiţii vitrege ale timpului, să reziste datorita unităţii de neclintit a românilor trăitori în această provincie. Tot pe lângă această Mitropolie, la Sibiu, a funcţionat neîntrerupt si funcţionează în continuare, de 220 de ani, cea mai veche şcoală teologică ortodoxă din Ardeal,’ precum şi cea mai veche (1853) publicaţie românească din toate ţinuturile locuite de români, cu apariţie neîntreruptă până în zilele noastre, „Telegraful Român“.

Deci, de aproape două secole şi jumătate, ca şi centru al vieţii bisericeşti ortodoxe şi, de peste 140 de ani, ca şi centru mitropolitan, Sibiul fiind un simbol al unităţii noastre culturale şi spirituale. Aşa se face că, aici, la Sibiu, a fost tipărită prima Enciclopedie Română, sub auspiciile ASTREI (1894-1904), si a fost construită Casa Naţională a ASTREI (1905), un adevărat palat cultural, care a găzduit Biblioteca, Muzeul Asociatiunii, şi prima Sală de teatru pentru românii ardeleni. Apoi, după ani, la Sibiu, Consiliul dirigent al Ardealului a hotărât că ziua de 1 Decembrie să fie sărbătorită ca zi a ASTREI, recunoscându-se, astfel, rolul acesteia la realizarea actului istoric al înfăptuirii României Mari.

În zilele noastre, în semn de recunoaştere a multiplelor valori pe care le deţine, Consiliul Europei a hotărât că, în anul 2007, Sibiul, împreună cu Luxemburgul, sa fie Capitale Culturale ale Europei, Sibiul fiind, prin aceasta, primul oraş din România ce beneficiază de o astfel de consacrare. În acest context, la Sibiu, în anul 2007, va avea loc cea de-a treia Adunare Ecumenică a Conferinţei Bisericilor Europene.

Consecvenţi idealurilor nobile fixate de înaintaşi şi reconfirmate la cel de-al ll-lea Congres Cultural al ASTREI, care a avut loc, la Sibiu, în intervalul 9-12 august 2005, urmaşii întemeietorilor ASTREI desfăşoară anual, în perioada 15 noiembrie-15 decembrie, Zilele Asociatiunii în cadrul cărora, în toate cele 66 de despărţăminte (filiale) din România şi de pes’te hotare, în ţinuturile locuite de români, au loc, in primul rând, manifestări consacrate cinstirii eroilor neamului şi personalităţilor culturale şi ştiinţifice care, prin activitatea lor, au contribuit la păstrarea si afirmarea identităţii naţionale, a unităţii de neam şi limba a românilor de pretutindeni.

Zilele Asociatiunii, în acest an, sunt încă umbrite de iniţierea, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ziua de 4 noiembrie 2005, a demersurilor de scindare a ortodoxismului ardelenesc prin constituirea a două mitropolii ortodoxe în Ardeal.

Scindarea Mitropoliei Ardealului ne doare în adâncul sufletului şi ne îndurerează prin urmările pe care le poate genera, în viitor. Iniţierea acestei acţiuni de către unii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nemulţumiţi de rezultatul votului vizând alegerea noului mitropolit al Ardealului, nu face altceva decât să definească pe unii slujitori ai Bisericii drept nişte oameni cu un orgoliu nemăsurat, în contradicţie cu învăţătura creştină. Pentru mirenii credincioşi este dureros să constate că şi printre clerici ambiţiile personale au ‘rol precumpănitor în raport cu interesele comunităţii.

Fată de această situaţie, ASTRA, cea care s-a implicat dihtotdeauna, alături de Biserică, în afirmarea identităţii naţionale a românilor ardeleni, se declară ferm împotriva unei astfel de acţiuni. Să nu uităm că Ardealul n-a fost’împărţit decât prin acte politice străine, iar românii, care au favorizat aceste acte, au fost şi au rămas trădători de neam şi ţară, indiferent dacă au fost mireni sau clerici.

Ca urmare, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română si Cultura Poporului Român face un Apel către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca, în memoria marilor mitropoliţi ai Ardealului: Andrei Şaguna, Nicolae Bălan, Iustin Moisescu, Nicolae Colan, Nicolae Mladin, Antonie Plămădeală, a artiştilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea Marii Uniuni, la care se adaugă adeziunea fermă a miilor de slujitori de astăzi ai ASTREI, să revină asupra hotărârii pripite din 4 noiembrie 2005, restabilind liniştea si unitatea Ardealului ortodox. Mai mult ca oricând, acum se impune să se dea urmare ultimelor îndemnuri adresate de mitropolitul Andrei Şaguna colaboratorilor săi apropiaţi: „Să nu vă sfădiţi!“

Prea Fericite Părinte Patriarh Teoctist, în calitate de întâiştătător al Bisericii Ortodoxe Române, înalt Prea Sfinţiţi si Prea Sfinţiţi membri ai Sfântului Sinod al B.O.R, aveţi dificila misiune, sacră responsabilitate morală în faţa posterităţii, de a păstra si consolida unitatea Bisericii Ortodoxe din Ardeal, lăsând Mitropolia Ardealului întreagă, aşa cum ne-a dat-o moştenire marele ei restaurator, mitropolitul Andrei Şaguna.

Sibiu, 9 decembrie 2005

Comitetul Central al Asociaţiunii:

1. Prof. univ. dr. Dumitru Acu (Sibiu), preşedinte; 2. Prof. Vasile Albu (Somcuta Mare, Maramureş), membru; 3. Prof. Nicolae M. Anescu (Brezoi, Vâlcea), membru; 4. Prof. Vasile Barbu (Uzdin, Rep. Serbia-Muntenegru), membru; 5. Med. Florin Bârneţiu (Arad), membru; 6. Prof. Radu Băieşu (Năsăud), membru; 7. Prof. Eugenia Bejan (Chişinău, Rep. Moldova), membru; 8. Ing. loniţă Bochianţ (Vârseţ, Rep. Serbia-Muntenegru), membru; 9. Prof. univ. dr. Vasile Bogza (Bucureşti), membru; 10. Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa (Sibiu), vicepreşedinte; 11. Ec. Dumitru Borţan (Sibiu), vicepreşedinte; 12. Ec. Florin Cristian Bota (Teiuş, Alba), membru; 13. Prof. Dumitru Bunea (laşi), membru; 14. Prof. Valentina Butnaru (Chişinău, Rep. Moldova), membru; 15. Prof. Gheorghe Căpitan (Arad), membru; 16. Prof. Constantin Costea (Miercurea-Ciuc), membru; 17. Prof. Ana Costovici (Lipova), membru; 18. Prof. loan Covrig (Târnăveni), membru; 19. Prof. univ. dr. Vasile Curticăpeanu (Bucureşti), membru; 20. Prof. Liviu Dârjan (Săcele, Braşov), membru; 21. Prof. Ligia Dănllă (Beclean pe Someş, Bistriţa-Năsăud), membru; 22. Col. (r). dr. Ion Dinu (Sibiu), membru; 23. Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitru (Zărnesti, Braşov), membru; 24. Ierom. Ştefan Fănică (Lupsici Deliblata, Rep. Serbia-Muntenegru), membru; 25. Prof. Emilia Feier (Sângiorgiu de Pădure, Mureş), membru; 26. Prof. Doina Focsa (Cahlu, Rep. Moldova), membru; 27. Prof. Lidia Frumosu (Criuleni, Rep. Moldova), membru; 28. Prof. Mihaela Gârlea (Făgăraş), membru; 29. Prof. Nicolae Gastone (Miercurea Sibiului), membru; 30. Ec. Radu Gavrilă (Dej), membru; 31. Prof. univ. dr. Victor V. Grecu (Sibiu), vicepreşedinte; 32. Ing. Paul Gruian (Sibiu), secretar II; 33. Prof. Virginia Hodorogea (Sibiu), vicepreşedinte; 34. Prof. Elena lacob (Onitcahi, Rep. Moldova), membru; 35. Prof. Petre Istrate (Braşov), membru; 36. Prof. Lidia Jubea ‘(Tighina, Rep. Moldova), membru; 37. Prof. dr. loan Lăcătusu (Sf. Gheorghe), membru; 38. Prof. Lazăr Lădaru (Tg. Mureş), membru; 39. Prof. loan Lăpusneah (Năsăud), membru; 40. Prof. Iurie Lepcic (Cernăuţi, Rep. Ucraina), membru; 41. Prof. univ. dr. Corvin Lupu (Sibiu), vicepreşedinte, directorul revistei Transilvania; 42.. Tatiana Lupu (Edineţ, Rep. Moldova), membru; 43. Prof. univ. dr. Elena Macavei (Sibiu), membru; 44. Prof. loan Mititean (Năsăud), membru; 45. Prof. Areta Moşu (laşi), vicepreşedinte; 46. Prof. Elena Nandriş (Cernăuţi, Rep. Ucraina), membru; 47. Prof. Ion Oncu Nemeş (Sibiu), membru, directorul Bibliotecii ASTRA; 48. Prof. Claudia Nistor (Străşeni, Rep. Moldova), membru; 49. Prof. Carmen Olteanu-Popoiu (Răşinari, Sibiu), membru; 50. Prof. Cătălina Pampu (Sibiu), membru; 51. Jr. Liviu Pândele (Braşov), vicepreşedinte; 52. Prof. univ. dr. Aurel Papari (Constanţa), membru; 53. Jr. Gheorghe Pârlea (Bucureşti), membru; 54. Col. (r). dr. loan Pârean (Sibiu), membru; 55. Prof. Gheorghe Pleş (Năsăud), membru; 56. Prof. univ. dr. Gheorghe Pop (Baia Mare), membru; 57. Prof. Mitică Pricopie (Bacău), membru; 58. Prof. univ. dr. Gheorghe Pruteanu (Constanţa), vicepreşedinte; 59. Ing. loan Răileănu (Chişinău, Rep. Moldova), membru; 60. Col. loan Roman (Tg. Mureş), vicepreşedinte; 61. Ec. Gavril Rusu (Sibiu), membru; 62. Prof. Nicolae Sandală (Bistriţa), membru; 63. Prof. loan Seni (Năsăud), membru; 64. Prof. Miron Simedrea (Orăştie), membru; 65. Conf. univ. dr. Mihai Şofronie (Sibiu), secretar I; 66. Acad. Alexandru Surdu (Bucureşti), membru; 67. Prof. Marin Sara (Reghin), membru; 68. Ing. Gheorghe Tatu ( Sf. Gheorghe), membru; 69. Prof. loan Tomneanu (Tecuci), membru; 70. Prof. Mioara Tipuriţă (Sibiu), membru; 71. Prof. Gheorghe Udilă (Orăştie), membru; 72. Prof. loan Ungureanu (Străşeni, Rep. Moldova), membru; 73.’ Pr. Ştefan Urda (Alba lulia), membru; 74. Prof. Sever Ursa (Maieru, Bistriţa-Năsăud), membru; 75. Prof. Măria Ursachi (Lozova, Rep. Moldova), membru; 76. Prof. Aurel Ursu (Orăştie), membru.

N. R. – Material furnizat de Prof. GHEORGHE I. CĂPITAN, Preşedinte fondator Despărţământul „Vasile Goldiş“

ASTRA Arad

____________________

~”SCANDALUL GOJDU” CONTINUĂ

«CINE ESTE VINOVAT DE PIERDEREA MOŞTENIRII GOJDU»

Incepem prin a multumi MAE pentru ràspunsul dat la petitia trimisà de “Clubul de Initiativà Cetàteneascà al Intelectualilor din Craiova » în legàturà cu Mostenirea Emanoil Gojdu.

Ràspunsul contine o serie de precizàri si aduce clarificàri utile despre drumul parcurs de chestiunea “Mostenirii Gojdu” si, în acelasi timp, sugereazà posibile cài diplomatice si juridice de urmat pentru rezolvarea acestei probleme de interes major pentru un mare numàr de cetàteni ai României.

In acelasi timp, el impune noi ràspunsuri si clarificàri pe care opinia publicà doreste sà le cunoascà.

Cu permisiunea D-voastrà, apelàm la unul din principiile enuntate de Nicolae Titulescu, cel mai reprezentativ ministru de externe pe care l-a avut România, diplomat care a participat direct la solutionarea conflictului nàscut din transferul càtre crestinii ortodocsi români din Ardeal si Banat care au devenit cetàteni ai României dupà 1918 a drepturilor cu care au fost investiti prin Testamentul din 1869.

„Nu vom renunta niciodatà la pricipiul egalitàtii statelor, adicà la dreptul de a dispune fiecare de soarta noastrà si de a nu primi niciodatà o hotàrîre care sà ne priveascà la care noi nu am consimtit”, declara Nicolae Titulescu, diplomatul român despre care subsecretarul general al Societàtii Natiunilor, Thanassis Aghnides, spunea cà „a làsat o traiectorie luminoasà pe cerul Genevei”, iar A. A. Frangulis, presedintele Academiei Diplomatice Internationale, afirma cà a fost „ poate, cel mai mare diplomat al timpului sàu”.

Puse sub aceastà „cupolà luminoasà a istoriei diplomatiei românesti”, întrebàrile pe care le impune ràspunsul incomplet si evaziv care s-a dat la petitia noastrà aratà cà factorii români de autoritate si de specialitate, în principal Ministerul Afacerilor Externe, au abandonat mostenirea Fundatiei Gojdu în mîna Guvernului de la Budapesta si a unor cercuri de interese private din sectorul sapte al Budapestei.

MAE a încàlcat regulile internationale care guverneazà relatiile dintre statele independente si suverane România si Ungaria, care, în 1938, au semnat un Tratat prin care s-au angajat sà finalizeze diferendul generat de aplicarea prevederilor Testamentului Emanoil Gojdu. Ministerul Afacerilor Stràine a fost institutia care a reprezentat si a apàrat interesele cetàtenilor români care aveau dreptul sà beneficieze de prevederile testamentului, din 1920 si pînà în 1938 , si tot el era cel care trebuia, dupà 1989, sà aplice întocmai principiul dupà care s-a condus politica externà româneascà pînà în 1940.

Raportînd la principiul enuntat de Nicolae Titulescu lipsa actiunilor diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe în contenciosul Mostenirii Gojdu, unde socotiti cà pot fi clasificate prestatiile tuturor ministrilor de externe români din anii 1990-2007 ?

De ce, pînà în 1940, Ministerul Afacerilor Stràine a fost cel care a actionat pentru respectarea clauzelor Testamentului Gojdu, iar dupà 1990 aceastà obligatie nu a mai fost a institutiei a càrei conducere si obligatii le-ati girat sau le girati în virtutea mandatului ce vi s-a încredintat de Parlamenul ales prin vointa electoratului român, inclusiv a milioanelor de alegàtori ortodocsi români din Ardeal si Banat ?

Vinovat de iminenta pierdere a unor valori estimate la peste 10 miliarde euro care apartin de drept si crestinilor ortodocsi români din Transilvania si Banat este, dupà opinia ministerului, doar Biserica Ortodocsà Românà. Ce se ascunde în spatele „tàcerii” conducerii Bisericii Ortodocse Române ?

Statul Român, prin Ministerul Afacerilor Externe dar si prin Ministerul Justitiei, nu este vinovat de însusirea abuzivà a conturilor din bànci si a bunurilor imobiliare de càtre municipalitatea Budapestei si de Guvernul Ungar ! Oare ?

Cum poate sà se descarce Ministerul Afacerilor Externe de sarcinile ce i-au revenit si-i revin în rezolvarea contenciosului ce decurge din aplicarea Acordului româno-ungar din 1938 care a reglementat modalitàtile de restituire a bunurilor ce au apartinut Fundatiei Emanoil Gojdu ?

De ce avem Ambasadà românà la Budapesta dacà ea nu vegheazà, nu informeazà, nu propune si nu sustine actiuni diplomatice si juridice impuse de legislatia ungarà, atunci cînd aceasta aduce atingere intereselor si proprietàtii cetàtenilor români în tara respectivà ?

Responsabilitàtile existà, domnilor presedinti, prim-ministrii, ministrii, Prea Fericite Pàrinte, responsabilii sunt demnitari, ministri, ambasadori, consuli, Inalte Fete Bisericesti iar opinia publicà cere sà fie nominalizati si sà se dispunà sà ràspundà pentru neonorarea obligatiilor pe care le-au avut. Ei au o ràspundere moralà fatà de poporul pe care în reprezintà. Atitudinea lor este un atentat la suveranitatea României, la demintatea nationalà.

Ignorînd demersurile prin care Guvernul Ungariei si Primària Budapestei au încàlcat Declaratia Universalà a Drepturilor Omului, care la Art. 26 prevede cà : „Toti cetàtenii au dreptul la educatie ; accesul la studii superioare trebuie sà fie deschis în deplinà egalitate… el trebuie sà favorizeze întelegerea, toleranta si întelegerea între toate natiunile si toate grupele rasiale sau religioase, ca si dezvoltarea activitàtilor Natiunilor Unite pentru mentinerea pàcii”, factorii responsabili din Ungaria au atentat la dreptul de folosintà al unui bun care le-ar fi permis crestinilor ortodocsi din Ardeal si Banat fàrà posibilitàti materiale sà-si trimtà copiii la studii.

Cerem factorilor români de autoritate si specialitate sà nu abandoneze mostenirea Fundatiei Gojdu în mîna guvernului de la Budapesta si a unor cercuri de interese private din sectorul sapte al Budapestei.

Asa cum se întîmplà în toate statele care compun Uniunea Europeanà, România si Ungaria trebuie sà intre sub cupola „domniei legii”. Charta Europeanà a Drepturilor Omului ne dà dreptul, ca cetàteni ai Europei, sà rugàm Parlamentul european sà primeascà petitia noastrà si sà recomande Guvernelor de la Bucuresti si Budapesta sà se întoarcà la litera Testamentului lui Emanoil Gojdu, sà respecte vointa acestui mare european, sà respecte drepturile crestinilor ortodocsi români din Ardeal si Banat, cetàteni ai Europei .

Clubul de Initiativà Cetàteneascà al Intelectualilor din Craiova militeazà pentru o chestiune de interes national si nu pentru una partinicà, de aceea ne consideràm obligati dar si onorati sà precizàm cà nici unul din membrii nu este angajat politic si nu dorim decît ca demersul nostru sà se bucure de tratamentul pe care îl impune statutul de cetàteni ai Uniunii Europene.

CRAIOVA, 21 IUNIE 2007

Càtre,

*ION ILIESCU

*EMIL CONSTANTINESCU

*TRAIAN BASESCU

*PETRE ROMAN

*TEODOR STOLOJAN

*NICOLAE VACAROIU

*ION VASILE

*VICTOR CIROBEA

*ADRIAN NASTASE

*CALIN POPESCU TARICEANU

*TEODOR MELESCANU

*MIRCEA GEOANA

*RAZVAN UNGUREANU

*ADRIAN SEVERIN

*ADRIAN CIOROIANU

*PREA FERICITUL PARINE TEOCTIST,

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

___________________________________________________

ANEXA

CLUBUL DE INITIATIVA CETATENEASCA AL INTELECTUALILOR DIN CRAIOVA

Ràspunsul Ministerului Afacerilor Externe: Ref. nr. H3/P/344 din 14 mai 2007, domnul Luchian Deaconu, Craiova.

Ideea înfiinţării Fundaţiei Publice Româno-Ungare „Gojdu” a aparţinut părţii române şi a făcut obiectul unor negocieri dificile cu partea ungară; principalul obiectiv a fost să se evite transformarea ansamblului „Curţile Gojdu” (cca. 5.000 mp) din Budapesta într-un complex comercial, care să nu mai păstreze memoria lui Emanuil Gojdu. În prezent, imobilele alcătuind Curţile Gojdu sunt proprietatea unei firme private, care desfăşoară activităţi de renovare menite să transforme aceste spaţii într-un ansamblu rezidenţial şi comercial.

Cum au ajuns imobilele din Curţile Gojdu în proprietatea unei companii private? La 1 martie 1952, prin legea ungară a naţionalizării, bunurile imobile ale Fundaţiei Gojdu din Budapesta au devenit proprietatea autorităţilor locale din Ungaria, şi nu a Guvernului ungar. În decembrie 2004, în baza autonomiei locale, autorităţile locale (Primăria sectorului VII din Budapesta) au vândut imobilele care au aparţinut Fundaţiei Gojdu şi imobilele din împrejurimile acestora unei firme private. Soluţia propusă de partea română a fost singura la îndemâna statului român care, nefiind proprietar, nu poate da, în această calitate, statul ungar în judecată.

În Republica Ungară, spre deosebire de România, nu există un cadru juridic care să reglementeze chestiunea retrocedărilor. Din această cauză, principiul reciprocităţii nu a fost invocat pe parcursul negocierilor bilaterale pentru recuperarea patrimoniului Gojdu. Actul normativ ungar referitor la retrocedări a fost emis în anul 1991 (Legea XXXIII), domeniul său de aplicare fiind însă limitat exclusiv la imobilele lăcaşelor de cult. În consecinţă, numai cultele religioase au putut depune cerere de retrocedare sau cerere de despăgubire, în termenul de prescripţie cerut de partea ungară, respectiv de doi ani.

În baza acestei legi, Vicariatul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria a primit, în anul 1993, o despăgubire în bani în valoare de 43 milioane forinţi (cca. 200.000 euro, la cursul actual) şi o parte a imobilelor care au aparţinut Fundaţiei Gojdu, în suprafaţă de 957 mp. În spaţiul retrocedat Vicariatului funcţionează, în prezent, Capela Ortodoxă a Românilor din Ungaria. Valoarea despăgubirii primite de Biserica Ortodoxă Română pentru imobilele care nu au fost retrocedate nu poate fi comparată cu valoarea lor actuală, mult mai mare.

În 1993, activitatea Fundaţiei Gojdu era suspendată, iar Biserica Ortodoxă Română a considerat că retrocedarea şi despăgubirea obţinute de la partea ungară sunt juste şi echitabile. Biserica Ortodoxă Română a primit imobilul şi despăgubirea în contul său şi nu al Fundaţiei Gojdu, deşi Biserica Ortodoxă Română a avut doar drept de folosinţă asupra imobilului înainte de naţionalizare, proprietar fiind Fundaţia Gojdu. Guvernul României nu a fost informat, la acel moment, despre cererea de retrocedare, respectiv cu privire la cuantumul despăgubirii care urma a fi cerută autorităţilor ungare.

Activitatea şi statutul Fundaţiei Gojdu nu au fost subiecte de negociere între România şi Republica Ungară. Fundaţia Gojdu cu sediul central la Sibiu este continuatoarea de drept a Fundaţiei create prin testamentul lui Emanuil Gojdu şi recunoscută ca atare. În această calitate, Fundaţia Gojdu este cea chemată să aplice, în litera şi spiritul său, testamentul lui Emanuil Gojdu, act juridic valabil în continuare.

Totodată, Fundaţia Gojdu are capacitatea juridică de a iniţia o acţiune în instanţă în Ungaria pentru recuperarea patrimoniului Gojdu. Nici Fundaţia Gojdu, nici Biserica Ortodoxă Română, care are un rol important în ceea ce priveşte moştenirea Gojdu, nu au întreprins, până în prezent, un proces bine fundamentat în justiţia ungară. În ianuarie 2000, Fundaţia Gojdu a iniţiat o acţiune în justiţie în Ungaria, respinsă pentru vicii de formă. Pe de altă parte, trebuie luate în considerare şansele pe care un asemenea proces le poate avea în lipsa unui cadru juridic intern ungar, care să permită retrocedarea imobilelor naţionalizate, având în vedere prescrierea termenelor din Legea nr. XXXIII din 1991.

În ceea ce priveşte apelul la instanţele internaţionale, o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu ar avea şanse de succes, chiar după epuizarea căilor de atac interne în Ungaria, deoarece, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii, este necesar ca proprietatea să fi fost „pierdută” după intrarea în vigoare, în Ungaria, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nu este cazul deoarece în Republica Ungară, Convenţia a intrat în vigoare în anul 1991.

În situaţia de faţă, proprietatea fiind pierdută înainte de 1991, singura ipoteză în care Curtea poate judeca acest caz ar fi cea în care ar exista un cadru juridic în Ungaria care să permită retrocedarea şi care să fi fost adoptat de statul ungar după 1989. Pentru un proces la Haga, este nevoie de acordul statului ungar, conform Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie.

O altă temă care nu este înţeleasă pe deplin de către opinia publică din ţară şi din străinătate ţine de denumirea şi scopul fundaţiei propuse prin Acordul bilateral din 2005. Motivul pentru care Ministerul Afacerilor Externe a propus părţii ungare utilizarea patronimului lui Emanuil Gojdu în denumirea fundaţiei este unul de o mare încărcătură simbolică.

Pe lângă o carieră politică şi profesională de succes, prin opera, exemplul personal şi viziunea sa, Emanuil Gojdu a demonstrat că apropierea, înţelegerea şi cooperarea sunt posibile. Prin aceasta, Emanuil Gojdu a fost nu numai un Mare Român şi un reprezentant al Românităţii Orientale, dar şi un profund European. Disponibilitatea părţii ungare de a se implica în acest proiect de cinstire a memoriei lui Emanuil Gojdu ilustrează aprecierea şi recunoştinţa de care se bucură marele mecena şi în Ungaria.

Între Fundaţia Publică Româno-Ungară „Gojdu”, persoană juridică ungară, cu sediul la Budapesta şi „Fundaţia Emanuil Gojdu”, având personalitate juridică română şi sediul central la Sibiu există diferenţe clare în ceea ce priveşte conceptul, denumirea, sediul. Ele au în comun doar grija faţă de cinstirea, aşa cum se cuvinte, a memoriei lui Emanuil Gojdu.

Testamentul lui Emanuil Gojdu este sursă de inspiraţie pentru Fundaţia româno-ungară. Conform art. 3, alin. 2 din Acordul din 20 octombrie 2005, „scopul Fundaţiei Publice constă în cinstirea memoriei marelui mecena Emanuil Gojdu şi în sprijinirea dezvoltării cooperării între Părţile Contractante” (România şi Ungaria). Programul de burse proiectat în cadrul Fundaţiei româno-ungare are o sferă de aplicabilitate mult mai mare decât cea prevăzută în testamentul lui Gojdu, o dovadă în plus că această fundaţie româno-ungară nu şi-a propus punerea în practică a dispoziţiilor testamentare ale lui Gojdu. Ea urmăreşte promovarea unei generaţii de tineri de elită, prin sprijinirea tinerilor merituoşi, români şi unguri, cu rezultate de excepţie la învăţătură.

Proiectul de înfiinţare a unei fundaţii româno-ungare care să acorde burse, care să se preocupe de înfiinţarea unui muzeu şi a unei biblioteci în memoria lui Emanuil Gojdu şi a unui institut de cooperare româno-ungar, ţine de interesul pe termen lung al României. Pe de o parte, este un proiect care investeşte în tineri şi asigură, totodată, o prezenţă românească consistentă în centrul capitalei ungare, a cărei misiune este cinstirea memoriei lui Emanuil Gojdu. Pe de altă parte, el este expresia evoluţiei relaţiilor româno-ungare.

Acestea sunt motivele pentru care Ministerul Afacerilor Externe, în spiritul promovării interesului naţional, are convingerea că demersurile sale vor fi înţelese, pentru ca proiectele de cinstire a memoriei lui Emanuil Gojdu să poată fi puse în practică.

____________________

~C . MĂLINAŞ: “GOJDU ÎN OGLINDA PRESEI”

O nouă carte despre problematica Gojdu a apărat la Budapesta, la sfârşitul anului trecut, sub titlul „Moştenirea lui Gojdu în oglinda presei române şi maghiare (1995-2005), ca publicaţie bilingvă editată de Societatea culturală a românilor din Budapesta şi Institutul de cercetări al românilor din Ungaria, cu sediul în oraşul Giula. În fapt este o antologie destul de vastă, care prezintă în 430 de pagini o selecţie a celor mai semnificative studii şi articole despre Emanuil Gojdu, apărute timp de un deceniu în România şi în Ungaria, ceea ce corespunde cu cea mai activă şi mai disputată etapă de redescoperire a subiectului, care este departe de a fi rezolvat.

În concepţia antologatorului, dr. Măria BERENYI, aceste materiale de presă sunt tratate ca documente ale subiectului Gojdu ş ea nu greşeşte, când procedează astfel. Primul e din data de 13 mai 1994, apărat în revista „Noi“ de la Giula, în care se descrie prima sărbătorire cu flori a lui Gojdu, la Cimitirul Kerepesi, care a avut loc de Păştiţe (8 mai 1994) şi de atunci s-a ţinut în fiecare primă duminică de după Sfinte e Paşti, reluând astfel o mai veche tradiţie de acest fel a românilor din Budapesta, de a merge la mormântul lui Gojdu, chiar şi atunci, când subiectul fusese alungat din viaţa publică. Volumul se încheie cu mai multe materiale din anul 2005, între care cele publicate de revista „Flacăra“, referitoare: la pericolul pierderii moştenirii Fundaţiei Gojdu, ca urmare a erorilor făcute în negocieri de către Guvernul român. Ultimul material selectat poartă numărul 254 şi are titlul „România pierde clădirile Gojdu din Budapesta“, fiind preluat din ziarul Ziua, din 1 octombrie 2005. Aşadar, cartea cuprinde foarte mult şi bine selecta: material, dar nu prinde ultimele informaţii, adică involuţia produsă în moştenirea Gojdu prin înfiinţarea Fundaţiei comune româno-maghiare cu acelaşi nume, fapt produs la finele anului 2005. Chiar şi aşa, concluzia dr. Măria Berenyi este clară, deoarece ea cere, ca şi noi, întoarcerea celor două guverne la litera Testamentului lui Emanuil Gojdu din 1869 şi respectarea voinţei acestuia.

Iată pasajul semnificativ:

„Îîntrebarea noastră este care sunt responsabilităţile actuale faţă de testamentul din 1869 al lui Emanuil Gojdu, ale cui sunt aceste responsabilităţi? Evident, ale românilor, dar şi ale ungurilor, fiind vorba de autorităţile, care au blocat această Fundaţie Gojdu. Moştenirea lui Gojdu e un subiect chinuitor, care a fost prea mult ţinut în sertar şi nu a fost adus la cunoştinţa românilor şi a ungurilor. Şi în zilele noastre este blocat progresul înspre rezolvarea acestei probleme extrem de complexă şi delicată. Astfel, rezolvarea rămâne sub semnul întrebării.“

Suntem întru totul de acord şi încă o dată cerem factorilor români de autoritate şi de specialitate să nu abandoneze moştenirea Fundaţiei Gojdu în mâna guvernului de la Budapesta şi a unor cercuri de interese private din sectorul şapte al Budapestei.

Respectiv: „În acest moment din moştenirea Gojdu este accesibilă doar entitatea morală şi intelectuală, fiind de cea mai mare actualitate. Rămâne ca entitatea filantropică a moştenirii sale, în speţă constituirea comună a Fundaţiei Gojdu să se rezolve în cel mai scurt timp, ca tinerii elevi şi studenţi să fie beneficiarii acesteia, aşa cum a conceput-o iniţial mecenatul român, la care se referă foartă multă lume, numai voinţa lui nu este respectată.“

Vedem că şi Doamna dr. Maria Berenyi face aceeaşi diferenţă, ca şi noi, între noua fundaţie comună, care poate să funcţioneze, poate să fie utilă, dar prin aceasta nu trebuie să fie substituită şi desfiinţată voinţa privată a lui Gojdu, care este cu totul altă problemă. De aceea, împreună cu cartea Mariei Berenyi, încă o dată ne asociem şi cerem respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu şi repunerea în drepturi şi patrimoniu a Fundaţiei Gojdu, care din anul 1996 şi-a reluat fiinţa la Sibiu.

Conf. univ. dr. CONSTANTIN MĂLINAŞ

____________________

~PAUL MAGHERU: „MOŞTENIREA GOJDU, PRILEJ DE REÎNSUFLEŢIRE A CONŞTIINŢEI NAŢIONALE“

După lungi demersuri şi bătălii duse atât în plan naţional, dar şi în provincie, acordul româno-ungar privind înfiinţarea, la Budapesta, a unei fundaţii care să administreze moştenirea lăsată “naţiunii române” de Emanoil Gojdu a fost anulat în Parlament. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă 183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare a fost adoptat de Senat – for decizional – cu 89 de voturi “pentru” si doua abţineri. Practic nu a existat nici un vot împotrivă, ceea ce ne poate induce falsa impresie că această luptă pentru cauza naţională a Fundaţiei Gojdu, a fost una facilă. Putem afirma că acest vot covârşitor dat pentru respingerea ruşinosului Acord, semnat în 2005 de Guvenul Român şi de cel Maghiar, reprezintă un efect la luptei greu câştigate în Camera Deputaţilor, unde votul a fost la limită: 88 pentru, 83 contra şi 4 abţineri. Victoria la limită obţinută prin voturile de la Cameră, se datorează într-o măsură totală Partidului România Mare, care a înclinat balanţa cu câteva voturi, în favoarea cauzei drepte a testamentului lăsat cu limbă de moarte de marele cărturar şi mecena.

În ceea ce mă priveşte, în calitate de deputat PRM, de profesor universitar, doctor în Filologie şi nu în ultimul rând de orădean, am folosit nenumărate căi de atac, sesizând nu o dată autorităţilor române, că renunţarea la Moştenirea Gojdu, reprezintă pentru noi ca români, o trădare a spiritului românesc pe care Gojdu dorea să-l conserve peste veacuri prin litera testamentului său. În declaraţiile mele politice pe această temă am dorit să trag un semnal de alarmă cu privire la această problemă şi totodată să evidenţiez eforturile orădenilor, atât de datori memoriei lui Gojdu. Reamintesc aici faptul că în judeţul Bihor s-au strâns în luna martie 2006, peste 30.000 de semnături în sprijinul aplicării ad litteram a testamentului lui Gojdu, la iniţiativa vicepreşedintelui Fundaţiei Gojdu din Sibiu, prof. univ. dr. Mihai Drecin, alături de conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, autorul cărţii “Bicentenarul lui Emanuil Gojdu”, si a numeroşi foşti elevi ai Liceului Gojdu din Oradea.

Istoria zbuciumată a fundaţiei Gojdu străbate vremurile tulburi ale neamului românesc. Cel care a dat nume şi forţă acestui demers patriotic de susţinere a poporului său, a fost Emanoil Gojdu, avocat si om politic în Imperiul Austro-Ungar. Acesta a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale să fie administrată de o fundaţie, care să îi poarte numele după moarte. Fundaţia Gojdu înfiinţată în 1870 a acordat burse pentru 5.300 de români – printre care s-a numărat Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Octavian Goga, Petru Groza. Guvernul de la Budapesta a blocat în 1920 averile Gojdu din Ungaria, urmând o serie de negocieri încheiate în 1938 prin care statul maghiar era de acord să restituie bunurile Fundaţiei Gojdu. Restituirea nu s-a mai produs datorită Dictatului de la Viena din 1940, iar în 1952 statul maghiar a naţionalizat bunurile Gojdu din Ungaria, clădiri şi conturi bancare. Imobilele Gojdu din Budapesta au intrat, în 1990, în proprietatea Primăriei Sectorului 7 din Budapesta. În anul 2003 s-a făcut publică intenţia de transformare a Curţilor Gojdu în centru comercial şi partea română a făcut demersuri pentru ca această intenţie să nu se materializeze. Curţile Gojdu au trecut, în decembrie 2004, în proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt. Acordul româno-ungar de înfiinţare a fundaţiei a fost semnat de miniştrii Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu şi Ferenc Somogyi. Conform acordului semnat cu ocazia şedinţei comune din octombrie 2005, a Guvernelor român şi ungar, urma sa fie înfiinţată o nouă Fundaţie Gojdu supusă legislaţiei maghiare, cofinanţată de cele două state semnatare, astfel fiind închise pretenţiile româneşti asupra moştenirii Gojdu din Ungaria, evaluată la 2 miliarde de euro. Conform Testamentului Gojdu, adevăratul proprietar al moştenirii este Fundaţia Gojdu de la Sibiu, condusă de episcopii transilvăneni.

Anularea acestui acord prin decizia Senatului României repune în drepturi voinţa testamentară a lui Emanoil Gojdu, care este cât se poate de clară: averea sa va fi folosită timp de 200 de ani pentru susţinerea studiilor românilor şi a preoţilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal. Administrarea acestei averi va fi făcută de înalţii ierarhi ortodocşi transilvăneni. IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, preşedintele Fundaţiei Gojdu. Înalţii ierarhi ortodocşi transilvăneni le revine sarcina acum de a începe procesul de recuperare a bunurilor rămase în Ungaria. În primul rând va fi necesară chemarea în justiţie a autorităţilor maghiare chiar la Budapesta pentru recuperarea bunurilor confiscate. Cum sunt puţine şanse ca partea maghiară să cedeze atât de uşor averile Gojdu din Ungaria, nu le rămâne administratorilor moştenirii Gojdu, decât să meargă cu acest litigiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest triumf al conştiinţei naţionale consfinţit de votul patriotic dat de Parlamentul României, unde aportul PRM a fost unul decisiv, va trebui fructificat de către păstrătorii moştenirii Gojdu şi anume înalţii ierarhi ortodocşi ardeleni, pentru ca moştenirea spirituală al marelui patriot român, aceea de a lupta pentru înălţarea neamului românesc, să fie continuată de noile generaţii.
Prof. univ. dr. PAUL MAGHERU,

Deputat PRM de Bihor

Declaraţie prezentată în plenul Camerei Deputaţilor, declaratie care ne apar venit prin grija domnului prof. Iosif Popa , corespondentul nostru la Oradea

____________________

Anunțuri