~Vasile Barbu : „Casa Romaneasca” de la Uzdin

Inaugurată oficial la 21 mai 2005 de către consulul României la Belgrad, Radu Băjenaru, „Casa româneasca“ de la Uzdin din strada Minai Eminesca nr. 104, reprezintă prima casă naţionala românească din afara graniţelor patriei mame. În acelaşi timp „Casa românească“ de la Uzdin a devenit un veritabil centru cultural românesc unde în permanenţă se succed şi manifestări din calendarul spiritual al românilor de pe aceste binecuvântate plaiuri.

În incinta „Casei româneşti“ se află: Biblioteca „Petru Mezin“ cu un fond de cca 4000 de cărţi, Galeria „Torna, torna fratre“, Terasa poeţilor „Târgoviştea“, Camera muzicală „Sportul la Uzdin prin veacuri“, precum şi o bogată colecţie de piese muzeale folosite cândva în viaţa şi activitatea ţăranului uzdinean de zi cu zi şi o colecţie de port popular românesc şi tradiţionala „sobă“ (cameră) uzdinenţească.

Casa românească“ a fost donată în scopuri culturale Societăţii literar artis­tice „Tibiscus“ în memoria tatălui lor, dr. Petru Dimcea, pictor şi scriitor, de către fraţii dr. Dorel Dimcea, „medic specialist cardiolog din Nicosia (Cipru) şi Dan Dimcea, cercetător ştinţific la marele concern „IBM“ din Paris (Franţa) în domeniul inteligenţei artifi­ciale.

Obiectele expuse sunt de o valoare muzeală evidentă dar şi de o valoare spirituală concretă fiind legate de sufletul românului de o viaţă întreagă.

În „Casa românească“ se organizează mai multe manifestări culturale, precum: Concursul de recitatori „Buna vestire“, Simpozionul internaţionalOameni de seamă ai Banatului“ Festivalul de creaţie literară în grai bănăţean „Todor Creţu Toşa – Petru Dimcea“, Colocviile literare „Trebuiau să poarte un nume“, Punţi de lumină: „Târgovişte-Uzdin“, Festivalul inter­naţional de poezie „Drumuri de spice“ întâlnirile scriitorilor în grai bănăţean.

Mulţi au ajutat la deschiderea acestui aşezământ cultural: unii muncind volun­tar la amenajarea casei, alţii donând piese de valoare iar alţii sprijinind acest act cultural aproape fără precedent la românii din Serbia. Dintre toţi aceştia amintim pe: fraţii dr. Dorel şi Dan Dimcea, Florian Copţea, Gheorghe Lifa, Doru Dinu Glăvan, Gheorghe Florescu, Daniel Petrouici, Valentina Ionaşcu, Gheorghe Popescu, Ana Petrucean, Vasile Barbu, Mihail I. Vlad, Linţu M. Linta, Adam Ionaşcu, Daniel Susa, Linţu Puia, Trifu Petroi, Todor Neda, Ana şi Nicola Uţă, Biljana şi Leontin Puia, Valeriu Grosu, Dorel Ionaşcu, Ioţa Bulic, Anişoara şi Nicuşor Sava, Nelu Maiovschi, Aurică Spăriosu, Pavel Bălan, Gheorghe Spăriosu-Aninie, Adam Ghermineanţ-Sendi, Sili vius Şuboni, Constantin Puia, Ione Stoiţ, Mărioara Petrucean, Livius Lăpădat, Elena Măria Barbu, dr. Gligor Popi, Adela-Marina Magda, Gheorghe Onciu, Viorel Bosică, Bobiţa Mioc, Ion Vulpe, Radu Băjenaru, Todoi Ghertinişan, ieromonah Ştefan Lupşici, pr. Todor Miclea, dr. Viorel Luca, Măria Mărginean, Vasa Bălan, Dănuţ Drăghici, Florin Voivodicean, Vidu Velici, Viorel Onciu, Mărioara Sârbu, Dănuţ Jivoin, Gheorghe Dolamă, Marină Dolamă, Zoran Milosavlievi, Daniela Radu, Marinel Oalge, Daniel Cheţ, Mariana Oalge, Gheorghe Ţeruga, Marcel Bulic, Ion Bălan, Linţu şi Moisã Linţa şi alţii…

Anunțuri