~Lucian Marina: „Nedeia cuvineană“

Românii ortodocşi de pe varii meridiane ale lumii sărbătoresc au sărbătorit ziua de 20 iulie – ziua Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, văzătorul cel slăvit şi învăţătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, mustrătorul împăraţilor celor fărădelege şi pedepsitorul proorocilor mincinoşi, minunatul făcător de minuni.

Sfântul Prooroc Ilie, cel care s-a dus în cer cu un car cu cai de foc, a fost sărbătorit ieri de toţi credincioşi dar, cel mai festiv a fost în localităţile în care Sfântul Ilie este şi Hramul Bisericii.

Astfel, a fost şi la Cuvin unde românii din acest orăşel voivodinean, puţini la număr dar cu sufletul curat şi de data aceasta au serbat Hramul Bisericii Ortodoxe Române din Cuvin şi anume două zile prin manifestări culturale şi sărbători lumeşti iar, ieri, în lăcaşul sfânt prin liturghia onorată şi de P.S. DANIIL, episcop-vicar şi administrator al Bisericii Ortodoxe Române din Dacia Felix.

Sfânta liturghie arhierească a fost oficiată de Prea Sfinţia Sa episcopul DANIIL într-un sobor de preoţi din Protopopiatul Cuvin în frunte cu părintele protopop Traian Abraham, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Cuvin.

Anul acesta, sărbătorile lumeşti au început la Cuvin de vineri, 18 iulie în semn de amintire la măreaţa ,,serbare” organizată de românii din Cuvin, cu prilejul despărţirii ierarhice dintre bisericiile ortodoxe română şi sârbă. ,,Vătaful Cuvinului” a consemnat că, Protocolul privind despărţirea ierarhică a românilor de sârbi a fost semnat oficial la 20 iulie 1873, în prezenţa reprezentanţilor Patriarhiei de la Sremski Karlovci şi a Protopopiatului din Panciova, cu constataţia că se aplică din 21 iulie 1873.

Însă, când totul deja a fost precizat, la 18 iulie 1873, românii au organizat ,,la nana Mândra”, la ,,Bierul Soare”, o ,,şezătoare cu program cu joc”.

În ultimii cinsprezece ani, sărbătorile lumeşti care se desfăşoară sub genericul ,,Nedeia Cuvineană” sunt organizate de Cenaclul Românilor din Cuvin în colaborare cu Societatea de Limba Română din Voivodina care contribuie la asigurarea unui program cât mai bogat de Sfântul Ilie, măreaţa Sărbătoare a românilor din Cuvin şi Ziua Hramului B.O.R. din Cuvin.

Astfel, vineri, în Galeria Centrului de Cultură din Cuvin a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografii artistice realizate de Djordje Lazin din Vârşeţ iar, publicul a putut admira şi Colecţia arheologică expusă tot în clădirea Centrului de Cultură din Cuvin unde a fost lansat şi cel mai nou număr al ziarului ,,Vătaful Cuvinului”.

Lucian Bogdan, redactorul responsabil al acestui periodic editat de Cenaclul Românilor din Cuvin s-a străduit şi de data aceasta să prezinte unele date istorice despre localitate şi viaţa românilor din Cuvin. Astfel, vom afla că localitatea Cuvin a fost cetatea Agatârşilor, Dacilor, Romanilor, Celţilor, Hunilor, Turcilor, Maghiarilor, respectiv de patru ori a fost capitala unor formaţii statale. Cuvinul care, din anul 1153, este localitate civică, municipiu regal, oraş liber, sediul Comitatului Kewy… dealungul secolelor se numea Cetatea cocorilor, respectiv dacii îi spuneau Cocordava, slavii ,,Ždral grad“, etimologia cuvântului fiind explicată şi de numărul mare de cocori care trăiau în jurul localităţii situiate pe malul Dunării. Poziţia geo-strategică a contribuit ca localitatea să fie şi un important castrum roman cunoscut sub denumirea de Contra Margum, dar localitatea se mai numea şi Constantia, Castro Augusto Flavicusia, Constantiola…

Cercetând diferite documente şi arhivele administraţiei locale, redactorul ziarului ,,Vătaful Cuvinului”, reaminteşte că, în anul 1912, primarul Cuvinului a fost Ilie Cocora, şef al administraţiei oraşului Cuvin, în perioada 1914-1917. După Primul Război Mondial, un alt om de vază a fost şi Matei Sarmeş, tot român, primar şi şef al administraţiei oraşului iar, după cel de al Doilea Război Mondial, printre românii din Cuvin care au  îndeplinit funcţii în administraţia de stat este amintit Ilia Ciolac, care a fost preşedinte al Adunării comunei Cuvin şi preşedinte al Consiliului Executiv al Adunării comunei Cuvin. O atenţie deosebită merită şi articolul publicat în ,,Vătaf” despre relaţiile româno-sârbe în Evul Mediu şi luat din manuscrisul protopopului George Iovanovici din Bavanişte care pregătea o monografie a localităţilor din comuna Cuvin.

Totodată, în ultimul număr al periodicului ,,Vătaful Cuvinului”, este scos în evidenţă încă un eveniment care a avut loc la  18 iulie 1998. Atunci, Cenaclul Românilor din Cuvin a hotărât în şedinţa Preşedinţiei ca, în viitor, ,,Caietul Cuvinului” să se menţină ca un ,,informator unde se vor tipări lucrările şi rezultatele cercetărilor legate de viaţa spirituală, istorică, culturală şi păstrarea limbii române”. Tot atunci s-a hotărât ca, în viitor, să se pregătească şi periodicul ,,Vătaful Cuvinului” în care, pe lângă informaţii referitoare la activitatea Cenaclului, să se publice texte şi despre obiceiurile românilor din Cuvin, onomastică etc. Preşedintele Cenaclului Ioachim Fara a precizat că, primele două ,,Caiete” şi primul ,,Vătaf” publicat în anul 1998, au fost realizate cu ajutorul Filiala din Cuvin a Societăţii de Limba Română din Voivodina care se consideră şi fondatorul acestui periodic.

Vineri seara amatorii culturali din Satu Nou au prezentat la Căminul Cultural din Cuvin spectacolul cu piesa ,,Podoaba fălincată” în regia lui Miroslav Žužić şi Zoran Rotar. A fost aceasta o revelaţiepentru românii din Cuvin care de foarte mult timp nu au avut ocazia să vadă în oraşul lor un spectacol de teatru în limba română.

În cadrul manifestării ,,Nedeia Cuvineană”, din iniţiativa Cenaclului Românilor din Cuvin şi a Filialei din Cuvin a Societăţii de Limba Română din Voivodina, în programul sărbătorilor lumeşti de Sfântul Ilie, pentru ziua de sâmbătă, 19 iulie 2008, au figurat două manifestări: o masă rotundă şi un program cultural-artistic. Masa rotundă a avut drept ţel protejarea de privatizare în genere a mass media în limba română, iar înainte de toate a mediilor de informare locale cu program inclusiv şi în limba română cum este cazul cu Radio Cuvin sau a ziarului local ,,Kovinske novine”. Iniţiativa de a se organiza o masă rotundă denotă că membrii Cenaclului Românilor din Cuvin sunt vital interesaţi de informarea în limba maternă, iar Societatea de Limba Română din Voivodina de păstrarea şi cultivarea limbii române literare.

Sâmbătă, 19 iulie 2008, graţie promotorului cultural Lucian Marina, altfel preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina, românii din Cuvin s-au bucurat de un program cultural-artistic susţinut de membrii Societăţii Cultural-Artistice ,,George Coşbuc” din Grebenaţ care au sosit la Cuvin în frunte cu părintele protopop Drăgan Chilom, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Grebenaţ şi Ionel Blaj, dirijorul cunoscutei Fanfare din Grebenaţ în care toţi cântă cu entuziasm cu mic cu mare începând de la micuţul Emilian în vârstă de 4 ani şi până la cei mai iscusiţi fanfarişti.

În concluzie, ediţia de anul acesta a manifestării ,,Nedeia cuvineană” a fost una dintre cele mai reuşite şi memorabile atât din cauza programului calitativ cu numeroase manifestări culturale adiacente, cât şi a tradiţiei statornicite în ultimul deceniu ca la Sfântul Ilie liturghia arhierească să fie oficiată de P.S.S. DANIIL.

LUCIAN MARINA

Anunțuri