~Vasile Barbu – „Floare de latinitate“ continuă să apară

Statul român este patria noastră, este patria tuturor românilor. În Serbia, există români care sunt favorizaţi de statul român şi există mulţi români care nu sunt favorizaţi de statul român în eforturile lor de a păstra fiinţa noastră naţională.

– Cărui fapt datorez reîntâlnirea noastră ?

– Participăm la a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”, o manifestare ştiinţifică de mare importanţă pentru noi, românii, din cealată parte a Banatului, din simplul motiv că scoate în evidenţă personalităţi bănăţene care au lăsat după sine urme de neşters în activitatea lor în care au făcut din acest spaţiu banatic o oază de linişte şi care au promovat idei uma-niste, toleranţa, buna înţelgere între diverse etnii, între diverse confesiuni. Prima ediţie a fost în 1996. Iată că el dăinuieşte şi iată că după Uzdin şi Timişoara, unde au avut loc două ediţii, şi Făgetul ospitalier şi-a deschis larg porţile pentru a găzdui aceas-tă manifestare. Anul acesta, ca şi anul trecut, am hotărât să organizăm simpozionul şi în Serbia şi în România deoare-ce între ţările noastre sunt vize păcătoase care nu permit oa-menilor să circule în mod normal, să se poată deplasa fără unele probleme, opriri, care fac ca lucrările culturale, oa-menii, ideile, să nu circule libe-re, ci se fac îngrădite de nişte oameni care n-au gândit bine când au introdus aceste vize.

– Domnule Vasile Barbu, ca om de cultură, ce mai aveţi în plan în 2007?

– La vară, vom organiza cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de poezie „Drumuri de spice” un festival emblematic pentru cultura românilor din Serbia, mai ales că ştim că la acest festival au participat nume de rezonanţă ale poeziei româneşti, cum sunt Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu, Petre Stoica, Grigore Vieru, Leonida Lari şi mulţi alţii.

– Alte manifestări ?

– Ne gândim şi la alte ma-nifestări pe care le realizăm şi care contribuie din plin la păstrarea fiinţei noastre naţionale şi la afirmarea specificului nostru cultural românesc din Serbia.

– Ce mai face… „Floare de latinitate” ?

– Această „Floare de latinitate” continuă să apară. Sunt unele probleme financiare, dar cel puţin 4 numere pe an vom tipări prin sprijinului primit de la colegii noştri din România, deoarece Consiliul Naţional este mult prea sărac pentru a edita această revistă.

– Ce ar putea să facă autorităţile româneşti pentru dumneavoastră ?

– Ajutoare se dau dar nu pentru toţi, ci pentru o mână de oameni din Serbia. Ei au formaţia lor şi proiectele lor. Am făcut şi noi proiecte însă nu s-au aprobat de către Departamentul Românilor de Pretutindeni.

– Acum aflu asta…

– Statul român este patria noastră, este patria tuturor românilor. În Serbia, există români care sunt favorizaţi de statul român şi există mulţi români care nu sunt favorizaţi de statul român în eforturile lor de a păstra fiinţa noastră naţională.

– Apropo de păstrarea fiinţei noastre naţionale… În această Biserica îşi are un efort deosebit. Cum a rămas, până la urmă, cu Episcopia de la Vârşeţ ?

– Episcopia de la Vârşeţ a fost strămutată la Deta. Deci, ea fost desfiinţată.

– Parcă s-a revenit …

– Nu, nu s-a revenit … Înainte se numea Episcopia Bisericii Române din Serbia. Acum i se spune Episcopia Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix” cu sediul la Deta. La Vârşeţ este un fel de… sucursală, doar pentru românii din Banatul sârbesc. Deci, nu se întinde şi peste românii din Valea Timocului, Serbia de Răsărit. Ei aparţin de Sfânta Patriarhie. Au un protopopiat… E cam mult de spus pentru că acolo este doar o biserică şi 2 preoţi.

– Care este situaţia cu preotul Bojan ?

– A fost condamnat cu suspendare. El îşi continuă misiunea sa, ţine slujbe la Malai-niţa. Am fost şi eu la slujba de Înviere. A fost foarte multă lume. Ori, după sămânţa asta, care a fost aruncată în ogorul mănos, nu trebuiau să fie şi în alte locuri biserici româneşti ? Pe episcopul nostru, Daniel, l-au mutat de la Vârşeţ. L-au pus la Deta. Ce poate face el acolo?

– Ce mai e pe la Kosovo ?

– Nu ştiu, nu cunosc… Discutăm doar probleme de românism.

– În regulă, am înţeles. Bucuros pentru această a doua parte a interviului nostru!

– Bucuria este şi de partea mea.

– Cu cine aţi mai venit aici, la Făget ?

– Am venit cu membrii Societăţii noastre „Tibiscus”, Ionel Stoiţ, scriitor, poet din Novi Sad, Mircea Samoilă secretarul Societăţii Culturale „Tibiscus” şi subsemnatul, Vasile Barbu.

– Cum vi se pare c-a ieşit acest simpozion ?

– A ieşit foarte bine, dar va ieşi şi mai bine când va apare cartea cu comunicările.

Dialog consemnat de SABIN BODEA

Anunțuri