~Adrian Botez: „Din nou, despre problema vital-spirituală a elitelor“

1-DOMNUL PIT ŞI DIVERSIUNEA TEORIEI MASONICE DESPRE ELITE

Pentru a ne face o idee despre forţa contra-elitelor terestre, faţă de care ar trebui să se constituie autentice elite naţionale, redăm mai jos un text, pe care cititorul poate să-l ia fie ca pe o metaforă a beznei oculte, fie ca pe o realitate devenită, din nenorocire, cotidiană. Cotidianul ne este construit şi supravegheat de „zeii negri” (aşa se cred, aşa îşi spun…). Va trebui, totuşi, să avem o poziţie faţă de cele pe care textul le conţine. Căci, în fiecare zi, înjurăm nişte umbre, învinuindu-le de degradarea noastră economică, moral-spirituală etc. Nu ne dăm seama că, de fapt, înjurăm neputinţa noastră de a reacţiona adecvat-metafizic, de a contrapune unui front metafizic malefic – bine disciplinat şi care-şi întăreşte poziţiile „morale” printr-o propagandă furibundă – frontul forţelor benefice, albe. Neputinţa noastră de a conştientiza, decanta şi extrage, din fiinţa de Neam, formele cu fond, elitele conformate ale Neamului nostru, ca aleşi autentici (deocamdată surzi, dar nu nechemaţi de Dumnezeu!) ai Frontului Metafizic al Lui Hristos. Puteţi să vă păstraţi rezerva mentală de încredere faţă de textul de mai jos, dar nu aveţi dreptul să nu vă simţiţi avizaţi, în plan moral-metafizic – de însăşi forţa protectoare a lumii – Dumnezeu cel Viu, aflat, pentru noi şi prin noi, pe Cruce. Să renunţăm la moftul şi la minciuna propagandistică a ELITELOR NEGRE, conform cărora „am fi liberi”. Trebuie să ne impunem SĂ NU MAI FIM „LIBERI”, ci ascultători de Dumnezeu. Altfel, ne vom pierde sufletele şi-l vom pierde pe Dumnezeu, vom pierde şansa de A FI CU ADEVĂRAT LIBERI – adică de a alege să luptăm de partea Adevărului Divin.

Un bun prieten de-al meu (…) pe care îl voi numi doar Pit (…), între anii 1968-1969, a lucrat ca <<personal and computer specialist>> la Strategic Air Command (SAC), în Tuxon, Arizona, şi era unul dintre puţinii angajaţi care se ocupau cu informaţiile strict secrete. Fiind un geniu în materie de computere, Pit devenise absolut indispensabil, pentru superiorii săi – şi, în calitatea lui de E3 – Airman (două trese), se putea plimba în voie printre ofiţeri, sergenţi, generali şi avea acces la toate băncile de date, folosite în scopuri de apărare şi utilitate, şi de <<Big Brother>> însuşi, în scopuri informative. Într-o bună zi, i-a venit ideea să-i pună câteva întrebări computerului. Prima întrebare pusă s-a referit la numele viitorului preşedinte. Răspunsul oferit de către computer a fost, cu siguranţă, mai mult decât suprinzător, pentru Pit: computerul a afişat pe ecran numele următorilor PATRU preşedinţi (care s-au şi adeverit, între timp). De unde ştia computerul aşa ceva? Şocat peste măsură de răspunsul primit, Pit a început să pună noi întrebări, ca de pildă: cine controlează lumea? Răspunsul: miliardarii. Întrebare: de ce? Răspuns: pentru că ei sunt oamenii cărora le aparţin naţiunile. Întrebare: totul? Răspuns: da, totul, tehnologie, alimentaţie, politică, religie…Întrebare: alimentaţia? Răspuns: alimentele sunt tratate chimic, aceste chimicale pot fi activate în organismul uman prin satelit şi pot genera boli sau modificări de conştiinţă etc. La sfârşitul seriei de întrebări puse computerului (…) Pit a pus o ultimă întrebare: şi cât timp ne-a mai rămas până la controlul total al omenirii? Răspuns: 20 de ani. Şi care ar fi cel mai sigur loc din lume, în care te-ai putea refugia? Răspuns: Big Island, Hawaii, SUA.

Dacă analizăm acum situaţia din lume, putem spune cu siguranţă că aceasta se află deja în mâinile Iluminaţilor”(Jan van Helsing, op. cit., p. 242).

Vedeţi cum şi-au programat computerele ELITELE NEGRE? Să ne vestească faptul că putem să mergem la culcare – lumea este în puterea lor absolută, iar noi nu mai avem şi nu vom mai avea niciodată vreun cuvânt de spus. Cine NOI şi cine EI? Evident, EI sunt plutocraţia Mamonei, Elita Neagră a lui Satana.

Credem că observaţi că ELITELE NEGRE consideră anul aşa-zisei “revoluţii” (1989 este aniversarea anului Masonic 1979, al “revoluţiei” franceze regicide, declanşatoare a terorii şi ateismului furibund…) drept anul ce marchează succesul lor deplin asupra lumii. Ei sunt acolo unde se spune că a rămas zonă de maximă securitate (?!): SUA, cu centrul anti-spiritual: plutocraţia new-york-eză.

Şi cine suntem NOI? Se pare că încă nu conştientizăm, nici în al 12-lea ceas, că trebuie să fim Armata Mântuitorului Hristos, ELITA ALBĂ. Cine crede că mai are timp să se gândească ce şi unde să aleagă, după cum aţi văzut în textul de mai sus, se înşală. EI au ales de mult şi se închipuie stăpânii noştri. Noi va trebui să-i “ascultăm”, în ce priveşte mesajul paranoic, şi să formăm, în sfârşit, Frontul Metafizic al Creştinismului. Altfel, prin acceptarea stării de fapt, le vom confirma Victoria – or, cei care vor greşi contra Lui Dumnezeu vom fi NOI, în primul rând – căci, dacă EI sunt posedaţi, deja, TOTAL, de Antihrist/Ahriman, noi suntem cei care alegem, senini şi conştienţi, “în toate facultăţile mintale”, să fim servitorii/robii lui Antihrist/Ahriman. Comoditatea spirituală este aceea care a ucis totdeauna imperiile şi pe oameni…IAR CREDINŢA ÎN DUMNEZEU-HRISTOS I-A SALVAT. Fără nicio excepţie.

Semnalăm că EI-iudeo-masonii, plutocraţia, servitorii Mamonei – au elaborat şi o teorie a elitelor, după placul şi natural lor anti-spirituală. La începutul sec. XX, Vilfredo Pareto (1848-1923) şi Gaetano Mosca (1858-1941), în Tratatto di sociologia generale, respectiv în Elementi di scienza politica – vorbesc despre “classe elette” şi analizează importanţa, în orice tip de societate, indiferent de regimul politic sau de cel economic, a unui grup redus de persoane, care exercită o dominaţie incontestabilă asupra societăţii respective. Doar că cei doi sociologi sunt masoni şi vor ajusta toată teoria după „chipul şi asemănarea” masonilor atei, materialişti şi amorali: „Calităţile elitelor sunt preponderent de natură materială (bani, funcţii, poziţii sociale şi politice). Factorul moral este exclus, elitele folosind orice mijloace, pentru a justifica inegalitatea politică şi a-i înşela pe cei dominaţi. Elita guvernantă, incapabilă a se constitui într-o grupare exemplară – spune Pareto – e caracterizată doar de un sistem de valori şi de comportamente latente (numite <<reziduuri>>), fundamental coeziunii sale” (cf. art. Teoria elitelor în viziunea fondatorilor, de C. Ardeleanu, în revista Akademia, a Universităţii „Dunărea de Jos”, an I, nr. 2, aprilie 2000).

Evident că din „reziduuri” (cele din conştiinţă…) – tot reziduuri răsar…Teoria masonului Pareto are nevoie, pentru întemeiere, de sprijinul celui mai discutabil om al Renaşterii umaniste, cea distrugătoare de Om Divin: lucrările lui Niccolò Machiavelli. A avea girul „moral” al celui mai înverşunat propunător al amoralismului, asta zicem şi noi garanţie…”Astfel evoluţia societăţilor se explică prin alternanţa a două tipuri de elite”, numite metaforic (după Machiavelli): „lei” şi „vulpi”. Geneza oricărei societăţi era rezultatul acţiunilor violente ale „leilor” (indivizi caracterizaţi de predominarea primului tip de reziduu, înclinaţi către folosirea metodelor radicale pentru instaurarea ordinii, eliminarea corupţiei şi a anarhiei). Odată stabilită situaţia, scade necesitatea exercitării acestora. E perioada în care cel mai eficient dintre guvernanţi este „cel ce cunoaşte cel mai bine arta de a-şi slăbi adversarul prin corupţie, de a recupera prin fraudă şi înşelăciune ceea ce părea a fi cedat la presiunea forţei”. Stăpânirea „vulpilor” continuă „până atunci când haosul, corupţia şi lipsa de perspectivă a societăţii respective devin atât de evidente, încât determină repunerea în valoare a aptitudinilor autoritare ale <<leilor>>. Aristocraţiile nu dăinuie…

Indiferent de cauze, e incontestabil faptul că, după un anumit timp, ele dispar. Istoria e un cimitir de aristocraţii”.

Aici stă problema majoră: cum poate fi creată (pe ce baze) o societate umană care să nu-şi fagociteze realele elite – ARISTOCRAŢIILE? Pe „cei mai buni”…Altfel, constanţa socială va fi totdeauna inconstanţa, goana sisifică între polii EVOLUŢIEI şi REVOLUŢIEI, adică ai contaminării rapide cu rău, prin acceptarea benevolă a Răului sau prin agesiunea brutală, de autoimpunere a Răului, în faţa unor mereu nepregătite, pentru Războiul Metafizic, neamuri: „În funcţie de viteza de circulaţie şi de deschiderea clasei guvernante către receptarea elementelot capabile din păturile supuse, schimbarea capătă forme evoluţionare (dacă rata de schimb e suficientă pentru absorbirea indiviziulor care pot pretinde puterea) sau revoluţionare. Revoluţiile se produc pentru că, fie din cauza unei încetiniri a circulaţiei elitelor (celebra teorie a lui Pareto) , fie dintr-o altă pricină, „elemente de calitate inferioară acumulează în straturile superioare, care posedă <<reziduurile>> necesare pentru a guverna şi care sunt dispuse să facă uz de forţă”.

Da, o junglă perfectă, perfect concepută pentru Fiara Apocaliptică, ce-i posedă pe paranoicii şi cinicii masoni. Numai că, teoretic, aristocraţiile spirituale reale au şansa de a se impune definitiv, dască ele se vor converti la MORALITATE – şi anume la MORALITATEA CREŞTINĂ. Aici intervine teoria lui Codreanu, despre ecumenicitatea naţională.Este o stare de iluminare interioară. Aceea ce, odinioară, era zăcământ instinctiv al neamurilor, în aceste momente (n.n.: perioada interbelică) se reflectează în conştiinţe, creând o stare de unanimă iluminaţie, întâlnită numai în marile experienţe religioase. Această stare , pe drept, s-ar putea numi: o stare de ecumenicitate naţională. Un popor în întregimea (s.CZC) lui ajunge la conştiinţa de sine, la conştiinţa rostului său şi a destinului său în lume. În istorie n-am întâlnit la popoare decât sclipiri de o secundă. Din acest punct de vedere, azi ne găsim în faţa unor fenomene naţionale permanente.

În acest caz, şeful nu mai este un”stăpân”, un”dictator”, care face ce vrea, care conduce după bunul plac.

El este expresia acestei stări de spirit nevăzute. Simbolul acestei stări de conştiinţă. El nu mai face ce vrea. El face ce trebuie. Şi este condus: nu de interese individuale, nici de cele colective, ci de interesele naţiunii eterne (s.CZC), la a căror conştiinţă au ajuns popoarele. În cadrul acestor interese şi numai în cadrul lor îşi află maximum de satisfacţie normală şi interesele personale şi cele colective”. Adică, întâlnirea spirituală, focalizarea, la mijloc de CER şi NEAM (în punctul de convergenţă a voinţei divino-umane: VOIEVODUL) atât a voinţei divine către Neam, cât şi a conştientizării, de către Neam, a finalităţii sale divine, ca Neam al Pământului (Pământul=etapă a evoluţiei Spiritului).

Prin această stare creştină (autentic creştină!!!) – antagonismele virulente dintre clasele sociale vor dispărea, iar „leii” şi „vulpile” nu-şi vor mai găsi rostul şi locul social.

Nicidecum să se bată, cu ultimă brutalitate primitivă, mult sub-umană, pentru supremaţia absolută…întru materie!!!

*

2-GRĂDINA MAICII DOMNULUI ŞI TEORIA CERULUI SUPRAÎNĂLŢAT

Noi, românii, trebuie să luăm aminte, în primul rând, asupra celor expuse mai sus, pentru ca elitele reactive să se conformeze cât mai aplicat pericolului metafizic real, adaptându-şi tactica după poziţiile reale ale adversarului. Şi să nu repete devierile, sincopele şi erorile spirituale ale Germaniei. Şi în cazul României, ca şi în cel al Germaniei – ELITELE NEGRE (astăzi, în primul rând Black Nobility, condusă de ultimul vlăstar al Habsburgilor – Otto vin Habsburg) au luat foarte în serios avertismentele tibetano-indienilor (care spun că pe pământul României se va produce transfigurarea numită NOUL IERUSALIM CERESC) – dar şi avertismentele cristice din metafora teologică a României: „GRĂDINA MAICII DOMNULUI”. Adică Paradisul recuperat, prin graţie divină şi autosacrificiu uman şi de Neam. În definitiv, primul avertisment îl constituie chiar spiritul zalmoxian al dacilor (Neamul Sacru al Lupului Transfigurator) – ulterior, convertiţi (cel mai uşor şi rapid din Europa…) la Hristos Cel Înviat – Mântuitorul. Toate aceste date spirituale (şi încă multe altele) ale românilot constituie tot atâtea afronturi aduse poporului „ales” şi intangibilităţii-invincibilităţii sale (atât de criminal trâmbiţate, în cea mai criminală carte a lumii – izvor al tuturor rasismelor şi discriminărilor, de orice fel, din lume – Talmudul – care conţine celebra frază-îndemn: „Tob şebagoim harog!” – Ucide-l pe cel mai bun dintre creştini!”).

Disciplina în invizibil a ELITELOR NEGRE este, în definitiv, una exemplară, admirabilă şi de temut. Ea trebuie să determine o conformare asemănătoare, dar de semn opus a reacţiei metafizice a ELITELOR SPIRITUALE ALBE.

Aparent ar fi uşor de contrapus unor elite instabile, non-naţionale, proteice („lei”-„vulpi”, „vulpi”-„lei”), nişte elite spiritualiste de reacţiune. Însă, cum bine preciza Codreanu, există o inerţie a societăţii şi a liderilor ei, de a se complăcea în spectaculos şi spectacular: a arăta spre pământ, spre „lupta cu oamenii” este mai facil (se conformează blestemului gravitaţional-spiritual adamic…) decât să arăţi spre cer (adică, să înfrângi inerţia orizontalei materiale, să înfrângi blestemul gravitaţional, anti-spiritual, adamic).

Dar problema ridicată de Codreanu este mult mai complexă. Trebuie, înainte de orice, identificată armata Răului şi, implicit sau explicit, trebuie identificată componenţa şi „aliniamentul” armatei Răului (spre ex.: structurile, mai de suprafaţă, mai mascate…prin ecranele fosforescente/mincinoase şi fascinante, ale calculatoarelor/Internetului, creatoare de fantome ale „Adevărului” financiar al BURSEI… – ale mafiei bancar-cămătăreşti, deci anti-creştine, ale mafiei politico-economico-militare, deci anti-creştine etc. etc.), pentru a putea crea avantajul spiritual al armatei SFÂNTULUI DUH sau, măcar, să nu se afle armata SFÂNTULUI DUH în dezavantaj strategico-tactic.

Cu alte cuvinte, Codreanu spune că sec. XX vine cu ceva total nou, în materie de strategie şi tactică metafizică: Invizibilitatea fizică a adversarului – de fapt, invizibilitatea devine caracteristica factorilor de acţiune (ELITELE NEGRE), dar ea TREBUIE SĂ DEVINĂ şi caracteristica factorilor de reacţiune (camarazii Frontului Metafizic al SFÂNTULUI DUH).

Aplicat la contemporaneitate, e clar că nicio ţară nu e condusă de cine se vede că o conduce – fie el preşedinte sau monarh – şi nici măcar parlamentele, juntele militare etc. n-au vreun cuvânt decisiv de spus, pentru Neam sau Lume… Conducerea nu e una directă, în interiorul naţiunii – ci este una DELEGATĂ DINAFARA NAŢIUNII prin intermediul unor INDIVIZI-PARAVANE; indivizii-preşedinţi, indivizii-paralamentari, indivizii-miniştri etc. – care nu sunt decât nişte golemi, zombi însufleţiţi (pe baza energiei negative, personale, EGOISMUL FEROCE), de către forţe (oculte fizic) dinafara ţărilor. Pe ce bază orientează soarta naţiunilor acele forţe dinafara naţiunilor? Pe baze strict economice şi anti-spirituale. Total anti-creştine.

Deci: cum se poate coagula o elită reală (ALBĂ, spirituală, cu „plus”), dacă nu are:

a-punctul de raportare reactivă? Nu-mi place de cineva sau ceva – dar unde este acel cineva sau ceva? Care sunt interesele reale contra cărora mă ridic? „Cineva” dinăuntrul ţării este un individ corupt – dar unde este interesul adevărat, care l-a corupt – nu interesul oportunist şi individualist, ci interesul metafizic, care determină să acţioneze un grup-elită (determinativă politic şi economic), de sorginte demonic-ahrimanică? Nu e în interiorul naţiunii – ci este situat în indedeterminare spaţial-fizică;

b-dacă nu are : liniile de forţă explicite ale elementului activ, ce trebuie combătut? La fel, interesele fiind metafizice şi supranaţionale/transnaşionale – şi liniile de forţă ale acţiunii inamice, cauzele şi conformaţia Frontului Malefic – trebuie căutate în domeniile metafizic şi supra/trans-naţional. Evident, nu trebuie neglijate rezultatele în plan naţional – dar ele nu trebuie absolutizate – cauzele unei crize trebuie că depăşesc, totdeauna, conformaţia vizibilă a crizei;

c-dacă nu are: posibilitatea de a reacţiona şi a-şi verifica eficienţa reactivă? Or, degeaba răstorni un guvern sau pe guvernanţi, în genere, dacă ei se dovedesc ţinte false, momâi umplute cu paie, de către „păpuşarii” lumii SUPRA-NAŢIONALE – de fapt, „SUPRA-FIZICE”-METAFIZICE – recte, GUVERNUL MONDIAL MASONIC.

Iată teoria (nu ştim cum i-or fi zicând masonii, dar i s-ar putea spune TEORIA CERULUI SUPRAÎNĂLŢAT):

a-ia din faţa oamenilor ţintele reale, dă-le spre diversiune (şi divertisment) ţinte false (o pseudo-elită, care, de fapt, e o structură de zombi );

b-aşa cum revolta contra văzduhului ceresc este imposibilă şi ineficientă, aşa să fie şi reacţiunea transformată, de fapt, în acţiune inutilă. Totdeauna, când nu îţi va plăcea ceva şi vei crede că loveşti (reparator, compensator, răzbunător etc.) spre sau în ceva, acel ceva să se dovedească ţintă falsă, iar în spatele ei, mereu şi mereu numai ţinte false, incinsistente, iresponsabile, care să te istovească şi, stors de puteri şi de elanuri, să constaţi că, de fapt, nici nu există o boltă a concreteţei, ci AER, aer care, cu fiecare lovitură „în somn”, pe care o dai văzduhului-ţintă, se depărtează, se ridică, se SUPRAÎNALŢĂ şi, în cele din urmă, te trezeşti dându-ţi singur palme.

Cam în asta ar consta teoria masonică a decurajării reacţiunii şi, deci, a descurajării coagulării de elite reale, ALBE.

Bineînţeles, s-au creat şi diversiuni colaterale: complexul de vină colectivă al populaţiilor fostelor ţări comuniste (observaţi, pentru România, cât de asemănătoare sunt „darurile” masoneriei, cu „darurile” făcute, de aceiaşi masoni, Germaniei…), ca şi cum comunismul cel mai acerb nu ar domni astăzi tocmai în Franţa, Germania de-spiritualizată, sau la New York…(…să nu mai amintim aici că, de fapt, comunismul şi liberalismul au acelaşi tată şi aceeaşi mamă: pe masonii iudaici ai Revoluţiei Franceze Regicide, din 1789…). Sau: împingerea popoarelor din Est la auto-vidarea istoriei naţionale (spre liniştirea evreilor din SUA, care nu prea au şi nu prea ştiu ce-i aceea istorie naţională…). Teoria demonizării comunismului din Est, de parcă ţările din Est ar fi împotmolit istoria în infern, iar ţările vestice ar fi descoperit PARADISUL.

Sau:

Comunismul estic n-ar fi creat nimic! Ba, atât în Est, cât şi în Vest, comunismul creează supra-abundenţe material-iluzorii. Ba, mai falimentară/instabilă s-a dovedit economia liberală masonică (vezi crizele şi recesiunile economice continue şi enorme care, ulterior, destabilizau comunismul masonic din Est), decât comunismul naţionalist, care a menţinut o oarecare ritmicitate economică. (N. Ceauşescu a „cotit-o”, mai curând, spre pseudo-nazismul islamic, de tip Saddam Hussein sau Gadaffi). Afectarea în rău a lumii a avut sensul Occident-Orient: a se vedea, în primul rând, înjosirea spirituală, a Franţei, „sora mai mare a Bisericii Lui Hristos”.

Fireşte, nu suntem nicicum partizanii comunismului, care nu e decât faţa cealaltă a liberalismului masonic, dar nici nu putem să ne prefacem că nu observăm manevrarea conceptului şi realităţii „comuniste”, ca oportunitate pentru construirea unui complex de culpabilitate al esticilor, după modelul culpabilizării Germaniei postbelice. COMUNISMUL E RĂUL DIN NOI, ca şi LIBERALISMUL LIBERTINIZANT, dar nu sunt esticii şi nu sunt românii singurii sau principalii purtători ai germenilor Răului în lumea sec. XX. Dimpotrivă, ei sunt victime ale masonilor de la Yalta-Malta, victime ale „Marelui Iluzionist-Satana” (cum îl numeşte Dennis de Rougemont).

Priviţi cum sunt împinse spre virtualitate, spre neant al imaginii, figurile „conducătorilor oficiali ai lumii”: un saxofonist amator, cumsecade şi fără mult fosfor, care poate fi manevrat oricând printr-o regie „cazul Lewinski”, un Bush „junior”, care va fi totdeauna traslarea, în timp, a unui Bush „senior” (toţi „forjaţi” de loja SKOOL AND BONES, dar toţi trăgându-şi firul existenţial din comenzile ocultei Black Nobility), un fost KGB-ist obscur (care nu poate fi „decantat” de antecesorii săi imagistici: Elţân, Gorbaciov…şi se poate merge înapoi, până la Stalin-Lenin)…Toate acestea, chipuri care, pe cât sunt ele de imateriale şi inconsistente spiritual, pe atât sunt şi imaginile („icoanele” satanice) actanţilor contra-elitişti din rândurile doi-trei-patru etc. ale politicii mondiale: un Manfred Wörner, de exemplu, sună atât de pompos, ca un „Rambo” de operetă, dar cine a fost cu adevărat, cât a trăit – nimeni nu ştie (mai multe ştim despre fundaţia care-i poartă numele, decât despre omul care a dat numele fundaţiei…), la fel gestualitatea unsuroasă a unui Solana-cel-cu-Ochi-de-Plumb, bonomia grosolană, trucată, a lui Jose Durrao Barroso, „didacticismul” ostentativ rece-arogant al unor Jonathan Scheele sau Franco Fratini… – tot dinamismul aparent al acestora e un teatru chinezesc de umbre: păpuşarul este situat mereu în spatele marionetelor sale disciplinate, în obscuritate absolută, ocultat de propria-i funcţie: EL – Absolutul Anonim (Antihrist/Ahriman), „Atotcunoscătorul”, Atoatedesfăcătorul, Determinantul Sorţii (Proaste…) a Lumii întregi. (Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, afirma la postul TV Antena 1, într-o seară, că toţi guvernanţii oficiali ai lumii TREBUIE să facă parte din loja masonică CERCUL, subordonată direct supremei loji evreieşti – PURE! – B’nai Brith).

La noi, în România, a lovi în Iliescu şi PSD (fost FSN, fost PDSR… – din 1990 până în 1996, apoi din 2000 până în 2004…) este echivalent, ca eficienţă, cu a lovi, în anii 1996-2000, în PNŢCD şi Constantinescu, sau, azi, în PD-L şi Băsescu… – adică EFECT ZERO! Căci şi unii, şi alţii, sunt doar nişte „-escu” – nu interacţionează cu iudeo-masoneria, ci sunt nişte implanturi temporare în fiinţa biologică şi morală a Neamului nostru. Şi sunt interschimbaţi, periodic, tocmai de iudeo-masonerie (oficina masonilor stipendiată de Congresul american – vorbim de postul de radio Europa liberă – îl anunţa pe Iliescu drept succesor al lui Ceauşescu, încă din anul 1974…).

*

3-CONCLUZII ŞI SOLUŢII. SOLIDARITATEA CREŞTINĂ TRANSFIGURATOARE ŞI VOIEVOZII

Dacă vrem să apară elitele eficient-divine, să ne învăţăm a vedea Nevăzutul. Să devenim „complicii” Nevăzutului. Să credem în Forţele Nevăzute, în Dumnezeu şi în sufletele strămoşilor, dar şi să luăm aminte la duşmanul cel vechi, Satana. Să încetăm cu scepticismul comod şi stupid: „Vezi-ţi de treabă, dom’le. Ce complot mondial? Noi suntem, excvlusiv, de vină că-i suportăm pe comuniştii ăştia”.

Nimeni „întreg la fire” nu neagă vinile şi păcatele şi slăbiciunile tuturor, dar comuniştii „ăştia” sunt la fel ca şi comuniştii „ceilalţi”, iar starea de comunism este starea normală a iudeo-masoneriei internaţionaliste. Comuniştii de la Washington şi New York sunt infinit mai periculoşi decât comuniştii „naţionali” („podoabele” noastre politicianiste, de trei lei grămada), pentru că politica înjositoare de lume se face, în primul rând, la New York şi este transmisă, ca decizie, ultimă comandă, ţărilor de tipul României. Evident, prin intermediul iudelor şi cozilor de topor din România. Mai mult, diversiunea pseudo-naţionalistă, tip C.V. Tudor – încurcă şi mai mult iţele, creând impresia falsă că ar fi suficient să aducem la putere un „naţionalist”, şi totul s-ar rezolva. Nu s-ar rezolva nimic. Pentru că naţionalismul, dacă nu e creştin autentic, nu e naţionalism. Aceasta e valabil cel puţin pentru Europa! Pentru că doar trăirea experienţei religioase a stării de NEAM ne poate recupera personalitatea uman-divină şi ne poate face văzători în Nevăzut, Cavaleri Creştini ai SFÂNTULUI DUH.

Acum, abia, ne explicăm atât de marele accent pus de Codreanu pe esoterism: creşterea în „cuiburi” a elementelor spirituale, clarvăzătoare, care, abia după iniţierea spirituală deplină, abia după ce „vor face ochi” (evident, OCHI SPIRITUALI!) vor putea fi soldaţi buni pentru luptă şi victorie metafizică, iar nu victime anticipate. Oşteni ai TRANSFIGURĂRII RĂULUI în BINE-DUMNEZEU. Lupta, deci, este naţională, în măsura în care luptătorii sunt trăitori ai stării de ecumenicitate euharistică-Neam (cf. sensul dat expresiei de CZC – supra), şi este supranaţională, pornind de la datele noului câmp de luptă metafizică, aspaţialitatea demonilor ELITELOR NEGRE („Ubi bene, ibi patria”), demoni înnaripaţi care îşi fâlfâie aripile „globalismului” lor de MAMONE, peste mormanele de bălegar metalic şi de zdrenţe – bancnote, cu ochiul lui Lucifer.

Nu „lei” şi „vulpi”, nu cercuri vicioase : este nevoie de paloşele arhanghelice, de armatele de îngeri, căci aceasta va trebui să fie valoarea spirituală a CAVALERILOR SFÂNTULUI DUH. Ei şi numai ei vor constitui ELITA CLARVĂZĂTORILOR, a Văzătorilor în Tărâmul Metafizic. Oamenilor de rând nu le va apărea acest război ca unul spectaculos şi spectacular, el va fi însă cel mai teribil, mai crâncen şi va fi decisivul război. Acest ultim război al ELITELOR ALBE contra Elitelor Lumii Negre va constitui, la nivel terestru, apocatastaza. Lupta finală dintre Dumnezeu şi Prinţul Răzvrătit întru Distrugere şi Minciună, Prinţul Întunericului, lupta care va hotărî definitiv victoria ATOATECREATORULUI.

E o periculoasă diversiune lozinca: „Ne-au fost distruse elitele, de aceea nu ne putem ridica la luptă contra Răului”. NU. Nimeni nu poate distruge esenţa sacrală-NEAM, deci nici potenţialul spiritual al ELITEI NEAMULUI. Potenţialul trebuie doar reactivat. Totdeauna vor exista oameni ai unui Neam, dacă Dumnezeu a hotărât existenţa în lumină a acelui Neam: oameni conştienţi de apartenenţa lor la Neam, care să voiască binele Neamului. Tot ce a scris şi, mai ales, ce a făcut Codreanu în „cuiburile esoterice”, din care a ieşit generaţia legionară elitistă, demonstrează că e foarte greu să crezi tocmai elita ideală, dar NU IMPOSIBIL. Eroii autosacrificiali ai generaţiei legionare, eroi creaţi în cuiburile Legiunii Arhanghelului Mikael dovedesc justeţea acestei afirmaţii.

Nu ne rămâne decât, cu calm, dar şi cu hotărâre nestrămutată, cu grijă infinită („să fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi precum porumbeii” – spune Hristos), să creştem tineri eroici şi curaţi (eroi TOCMAI pentru că sunt CURAŢI SUFLETEŞTE!) ai Neamului, ELITELE ALBE ALE ZBORULUI SPRE DUMNEZEU AL NEAMULUI – în noile cuiburi. Care, din păcate, nu mai pot fi precum cele vechi, din pricina PRIGOANEI PREVENTIV-MEDIATICE, care ar crea/creează diversiuni şi învrăjbiri artificiale cumplite, înăbuşind din faşă orice mişcare spiritualistă autentică, sau parazitând, cu zeci/sute de „sosii”, AUTENTICA MIŞCARE SPIRITUALISTĂ: CUIBUL de azi TREBUIE SĂ FIE (în primul rând) SFÂNTA FAMILIE (familia care să fie în stare să ofere tânărului EDUCAŢIA CREŞTINĂ!) – căci vedeţi cum Cei Negri, mirosind, deja, pericolul, fac orice este drăceşte posibil, pentru a nimici Familia Creştină: prin „familia homosexuală” [Doamne apără şi păzeşte de ŞERPII VENINOŞI/SATANICI!!!], prin forţarea – sub semnul sărăciei „confecţionate”, de fapt foamea de bani şi „fiţe”… – a exploziei disipative/dezintegrative a familiei etc. Şi, în al doilea rând, dacă mai există preoţi ori monahi cu conştiinţa MISIUNII DE DUH (şi SUNT!!!) – Cuibul de pregătire a „zborului” Revelaţiei Neamului să fie însăşi BISERICA, prin refacerea comunităţii parohiale (întru viziunea Neamului-Hristos), ca stare de comuniune spirituală şi de Simţire/Voinţă!!! Ca pe timpul VOIEVOZILOR SFINŢI: starea de „ecumenicitate naţională”.

Adică, să fie formaţi Oamenii Adevăraţi (nu marionete, nu fantoşe manipulabile, ci personalităţi, cu voinţă şi luciditate/responsabilitate a FAPTEI!!), aparent ca oricare alţii, în realitate singurele călăuze bune şi sigure ale Spiritului Neamului, pentru că ei înşişi au în faţă lumina Singurei Călăuze a lumii: DUHUL SFÂNT. Singurii buni şi drepţi, oneşti şi mândri, harnici şi plini de suflet, de râvnă iubitoare, de dispoziţie autosacrificială pentru Neamul lor, pentru Toate Neamurile Creştine trezite-înviate ale lumii.

Ce lipseşte, încă în momentul acesta, pentru a reacţiona concertat şi efectiv, ELITA ALBĂ? Lipseşte percepţia reciprocă a elementelor constitutive, potenţiale ale ELITEI ALBE, lipseşte solidaritatea acestor elemente sau, mai exact, solidaritatea întru reacţiune, în cadrul unui Front Unitar, Frontul Metafizic al Duhului Sfânt: ţăranul harnic şi altruist, debarasat de „ciocoismele” sale, contaminări orăşeneşti, vremelnice rătăciri ale fiinţei sale, alăturat, din tot sufletul, muncitorului cinstit, săritor la nevoile tovarăşului de muncă şi camarad de luptă şi nebântuit de vicii oribile, neparalizat de ecranul îndobitocitor al televizorului, muncitor care să-l iubească, sincer, frăţeşte, pe intelectualul nechinuit de orgolii personale, meschine şi sterile, de trufii neghioabe, ci cu braţele mereu pregătite pentru Răstignirea întru Neam şi, toţi, forjându-şi unicul suflet, acela al Neamului.. – şi, toţi, neascultând de glasurile de sirene ale mass-mediei, ale propagandei perfide pentru „munca în străinătate” şi, drept consecinţă, pentru înstrăinarea oamenilor de Spiritul Neamului lor, Neam care se va înfăţişa, „în frunte cu regii şi împăraţii lui (n.n.: conducătorii/călăuzele, spirituale sau mai puţin…), la Tronul Judecăţii Dumnezeieşti”(cf. Cartea Apocalipsei). (Tot ce spunem aici – li se pare ne-iniţiaţilor în Ştiinţa Spirituală, o utopie teribil de naivă…Dar nu este DELOC aşa – acel stadiu de evoluţie spirituală a planetei Pământ, care va înlesni modificările mai sus-zise, VA VENI!!! – se numeşte „stadiul Vulcan”, şi va sta sub semnul intervenţiei directe a Lui Hristos-Dumnezeu, în Trup de Glorie…). Aceasta e şansa Învierii Neamului – şi, atunci când şansa va trece din potenţialitate în realitate, Victoria ELITEI ALBE nu va întârzia nicio clipă.

Căci rezumatul etern „Modelul Arhetipal al ELITEI ALBE” a existat şi există, dintotdeauna în Neamul Românesc: s-a chemat VOIEVOZII Ştefan, Mircea, Ţepeş, Mihai, Neagoe Basarab, Matei Basarab (cel atât de admirat, pentru „naţionalismul” său, de MIHAI EMINESCU!), Brâncoveanu etc., VOIEVOZII-„Crăişorii Horia, Cloşca-Oargă, Tudor, Avram Iancu etc. – sau s-a chemat VOIEVODUL EMINESCU, sau Voievodul Codreanu etc. – oriunde şi mereu a fost CHIPUL SFÂNTULUI DUH, coborât cu graţia Sa peste lume.

Aristocraţia spirituală a Neamului, Aristocraţia Jertfelnică în contra lui Black Nobility, Aristocraţia Satanei Internaţionaliste. Iată provocarea metafizică la care, cu sufletele unite în cuiburile Zborului Spiritual al Neamului, acolo unde se face alegerea sacră pentru ELITA ALBĂ, trebuie să răspundem fără şovăire, deschis, din suflet iubitor şi eroic. Trebuie să ne căpătăm forţa sfântă de a transfigura Negura în LUMINĂ – iar pe demonul căzut – în Îngerul Lui Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie să ne RUGĂM (chiar pentru transfigurarea duşmanilor noştri de moarte! – cum spune Hristos!), să ne rezidim spiritual pe noi înşine, înainte de orice, cu ochii sufletului aţintiţi spre Arhetipurile Voievodale.

prof. dr. ADRIAN BOTEZ

Anunțuri