~Dorin Suciu: „Cine reprezintă România în Parlamentul Europei…“

László Tőkés în 10 declaraţii

1. „În România are loc împotriva minorităţii maghiare un proces de purificare etnică, la fel ca în Bosnia, doar că mijloacele folosite sunt mai subtile”. Această enormitate a fost lansată cu ocazia unei conferinţe de presă, în februarie 1993, la Washington, cu ocazia vizitei episcopului în Statele Unite. Cotidianul Washington Times a dedicat intoxicării lui László Tőkés un articol de patru coloane cu titlul de „Ethnical Cleansing in Transylvania”.

2. „Trebuie să aducem la cunoştinţa întregii lumi faptul că în cursul celui de al doilea război mondial în România s au comis împotriva evreilor atrocităţi la fel de mari ca şi cele din Ungaria, doar că, până acum, s a reuşit în mod abil escamotarea datelor privind antisemitismul românesc.” Declaraţia a fost făcută la 6 martie 1994 în cadrul emisiunii „A Hét” Săptămâna a Televiziunii Ungare, în urma participării episcopului Tőkés , în Israel, în luna februarie a aceluiaşi an, la o reuniune pe tema reconcilierii dintre cultele creştine şi cultul mozaic.

3. „Doar în urma presiunilor fizice sau psihice am semnat mai multe declaraţii, aşa cum au făcut alte sute şi sute de mii de oameni în România, dar ele nu au provocat nimănui nici un rău”, a afirmat László Tőkés într o conferinţă de presă ţinută la Timişoara la 15 decembrie 1994, ca răspuns la dezvăluirile făcute de săptămânalul Tinerama privind colaborarea sa cu Securitatea.
„Declaraţia de la Timişoara a preşedintelui de onoare al U.D.M.R. este uluitoare. Este oare posibil ca fiind sluga diavolului să l serveşti şi pe Dumnezeu? Poţi să i serveşti pe oameni având o conştiinţă care trage cu urechea? Fară îndoială ca nu!”, replica într un pamflet deputatul UDMR Benedek Nagy care petrecuse mulţi ani în închisoare pentru a fi organizat o mişcare în sprijinul Revoluţiei Ungare din 1956. În urma presiunilor lui Tőkés, Nagy a fost marginalizat şi exclus din grupul parlamentar al UDMR pentru că difuzase pamfletul în Parlamentul României.

4. „Se impune ca Washingtonul să fie mai sever cu Bucureştiul şi să nu renunţe la verificarea anuală a reînnoire clauzei pentru România.” Declaraţia a fost făcută Agenţiei Ungare de Presă (MTI), cu ocazia unei vizitei lui Tőkés în SUA la începutul lunii mai 1995. Episcopul a mai spus MTI că „la Departamentul de Stat se constatată în continuare o anumită aversiune în ceea ce priveşte conceptul de autonomie etnică”.

5. „În Ungaria se manifestă tulburări de conştiinţă naţională la cel mai înalt nivel. Maghiarii de peste hotare au ajuns să fie trataţi ca cetăţeni de a doua categorie nu numai în locurile natale, ci şi în Ungaria. (…E nevoie de o strategie naţională de integrare a întregii maghiarimi în naţiunea ungară”. Declaraţie făcută la Congresul Uniunii Mondiale a Ungurilor ţinut la Budapesta în iunie 1996.

6. „Nu este vorba de tratat, ci despre întărirea bunelor relaţii bilaterale dintre cei care conduc Ungaria şi cei care asupresc minoritatea maghiară din România”. Afirmaţie susţinută László Tőkés în emisiunea „Szó van rólla” a Televiziunii Ungare din data de 24 iunie 1996. Prezent în emisiune, ministrului de externe László Kovács a replicat că „teza este de aberantă şi de neacceptat”.

7. „Refuzându-i comunităţii maghiare drepturile colective şi diversele forme de autonomie, actualul guvern român doreşte în mod pervers să o lipsească de posibilităţile de autodeterminare internă”, a susţinut Tőkés într o scrisoare adresată Consiliului Reprezentanţilor Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, întrunit la Gheorgheni în septembrie 1996.

8. „Tot ceea ce nouă maghiarilor ni se smulge cu forţa poate fi redobândit, dar la ceea ce renunţăm noi înşine este bun pierdut”, a proclamat episcopul László Tőkés în „slujba ecumenică” ţinută împotriva semnării la Timişoara, la 16 noiembrie 1996, a Tratatului de bază dintre România şi Ungaria.
În acelaşi timp, mass-media ungare relatau că Occidentul salută încheierea tratatului şi redau mesajele Departamentului de Stat al SUA, ale lui Jacques Chirac, preşedintele Franţei, Daniel Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei, Leni Fischer, preşedintele Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Javier Solana, secretarul general al NATO şi Klaus Kinkel, ministrul german de externe.

9. „În mod cinic şi revoltător, Guvernul de la Budapesta îi favorizează cei care fac parte din aşa numita aripă moderată a UDMR şi îi sprijină din umbră pentru a i marginaliza pe cei care sunt adepţii autonomiei”, Declaraţie făcută la o conferinţă de presă a Uniunii Mondiale a Ungurilor ţinută în decembrie 1996 la Budapesta. Episcopul a criticat şi presa ungară pentru că „nu simte ca pe o cauză proprie soarta minorităţilor maghiare din ţările vecine Ungariei.”

10. „Cine poate nega că de 80 de ani în România are loc o purificare etnică spirituală?”, s a întrebat retoric László Tőkés, reluînd mai vechea sa marotă, cu ocazia vizitei la Târgu Mureş, la 14 septembrie 1997, a lui Viktor Orbán, preşedintele Fidesz. Episcopul a mai susţinut că în condiţiile în care minoritatea maghiară din România numără două milioane de persoane (?!), iar alte doar câteva zeci de mii, „egalitarismul între minorităţi este de a dreptul înjositor”.

Această declaraţie nu închide un cerc vicios, declaraţiile antiromâneşti ale lui Tőkés continuând pe o spirală care pare să nu mai aibă sfârşit. Nu este lipsită de interes informaţia că, la începutul anului 1994, Sinodul Mondial Reformat de la Geneva a calificat drept „iredentistă” iniţiativa episcopului reformat László Tőkés privind reînfiinţarea unui Sinod Universal Ungar care să reunească bisericile reformate maghiare din „Bazinul Carpatic”.
DORIN SUCIU

Anunțuri