~Mircea Popescu: „Importanţa unui organism de reprezentare a societăţii civile româneşti“

( Dintr-un articol pe care l-am scris in 2000)

Dupa 11 ani de la destramarea comunismului, societatea romaneasca traieste momente de degringolada. Drumul care trece prin calvar provocand spaime si suferinte, nu duce nicaieri; romanii sunt mai separati ca oricand atat in tara cat si in comunitatile raspandite in intreaga lume; Romania ramane destramata cu perspectiva trasarii odata pentru totdeauna a granitei estice pe Prut ; zvonurile despre autonomizare pe baza dezvoltarii economice mai mult sau mai putin dezvoltata a unei zone sau alta sunt imprastiate ca o amenintare voalata; partidele politice , prea ocupate cu satisfacerea clientelei deja imbuibate, nu gasesc timp sau nu stiu sa raspunda la problemele societatii romanesti.

Cum de-am ajuns aici si incotro ne indreptam? Motivul principal il constituie lipsa de coeziune a natiunii. Iar ca sa se ajunga la aceasta stare de natiune fara centru de gravitate, comunismul sovietic sub forma internationalismului proletar a actionat pentru a distruge elementele de baza ale unitatii: credinta, statul national si simbolul unitatii. Comunismul s-a crezut Dumnezeu, incercand sa inlocuiasca religia prin crearea omului nou, ateist, si sa distruga locasurilor sfinte. Statul national a fost rupt inventandu-se natiunea si limba moldoveneasca. Institutia monarhica, simbolul si garantul unitatii nationale, a fost distrusa de colaborationistii comunisti cu ajutorul tancurilor ocupantului. S-a incercat inlocuirea liantului national cu „unitatea in jurul partidului si a conducatorului”, un surogat ideologic bazat pe teroare si alterarea mentalitatii noilor generatii. Dupa ’89, in vidul creat prin prabusirea acestei unitati artificiale, fara un element fundamental de unitate, romanii au ramas vulnerabili fortelor centrifuge care imping intr-un ritm accelerat si fara discernamant, spre concepte morale si nationale impuse din exterior contrare spiritului nostru national. Aceasta politica prost inteleasa de altoire a unei forme incomplete si periferice a globalizarii, constituie o cauza a dezinteresului general pentru soarta natiunii, avand ca efect permanentizarea rupturii statale si recrudescenta tendintelor de rusificare treptata a Basarabiei prin forma intermediara a moldovenismului.

Actionand in directia promovarii identitatii nationale ca simbol al unitatii, ca nucleu central pentru consolidarea statului national, societatea civila trebuie sa contracareze incercarile, duse din exterior si din interior, de erodare a statului national unitar si a natiunii romane. Inca nu este tarziu sa se treaca de la contemplarea pasiva a unui proces de degradare a starii generale a natiunii, la definirea solutiilor.
Identitatea nationala.

Romanii tind sa-si piarda identitatea sau s-o ignore. Cei din medii straine sunt supusi unor influente naturale, ajungand ca urmatoarea generatie nascuta din emigranti romani sa fie total rupta de radacini.
Este un fenomen care-si are explicatia in lipsa de coeziune. Diverse grupuri etnice isi pastreaza traditiile si legaturile spirituale cu tara de provenienta ca baza a legaturile intracomunitare, prin aceasta devenind nuclee de influenta in sanul societatilor in care s-au implantat. Aceste grupuri produc o modificare a structurii populatiei unei zone sau a unui stat, inclinand balanta in favoarea lor. O comunitate devine puternica prin insumarea potentialelor individuale. Iar puterea atat economico-financiara cat si numerica a unui asemenea grup modifica deciziile la nivelul administratiei locale sau chiar nationale. Obiceiurile grupurilor etnice omogene prevaleaza, impunand regandirea unor concepte etice care influenteaza fenomenul globalizarii. De aceea o diaspora puternica reprezinta un prim element de protectie activa impotriva acelor forme ale globalizarii care pot avea efecte negative asupra tarii de origine. De asemeni, daca legatura tara-diaspora functioneaza nerestrictionat in ambele directii, diaspora influenteaza pozitiv evolutia tarii. Spre deosebire de acestia, romanii sacrifica coeziunea si unitatea comunitatii pentru considerente minore, interese particulare de grup ori dispute cu caracter personal. Divizarea datorata lipsei liantului, constiinta identitatii nationale, ne face vulnerabili si „necompetitivi”. Nu voi insista, dar atrag atentia asupra primejdiei pe care o interpretare personala a relatiilor interumane, exacerbarea importantei individului in raport cu institutia sau grupul pe care-l reprezinta, poate contribui la pierderea unor resurse si poate mentine societatea romaneasca divizata. […]

MIRCEA POPESCU

Decembrie 2000

Anunțuri