~N.N. Tomoniu: „Oamenii de nimic fac opinia în România de azi”

Nici dimineata asta n-am deschis calculatorul limitandu-ma a rasfoi, ca de obicei, documente vechi trase la imprimanta „pentru a le citi cand oi avea timp”.

Luni spre seara, i-am creat „front de lucru” lui nevasta-mea, iar eu nu m-am mai sculat din pat pana acum, dupa amiaza.

Cam asa se intampla dupa ce „obligatii de rudenie” ma imping musai sa particip, e drept rar, la o sindrofie, nunta, botez. Iar acolo, nici nemancat nu poti sa stai, nici ca sfantul, vin de-acolo intotdeauna cu stomacul harcea-parcea si cu plamanii afumati, ca fumezi sau nu fumezi, e tot aia, mai bine fumezi „de-ale tale” decat ale altuia, ba si fumate gata. Şi cum a doua zi te-apuca şi tusea si stomacul, e musai sa schimbi sangele trecand la regim vegetarian si ceaiuri. Ori asta se poate face numai la pat, avantajul fiind ca te alegi in final si cu aceea lectura mereu amanata pentru a fi citita „altadata”!

Ba mai ai si castigul de a-ti rumega pe indelete gandurile!

Daca gandurile nu vin, iau telecomanda si butonez la televizor . Ca de obicei, secvenţe incredibile: gâlceavă politică de cam un minut, viaţa lui Bahmuţeanu şi Prigoană cam una-doua secunde pana-mi fac cruce de prostia damboviteana, si cam la fel cu isteriile becaliste , video-clipurile maneliştilor, reclame tâmpite, filme insistând pe scene unde „eroul” bagă cuţitul adânc si cu ura într-un duşman din care curge sânge cât din cinci porci.

Inchid scurt si iute pentru ca toate astea, ca sa le suporti, nu poti fara sa tragi musai o tigare si parca zisesem sa stau nefumat barem pana la Craciun.

Si ma gandesc: ce pot face mai mult, în astfel de cazuri, decât să-mi dau cu părerea într-un articol nevinovat dintr-o revista citita, vai, doar de „lumea bună”? „Ţintele” articolului meu ar trebui sa fie acele fiinte tinerele şi iubitoare de toate aceste secvenţe ridicole de televiziune, ori ele nu citesc astfel de articole ; dar şi dacă presupunând că le-ar citi, ar zice că-s „un moş ce-i dus cu pluta!”.

Cum am patit odata cu niste tineri pe un forum, pe care-i trimisesem la situl lui Stefan Ieromonahul „Ce vii nene, cu scrieri de acum doua secole? Ceva mai nou n-ai!”. „Ba da , ma, s-au bagat bikini turcesti cu instructiuni in engleza, la Complexul Europa!”, i-am zis.Cam astea-s dialogurile in majoritatea postarilor on-line ale articolelor de ziare, comentarii care mai bine ar fi să le eviţi decât să le citeşti! De aia mi-am si zis , uneori, ca daca incerc sa dau sfaturi unor astfel de „urmaşi” devin ridicol.

Azi noapte insa, gandindu-ma si la asta, mi-am mai indulcit putin pozitia, pentru ca, in fond, eu nu sunt ridicol fata de mine insumi! Eu sunt judecat de către niste oameni ridicoli care nu conteaza decat prin faptul ca Dumnezeu a lasat pe pamant si lume malefica, pentru a discerne noi insine binele de rau!

Apoi , desi exista multa lume malefica azi, unii intra in ea inconstienti ; nu cumva va exista o zi cand maleficii se vor destepta si vor avea nevoie de sfaturile noastre?Bunăoară, abordând jurnalismul pătimaş de astăzi, jurnalism de „rating”, jurnalism „de ştiri bomba”, i-am criticat pe „analistii politici” care cauta prin maţele societatii noastre bolnave stiri imputite dar de efect! Anume folosesc astfel de „figuri de stil” pentru a va fi si dvs. scarba cum mi-e mie scarba de ei, tocmai pentru că sgârma mereu cu sapa in gunoiul societatii, scotand de acolo personaje in putrefactie pentru a fi clonate si reconstruite ca „salvatori de neam”.

Printre astfel de jurnalisti-analisti-priceputi-in-orice, care se considera un fel de „REBU” ai societatii, gasesti multi foarte mandri de ceea ce fac. Dintre aceştia, de o atentie mare „se bucura” si „analistul” R. Turcescu. El scoate de la naftalină ideile din prin anii 1979 ale d-lui Neagu Djuvara, aparute pe atunci in revista „Magazin istoric” şi , fara a observa ca au fost combatute vehement de istoricii vremii, le repune astazi in prim plan.Care este rezultatul? Cartea s-a vandut în draci iar lumea Internetului s-a molipsit de ideea „originii cumane” a Basarabilor. Ba mai mult, in loc sa invite in alta emisiune niste istorici ca lumea, a reluat emisiunea pentru „ca avea audienta”!

Fiind o bomba dar considerand-o doar ca pe e o trasanie, Turcescu a luat aceasta bomba in brate fara sa stie ca in curand ii va exploda in nas!

Ei , uite un exemplu, ca exista si personaje intrate involuntar in lumea malefica si care vor avea nevoie de sfaturile noastre. Turcescu ar avea nevoie doar de doua sfaturi:

vezi d-le, pe wikipedia cel mai simplu, cine erau cumanii si pana la ce repere geografice ajungea Cumania, pentru ca pe unde erau Basarabii , era o alta populatie, asezata la vest de Olt de secole si nicidecum nomada .

Intra pe http://www.unibuc.ro/CLASSICA/ biblioteca universitatii si citeste de acolo cine sunt Basarabii si Negru Voda, ca de aia avem membri ai Academiei Române.

Dar tare mi-e teama ca-i vom da mailuri si telefoane pentru a-i da sfaturi de citire degeaba. Trebuie ca noi sa citim pentru el si sa-i extragem instructiunile de dezamorsare a bombei ce o tine cu mandrie in brate.

Oameni ca Turcescu sunt peste tot si tocmai de aceea mi-am reconsiderat pozitia privind scrierea unui articol in viitoarele volume „Cuvinte pentru urmasi”.

Pentru editia asta e prea tarziu, iar ideile de aici poate le voi relua in viitor daca-mi vor porni dintr-un imbold interior ca acum.

Pentru ca acum, habar n-am avut ce va scriu dar mi-a venit sa scriu! Am luat claviatura si m-am pus pe ciugulit… clape IBM.

Un articol? O scrisoare?

Poate si una si alta, important este ca prin ele ne putem cunoaste si mai bine decat pana acum!

Anunțuri