~Maria Ciornei: „Lacrimi şi flori pentru robul lui Dumnezeu Artur“

A cazut peste noi ca un traznet naucitor vestea ca Dr. Artur Silvestri nu mai este printre noi. A plecat mult prea devreme si atat de repede, lasand in urma o durere adanca si lacrimi in sufletul celor care l-au cunoscut, ca prieten, ca maestru, ca model de Om Mare, dedicat slujirii neamului sau, până la jertfa cea ultima, care l-a transformat intrun mucenic al dacilor romani.

L-a condus, nu intâmplator, in drumul lung si greu, Sfantul Andrei, apostolul dacilor, luminandu Calea, solului Ales spre invesnicirea sa si a noastra a tuturor.

Va ramane pentru tara si poporul său figura cea mai luminoasa si mai completa prin structura spirituala unica si prin uiasa forta de cuprindere si implicare in restaurarea, reexaminarea si realizarea de valori apartinatoare spiritualitatii universale, nu numai din contemporaneitate, ci din toate epocile.

Vom purta in inima, cei ce l-am cunoscut stimat si iubit, cat vom mai fi, figura luminosului Parinte al neamului, plecat acum sa se aseze in eternitate.

Suntem alaturi de familia indurerata, si-i transmitem toata compasiunea, avand si noi inima insangerata de durere.

Ramas bun, Stimate Dr. Artur Silvestri si Iubite Maestre, caci n-ai plecat inspre uitare, ci inspre nemoarte.

Roaga-te ca Domnul Dumnezeul nostru sa ne ierte pentru ca n-am stiut sa te pretuim indeajuns, ca nu te-am meritat, iar timpul n-a vrut sa mai aiba rabdare.

Dumnezeu sa te odihneasca in pace acolo unde nici ura, nici rautatea si nici durerea nu te vor mai atinge.

Vesnica recunostinta, lacrimi si flori pentru robul lui Dumnezeu, Artur.

MARIA CIORNEI, Suceava