„PÂNĂ AICI!”

Primim la redacţie, şi publicăm, apelul şi declaraţia reprezentanţilor Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, un document pur şi simplu impresionant privind realitatea zilelor pe care le trăim. Documentul nu a circulat în mass-media stăpânită de viciul consumismului, al „ratingului” stupid şi al supra-realităţii de „vipuri fără rost” iar presa alternativă l-a prezentat cu doar ecouri minore. Dar Românii trebuie să ştie ce se petrece astăzi, în ţara lor.

_______________________________________________________

ADUNAREA REPREZENTANŢILOR ROMÂNILOR DIN JUDEŢELE COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

Noi, reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş – primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni, parlamentari, clerici, precum şi conducerile organizaţiilor civice, întruniţi azi, 18 noiembrie 2006, la Izvorul Mureului, îngrijoraţi de turnura periculoasă rezultată în urma declaraţiilor şi acţiunilor anticonstituţionale ale liderilor politici şi civici maghiari, vizând enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, adoptăm următoarea

DECLARAŢIE

Timp de 17 ani am tras nenumărate semnale de alarmă privind adevăratele intenţii ale politicienilor maghiari – împărţiţi fără temei în „radicali” sau „moderaţi” – şi iată că acum se cere explicit scoaterea de sub autoritatea statului român a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc” şi punerea lui sub stăpânire exclusiv maghiară. Nu lipsa de drepturi sau discriminarea etnică îi determină la asemenea acţiuni, ci refuzul acceptării autorităţii administrative româneşti. Niciodată, în niciun document elaborat de liderii maghiari, nu s-a exprimat disponibilitatea spre dialog şi convieţuire paşnică cu populaţia românească. În niciun demers întreprins de aceştia cu privire la prezentul şi viitorul zonei, românii nu au fost consultaţi, deşi în cele trei judeţe ei reprezintaă peste o treime din totalul populaţiei. Situaţia gravă la care s-a ajuns este consecinţa cedărilor şi compromisurilor făcute de clasa politică românească aflată la putere în ultimii 17 ani. Lăsaţi la discreţia UDMR, românii din acest areal au fost abandonaţi şi consideraţi „pierderi colaterale”.

Nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de jure, autonomia maghiară în zonă există de facto. În realitate, cei care sunt discriminaţi şi au nevoie de sprijin sunt românii din cele trei judeţe, deoarece majoritatea maghiară domină zona atât administrativ, cât şi politic şi economic, reprezentanţii acesteia aplicând exclusiv practici etnocentriste.

Ţinând cont de agravarea stării de fapt, reprezentanţii legitimi ai românilor fac un apel la întreaga societate românească, la Parlamentul, Preşedinţia şi Guvernul României, precum şi la Patriarhia, Academia Română, mass-media şi reprezentanţii societăţii civile – să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă privind acţiunile separatiste şi segregationiste ale liderilor maghiari vizând obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Solicităm Parlamentului şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Date fiind efectele negative asupra acestei zone a adoptării legislaţiei privind descentralizarea administrativă, prin care puterea autorităţilor locale controlate perpetuu de UDMR, se amplifică în detrimentul românilor, avertizăm că aceste legi să nu fie adoptate pripit, ci să fie în prealabil supuse dezbaterii publice, pentru a se stabili mecanisme legale care să preântâmpine adâncirea discriminării la care sunt expuşi românii. Solicităm modificarea în regim de urgenţă a Legii Administraţiei Publice Locale, astfel încât să nu se permită constituirea asociaţiilor intercomunitare care urmăresc, în mod direct sau indirect, realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Solicităm că orice decizie a autorităţilor publice, cu impact asupra identităţii românilor din zonă, să fie adoptată numai după consultarea Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna. Reluăm solicitarea asigurării prin lege a reprezentării populaţiei româneşti din Harghita şi Covasna în Parlament, precum şi în conducerea autorităţilor publice locale, a instituţiilor deconcentrate şi a celor de învăţământ şi cultură. Totodată, revenim cu solicitarea ca, la nivelul Guvernului şi Preşedinţiei, să se înfiinţeze structuri consultative distincte pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Solicităm de asemenea:

– Sancţionarea prin lege a practicilor discriminatorii de condiţionare a ocupării funcţiilor publice de cunoaşterea limbii maghiare.

– Asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu.

– Acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pentru activitatea sa misionară şi socială, de sprijinire a parohiilor cu un număr mic de credincioşi, pentru refacerea şi întreţinerea bisericilor şi a altor monumente istorice româneşti, precum şi pentru ajutorarea celor defavorizaţi.

– Asigurarea, prin bugetul central, a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

– Menţinerea statutului de instituţie de importanţă naţională a Muzeului Carpaţilor Răsăriteni.

– Menţinerea Centrului Cultural Topliţa, Centrului de Cultură Arcus, respectiv a Direcţiilor Judeţene ale Arhivelor Naţionale în subordonarea directă a Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

– Co-finanţarea de la bugetul central a publicaţiilor cotidiene în limba română din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi a revistelor ştiinţifice şi de cultură editate de instituţiile culturale şi şcolare şi de organizaţiile neguvernamentale.

– Sprijinirea învăţământului în limba română, îndeosebi în localităţile cu un număr redus de elevi români.

– Includerea în grila de programe a televiziunii şi radioului public a unor emisiuni consacrate românilor şi convieţuirii interetnice în această zonă.

Propunem ca, în perspectiva unei reîmpărţiri administrativ-teritoriale a ţării, în configurarea unităţilor administrative să nu prevaleze criteriul etnic, generator de disfunctionalităţi şi discriminări. Solicităm autorităţilor centrale elaborarea, în parteneriat cu Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, a unei strategii naţionale pentru soluţionarea problematicii specifice zonelor unde românii sunt în minoritate. Participanţii la Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor europene.

Această declaraţie a fost adoptată în prezenţa şi cu binecuvântarea I.P.S. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, I.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop de Alba-Iulia şi a P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei. Înalţii ierarhi au asigurat Adunarea de susţinerea deplină din partea Bisericii Ortodoxe Române, adresând tuturor partidelor româneşti îndemnul de a trece peste diferenţele politice în sprijinirea românilor din această parte a ţării.

Izvorul Muresului, 18 noiembrie 2006

În numele Adunării, Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna

av. IOAN SOLOMON