~PROFEŢII – Eminescu despre zilele de azi

S-a pierdut din vedere  că conducerea intereselor generale nu este afacere de sentiment, ci constituie o ştiin ţă, şi că baza nestrămutat ă a acestei ştiin ţe este conservarea individualităţii na ţionale şi conformarea legilor organice cu gradul de cultură şi cu mijloacele de producţiune ale acestui popor.

Şi, în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-au împrăştiat pe nesimţite şi au slăbit, cu încetul, simţul conserv ării naţionale, aşa de vioi şi de puternic altădat ă, la români; şi aceste idei, văt ămă toare chiar în ţările luminate ş i puternice de unde s-au luat , au devenit un adevă rat pericol pentru naţiunea noastră mică şi slabă. Dorinţele de progres şi libertate nechibzuite au introdus, prea adesea, în mecanismul nostru politic, fraza goală în locul realităţii. Ele se mulţumesc cu etichetele institu ţiunilor progresului, făr ă a căuta dacă acele instituţiuni pot rodi la noi, şi cer şi altele, mai costisitoare şi mai neroditoare.

Urmă rile acestor tendinţ e erau lesne de prevăzut: instituţiunile cele mai folositoare au devenit numai o sarcină bugetară , libertăţile publice folosesc numai la câţiva oameni luminaţi; iar pentru marea majoritate a populaţiunilor , au devenit de o parte o armă de exploatare a celor (folosită de cei n.n.) mai abili şi mai puţin scrupuloşi, de alta un mijloc de aţâ ţări şi de discordie între proprietari şi muncitori, cei doi factori principali ai avuţiei naţionale. Clasele de jos ale societăţii; presupuse libere din cauză c ă avem una din constituţiunile cele mai liberale din Europa – pe când libertatea numai le exploatează, făr ă ca ele să se bucure de dânsa –, aceste clase au fost lăsate făr ă protecţ iune în prada exploatatorilor de pretutindeni şi în faţ a concurenţei elementelor străine, strâns legate prin instituţiuni puternice de ajutor mutual şi de protecţiune a fiecăruia de către toţi ceilalţi. De aceea, meseriaşii români se împuţineaz ă prin oraşe şi sătenii săr ăcesc.