~Viorel Roman: „Omagiu lui Artur Silvestri“

Artur Silvestri (1953-2000) a fost o personalitate cu activitate enciclopedicã – jurnalist, scriitor, istoric, editor, fondator de organizatii culturale si cetãtenesti, filantrop -, de aceea nu este deloc usor de a-i caracteriza opera, mai ales in lumea din ce in ce mai specializata din zilele noastre.
Nãscut într-o familie de negustori aromâni din partea mamei si de boieri olteni, din familia Iancu Jianu. Strãnepot al Mitropolitului Simedrea, ultimul mitropolit al Bucovinei izgonit de pe scaunul mitropolitan de la Cernãuti de invazia rusã el a fost un patriot roman, crestin ortodox, promotor al “protocronism”-lui un demn urmas al ilustrilor înaintasi.
Dupã studii filologice la Bucuresti se specializeazã în arheologie in Italia si istoria culturii la Sorbona. Doctor în Litere la “Trinity Bible Research Center”, University of Madras, doctor honoris causa la Institut d’Estudis Historics Medievals de Catalunya. Un savant care pe de o parte, alãturi de Mitropolitul Olteniei Nestor Vornicescu, cerceteaza “Literatura proto-românã”, descoperind pe scriitorului proto-român Martin de Bracara (sec. VI), opera voievodului dobrogean Ioancu (sec. XIV), si pe de alta parte cultiva intens legãtura cu intelectuali contemporani din occident, oferindu-le o platforma publicistica, o placa turnata in cele peste zece publicatii electronice, ale ARP – Asociatia Romana pentru Patrimoniu. Personal am profitat din plin de generozitatea, de prietenia dezinteresata lui Artur Silvestri.
Am publicat in saptamanalul NATIUNEA, dupã Revolutia din decembrie 1989, in vremea când el era redactor sef, si ne-m continuat colaborarea, dupã ce pe lângã activitatea de expert in domeniul imobiliar, a infiintat ARP-ul.
Cu prilejul decernãrii unui premiu ARP, mi-am amintit ca intr-o discutie in care ne confruntam opiniile in eterna disputa intre pãgânism si crestinism, intre occident si ortodoxie, i-am povestit de împãratul roman, care auzind de o noua religie se minuna: „crestinii se iubesc înainte de a se cunoaste?!”
A meditat si m-a rugat sa reiau aceasta idee in fata celor prezent la manifestatia culturala organizata de el si de sotia sa, scriitoarea Mariana Braescu-Silvestri. Si cu acest prilej mi-am dat seama ca religia crestina, in forma sa originala, ortodoxa este axa întregii sale opere enciclopedice pusa in întregime in folosul oamenilor.
La trecerea in eternitatea a marilor personalitatii ale neamului, fãcea tot ce se putea pentru a publica o carte despre cel dispãrut.
Sa ne reamintim de Patriarhul Teoctist, de Raoul Sorban. Artur Silvestri iubea fara sa-i cunoascã pe copii cãrora le dona carti la Bibliotecile Scolare, pe autorii romani pribegi din lumea larga pe care-i promova in publicatiile si editurile sale.
Si toate acestea fara nici un interes material.